15 ianuarie: Ziua nașterii lui Eminescu, Ziua Culturii Naționale

Ziua de 15 ianuarie, aleasă ca Zi a Culturii Naționale, reprezintă data nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889).

Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie — Ziua Culturii Naționale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în MO 831 din 13 decembrie 2010.

Și în alte țări europene, Ziua Culturii Naționale omagiază oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte. Astfel, în Spania, Ziua Culturii este marcată la data morții lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes. Și autoritățile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naștere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naționale.

Data de 15 ianuarie, aniversarea naşterii lui Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850), a fost legiferată din 2011 drept Ziua Culturii Naţionale. Totuşi, data aceasta este doar simbolică, cea reală a naşterii lui Mihai Eminescu fiind 20 decembrie 1849 „pe stil vechi” sau 1 ianuarie 1850 „pe stil nou”. Înregistrarea naşterii, la Botoşani, s-a făcut mai târziu de către părinţi, iar ulterior a survenit reforma calendarului.

Sute de pagini de poezie, proză, proiecte dramatice, traduceri, prelucrări şi adaptări, chiar şi o schiţă a unei gra­matici sanscrite sau un dicţionar de rime compun o operă vastă şi originală, care arată o minte iscoditoare, o bună educaţie filosofică şi o voinţă uriaşă de a stăpâni multe domenii.
Întreaga sa operă a fost influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, dar şi de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de sistemele de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant sau Hegel şi chiar de filozofia buddhistă.

S-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani, era şaptelea dintre cei unsprezece copii ai căminarului Gheorghe Eminovici şi ai Ralucăi Eminovici. Copilăria a petrecut-o la Botoşani şi în casa părintească de la Ipoteşti, iar la Cernăuţi a urmat şcoala şi liceul german.

A debutat ca poet la 16 ani, cu o poezie scrisă în memoria fostului său profesor, Aron Pumnul, recitată la înmormântarea acestuia. În februarie 1866, Iosif Vulcan primește la sediul redacției revistei „Familia” o scrisoare însoțită de o poezie, „De-aș avea”, semnată de Mihail Eminovici. Redactorul Familiei este încântat de poezia primită, permițându-și însă o modificare, și anume, românizarea numelui tânărului poet, transformându-l din Eminovici în Eminescu. Din acest motiv, Iosif Vulcan este considerat „nașul literar” al celui mai mare poet român. Numele  Eminescu este adoptat mai târziu şi de alţi membri ai familiei sale.

Timp de trei ani, din 1866 până în 1869, Eminescu a pribegit între Cernăuţi, Blaj, Sibiu, Giurgiu şi Bucureşti. A lucrat ca sufleor şi copist de roluri în trupele lui Iorgu Caragiale şi Mihail Pascaly şi a continuat să publice poezii,  drame, fragmente de roman sau să facă traduceri din germană. Între 1869 şi 1874, a fost student la Viena şi Berlin, ca „auditor extraordinar” la Facultatea de Filozofie și Drept din Viena şi ca bursier al asociaţiei culturale Junimea, la Berlin.

S-a întors în ţară în 1875, a fost director al Bibliotecii Centrale din Iaşi şi profesor suplinitor, redactor la ziarul Curierul de Iaşi, a continuat să publice în „Convorbiri literare”, iar Titu Maiorescu, ministrul Învăţământului, l-a apreciat şi ajutat să primească un post de revizor şcolar pentru județele Iaşi şi Vaslui. Astfel l-a cunoscut pe Ion Creangă, pe care l-a introdus în Societatea Junimea.

La doar 33 de ani, Eminescu a dat semne de alienare mintală. Poetul suferea de psihoză maniaco-depresivă şi a fost internat în spitale şi sanatorii în ţară, la Viena şi Odessa, pentru recuperare a călătorit în Italia, a fost îngrijit de familie şi susţinut de prieteni, iar cu ajutorului lui Iacob Negruzzi şi Mihail Kogălniceanu a reuşit să primească o mică pensie viageră. În acelaşi an îi apărea şi singurul volum antum „Poesii”, îngrijit de Titu Maiorescu.

Mihai Eminescu s-a stins la 15 iunie 1889 şi a fost înmormântat sub „teiul sfânt” (deşi cel adevărat este în Parcul Copou din Iaşi) din cimitirul Bellu. „Astfel se stinse …  cel mai mare poet, pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale”, scria George Călinescu. În acelaşi an se sting mult iubita sa Veronica Micle şi prietenul drag Ion Creangă.

Manuscrisele sale, 46 de volume, aproximativ 14 mii de file, au fost dăruite de Titu Maiorescu în 1902 Academiei Române, iar în 1948 Eminescu a fost ales post-mortem membru al Academiei Române.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Ziua Culturii Naționale sărbătorită și la Sebeș

Primăria și Consiliul Local al Municipiului Sebeș, prin Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș, în colaborare cu instituțiile de învățământ locale, lansează o invitație de suflet pentru a marca, la Sebeș, Ziua Culturii Naționale.

Miercuri, 15 ianuarie 2025, începând cu ora 10.00, la statuia poetului Mihai Eminescu, va avea loc un moment omagial.

Participanții vor fi întâmpinați cu răvașe tricolore, cuprinzând versuri și citate celebre din opera eminesciană, o tradiție pe care Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș o păstrează.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Volumul IV/2024 al revistei Discobolul, o apariție așteptată, la Alba Iulia

Începând din luna decembrie a anului 2024, pe rafturile bibliotecilor a apărut volumul IV/2024 al prestigioasei reviste de cultură Discobolul.

Revista este editată de Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba și apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, avându-l ca director de onoare pe poetul, criticul și istoricul literar Ion Pop. Revista s-a înființat, la Alba Iulia, în anul 1990, avându-i ca membri fondatori pe Aurel Pantea, Eugen Curta, Cornel Nistea, Mircea Stâncel, Nicolae Drăgan, Emil Scrieciu și Iacob Mârza. După o întrerupere de câțiva ani, revista și-a reluat apariția în anul 1997, colectivul redacțional fiind format din scriitorii Cornel Nistea, Mircea Stâncel și Eugen Curta, în calitate de redactori, alături de poetul și criticul literar Aurel Pantea, în calitate de redactor șef. De atunci, revista a apărut neîntrerupt, beneficiind și de o foarte bună receptare critică la nivel național și internațional.

Numerele 322-323-324 aferente lunilor octombrie-noiembrie-decembrie 2024 conțin rubrici deja consacrate cum ar fi; Poezia; Jurnal; Cărți, cronici, autori; Post- factum; Cronici de întâmpinare; Proză; Piața cărților; Eseu; Dialoguri Theologiae; Opinii critice, Memoriale și jurnale; Thalia, Debut, La aniversară etc. Printre semnatarii articolelor se numără reputate nume ale lumii culturale dintre care amintim: Viorel Mureșan, Gheorghe Grigurcu, Ion Pop, Ovidiu Pecican, Nicolae Oprea, Iulian Boldea, Ion Buzași, Mircea Popa, Mircea Bârsilă, Monica Grosu, Lucian Scurtu, Georgeta Orian, Sonia Elvireanu, Savu Popa, Al. Cistelecan, Aurel Pantea, Cornel Nistea, Mihai Barbu, Dumitru Augustin Doman, Ladislau Daradici, Mircea Stâncel.

Toate numerele revistei Discobolul pot fi consultate atât la Secția Periodice a Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba, cât și pe site-ul Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE