Știri
Zăpadă din belșug pe pârtiile de la Șureanu și Arieșeni: Sezonul de schi continuă în condiții mai mult decât bune
Pe pârtiile din județul Alba, la Arieșeni și Șureanu, se schiază în condiții foarte bune și în perioada 1-7 februarie.Vor fi zile de vacanță, zile foarte aglomerate, care vor confirma continuarea fermă a sezonului de schi.
- Domeniul Schiabil Şureanu
– Pârtii existente: 10 (A_1; A_2; A_3; C_1; C_2; C_3; C_4; S_1; S_2; S_3)
– Pârtii funcționale: 10 (sau mai puține, în funcție de starea vremii)
– Lungime totală a pârtiilor existente: 12 km
– Instalații de transport pe cablu: 3 (2 teleschiuri, 1 telescaun)
– Altitudine maximă: 2.010 m
– Tunuri de zăpadă: nu
– Webcam: http://schi-sureanu.ro/index.php/camere-live
– Nocturnă: nu
– Pârtii pentru sănii: da
– Semnal mobil: Vodafone (integral), Telekom (parțial), Digi Mobil (parțial), Orange (slab)
Evaluare generală: deși temperaturile au crescut, iar ninsorile au încetat, zăpada a rămas la fel de multă, la Șureanu. Condițiile de schi sunt mai mult decât bune, la început de februarie, atât pe pârtii, cât și în afara lor, prin urmare aveți toate motivele să credeți că sezonul continuă în forță, la Șureanu. Cu atât mai mult merită să schiați acolo, cu cât în perioada despre care vorbim va fi vacanță școlară, așadar aveți un motiv în plus să veniți cu toată familia, la Șureanu. De asemenea, s-a mai deschis o pârtie pe Domeniul Schiabil Șureanu, și anume S_3, mărind domeniul cu încă 1.350 m lungime. Singurul minus, legat de condițiile de schi, îl reprezintă vizibilitatea, puternic afectată de norii care coboară pe munte. Pentru actualizări periodice, urmăriți site-ul domeniului: www.schi-sureanu.ro
Acces unic spre pârtii: Sebeș – Șugag – lacul Oașa (DN 67 C), apoi la dreapta spre – mănăstirea Oașa – Luncile Prigoanei – Poarta Raiului – Domeniul Schiabil Șureanu (DJ 704). Distanță față de Sebeș: 82 km, care pot fi parcurși în aproximativ 2 h (fără popasuri).
Starea drumului între Sebeș și lacul Oașa (62 km): drumul este asfaltat în întregime și este deszăpezit, fiind accesibil pentru orice tip de mașină.
Starea drumului forestier lacul Oașa – Domeniul Schiabil Șureanu (18 km): au avut loc deszăpeziri ori de câte ori a fost nevoie, așadar drumul forestier se prezintă acceptabil. Există în continuare gropi, șleauri și acele porțiuni înguste, cât pentru o singură mașină, însă dacă veți fi prudenți și calmi, veți putea depăși orice situație dificilă. Bineînțeles, sunt esențiale cauciucurile de iarnă și, mai ales, lanțurile, în special pentru că se va încălzi, iar zăpada de pe drum se va tasa, devenind foarte alunecoasă. Atenție, cea mai dificilă porțiune este cea cuprinsă între Luncile Prigoanei și Poarta Raiului, fiind mai îngustă și mai abruptă.
Pârtii și instalații de cablu: recent, domeniul schiabil a fost suplimentat cu încă o pârtie. Este vorba despre S_3, o pârtie care a funcționat în primii ani ai domeniului schiabil, după care a fost închisă. Ea are o lungime de 1.350 m și coboară de pe masivul Șureanu, în paralel cu S_2, cu care de altfel coincide de la un anumit punct. Prin urmare, domeniul numără, în prezent, 10 pârtii, care vor fi funcționale în totalitate doar în cazul în care condițiile meteo o vor permite. Altfel spus, dacă va viscoli intens sau dacă va fi extrem de mică vizibilitatea, pârtiile de la cotele înalte (A_1, A_2, A_3) vor fi închise, la fel ca și telescaunul care le deservește. Zăpadă este din belșug, pe toate pârtiile, precum și în afara lor.
Meteo și vizibilitate pe pârtii: prognoza oferită de https://freemeteo.ro/vremea/surean/7-zile/meteograma/?gid=665722&language=romanian&country=romania anunță, pentru perioada 01-07 februarie 2019, vreme stabilă. Nu va mai ninge, nici nu va mai viscoli, dar e posibil ca norii să coboare pe munte și să reducă vizibilitatea la sub 50 m. De asemenea, se va încălzi treptat, iar temperaturile vor oscila între -7 și 3 grade Celsius. Vremea va fi astfel:
– vineri, 01 februarie: vânt slab, cer posibil noros
– sâmbătă, 02 februarie: vânt slab, cer posibil noros
– duminică, 03 februarie: vânt slab, cer posibil noros
– luni, 04 februarie: vânt slab, cer posibil noros
– marți, 05 februarie: vânt slab, cer posibil noros
– miercuri, 06 februarie: vânt slab, cer posibil noros
– joi, 07 februarie: vânt slab, cer posibil noros
Servicii turistice: școală de schi pe pârtii (0762 501 913); centru de închirieri schiuri și plăci în Poarta Raiului (0762 501 913); restaurante la baza pârtiilor și pe domeniul schiabil; punct Salvamont, SMURD și Jandarmerie Montană, la baza pârtiilor.
- Arieşeni
– Pârtii existente: 2 (Vârtop 1 și Vârtop 2)
– Pârtii funcționale: 2 (Vârtop 1 și Vârtop 2)
– Lungime totală a pârtiilor existentes: 2 km
– Instalații de transport pe cablu: 2 (2 teleschiuri)
– Altitudine maximă: 1.400 m
– Tunuri de zăpadă: da
– Webcam: http://jurnalul.ro/webcam/arieseni-partia-vartop-1-466.html
– Nocturnă: da
– Pârtii pentru sănii: da
– Semnal mobil: toate rețelele
Evaluare generală: zăpada enormă, care acoperă pârtiile, și temperaturile mai ridicate vă dau motive bune să schiați la Arieșeni, în perioada imediat următoare. Vor fi zile de vacanță, așadar zile foarte aglomerate în vechea stațiune din Apuseni, care vor confirma continuarea fermă a sezonului de schi.
Acces: Alba Iulia – Abrud – Câmpeni (DN 74 A) – Albac – Arieșeni (DN 75). Distanță față de Alba Iulia: 120 km, care pot fi parcurși în aproximativ 2 h 30 min.
Starea drumului: este accesibil oricărui tip de autovehicul.
Pârtii, strat de zăpadă și instalații de cablu: vor fi deschise ambele pârtii (Vârtop 1 și Vârtop 2) ale domeniului schiabil. Zăpada este arhisuficientă, stratul bătătorit măsurând peste 100 cm grosime. Totodată, instalațiile de transport pe cablu funcționează în regim normal.
Meteo și vizibilitate pe pârtii: prognoza oferită de http://freemeteo.ro/vremea/arieseni/7-zile/meteograma/?gid=686167&language=romanian&country=romania anunță, pentru perioada 01-07 februarie 2019, o puternică încălzire a vremii, cu temperaturi de până la 7 grade Celsius și cu posibile ploi sau lapoviță. Iată, pe scurt, cum va fi vremea pe zile:
– vineri, 01 februarie: vânt slab, cer posibil noros
– sâmbătă, 02 februarie: vânt slab, cer posibil noros
– duminică, 03 februarie: vânt slab, cer posibil noros
– luni, 04 februarie: vânt slab, ploaie sau lapoviță, cer noros
– marți, 05 februarie: vânt slab, ploaie sau lapoviță, cer noros
– miercuri, 06 februarie: vânt slab, cer posibil noros
– joi, 07 februarie: vânt slab, cer posibil noros
Servicii: asistenţă Salvamont la baza pârtiilor; școală de schi & snowboard la baza pârtiilor; centre de închirieri schiuri & plăci la baza pârtiilor; restaurante și unități de cazare la baza pârtiilor și în stațiune.
Știri
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană
Proiect pentru mobilitate urbană de 6 milione de euro, la Blaj: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus proiectul pentru mobilitate urbană prin care mai multe străzi vor fi modernizate și reabilitate. Vor fi construite și o parcare supraetajată (Park&Ride) și un depou pentru autobuze și microbuze.
Primăria Municipiului Blaj a depus, în data de 15 noiembrie 2024, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR), proiectul „Coridor Mobilitate Urbană prin Traseu Mobilitate Urbană, Amenajare Depou și Construire Park&Ride în Municipiul Blaj”.
Proiectul, în valoare de peste 6 milioane de euro, este finanțat prin Programul Operațional Regional (Regio) 2021-2027.
Fondurile europene pe această linie de finanțare sunt alocate DOAR MUNICIPIILOR, iar Blajul este al doilea municipiu, din cele peste 20 arondate ADR Centru, care a depus cerere de finanțare pe mobilitate, punctajul obținut de proiectul nostru fiind de 97 (din 100)!
În cadrul acestui proiect, vor fi reabilitate și modernizate complet străzile Clujului, Gheorghe Doja, Gării și Eroilor, va fi construită o parcare supraetajată (Park&Ride) și va fi amenajat, la intersecția străzii Clujului cu Stația de epurare, un depou pentru autobuze și microbuze.
Termenul de finalizare este anul 2030.
Știri
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
Pe 21 noiembrie sărbătorim Ziua mondială a salutului. Salutul reprezintă un element esențial în stabilirea unor relații cu cei din jurul nostru
Salutul este o manifestare de curtoazie cu care întâmpinăm pe cineva, fiind completată de mimică, poziția corpului și ținută.
În 1973, fraţii Brian şi Michael McCormack din Omaha, statul Nebraska, SUA au lansat Ziua mondială a salutului (World Hello Day). Ei consideră că salutul reprezintă o formă de acțiune interumană și un element important în realizarea înțelegerii și păcii dintre oameni de religii, rase și naționalități diferite.
În România, forma de salut diferă în funcţie de zona geografică, ea suferind în decursul timpului şi anumite modificări. La noi în țară, forma salutului depinde de zona geografică în care te afli. Bucureștenii se salută cu “Bună”, ardelenii își spun “servus”, iar cei din Banat, Cluj și Sibiu se salută cu “ceau” sau “ciau”.
Tinerii și adolescenții mai folosesc și formule de salut precum “Salve!”, “Salutare!”, “Te sărut!”, “Pa!”, “Noroc!”, “Salut!”, “Hai, te-am pupat!”, “Salut, bărbate!”, “Hi!”, “Hai, pa!”, “Hello!”, “Sal”. Formulele de salut “Sărut-mâna”, “Bună ziua” și “La revedere” aproape au dispărut din vocabularul românilor. Mai mult decât atât, “Cum îți merge?” sau “Ce mai faci?” sunt deja considerate forme de politețe și nu forme de salut.
Mulți români încă mai folosesc saluturi religioase precum “Domnul cu tine!”, “Hristos în mijlocul nostru!” și “Doamne ajută!”. De asemenea, încă se folosesc formule specifice sărbătorilor creștinești precum “Hristos a înviat!” la care se răspunde cu “Adevărat a înviat!”. În ziua Înălțării, credincioșii creștini folosesc salutul “Hristos s-a înălțat!” și răspunsul “Adevărat s-a înălțat”.
De Ziua mondială a salutului, importanța comunicării este evidențiată prin organizarea de diverse demonstrații la nivel mondial. Această zi este sărbătorită în aproximativ 180 de țări. Istoria ne arată că primele atestări ale salutului se referă la formele de supunere, datând de pe vremea dinastiilor chineze. Oamenii de rând trebuiau să îşi acopere ochii cu palma pentru a nu fi orbiţi de lumina emanată de strălucitorul împărat. În acest obicei, îşi are originea salutul militar.
Sursa:a1.ro
Știri
21 noiembrie, Sărbătoarea Luminii: Ortodocșii sărbătoresc Intrarea în Biserică a Maicii Domnului
Creştinii ortodocşi cinstesc sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului care aminteşte de momentul în care Fecioara Maria, în vârstă de trei ani, a fost adusă de părinţii săi, Ioachim şi Ana, la Templul din Ierusalim
Sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, Sărbătoarea Luminii, o zi a privegherii și a prevederii, rânduită în calendarul ortodox în data de 21 noiembrie, este prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului.
În tradiţia populară, sărbătoarea este cunoscută sub numele Vovidenia sau Ovidenia, denumire întâlnită în Moldova, Muntenia şi în Oltenia. Potrivit documentelor religioase, praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului este cea mai nouă sărbătoare închinată Fecioarei Maria, înscrisă în calendar în secolul al VI-lea. Evenimentele referitoare la naşterea şi copilăria Maicii Domnului nu sunt prezentate în cărţi ale Noului Testament. Dar aceste etape ale vieţii Maicii Domnului sunt relatate în secolul al II-lea, în Protoevanghelia lui Iacov. . În Apus, sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică a fost adoptată de Papa Grigorie al XI-lea, fiind celebrată pentru prima dată în anul 1374 la Avignon.
Intrarea Maicii Domnului este cinstita in fiecare an, pe 21 noiembrie. Este sarbatoarea in amintirea zilei in care, Sfintii Ioachim si Ana au adus-o pe fiica lor Maria, in varsta de trei ani, la templu.
Aici a fost intampinata de marele preot Zaharia, tatal Sfantului Ioan Botezatorul, care a dus-o in cea mai sfanta incapere din acest loc, in Sfanta Sfintelor, unde va ramane pana la varsta de 15 ani. Desi sunt persoane care sustin ca lucrul acesta era cu neputinta, totusi Biserica, in cantarile ei afirma: “Ceea ce s-a hranit in Sfanta Sfintelor, celei imbracate cu credinta si cu intelepciune si cu neintinata feciorie, mai marele Gavriil i-a adus din ceruri inchinaciune”. Informatii despre acest eveniment din viata Maicii Domnului avem in “Evanghelia dupa Iacov” sau “Protoevanghelia”, o scriere apocrifa din secolul al II-lea. Precizam ca dintre sarbatorile inchinate Maicii Domnului, numai “Bunavestire” are la baza un eveniment istoric consemnat in Sfanta Scriptura (Luca I, 26-38). Despre celelalte sarbatori, evangheliile canonice nu ne dau marturii, informatiile provenind din Sfanta Traditie si din evangheliile necanonice (apocrife).
Parintele profesor Ene Braniste afirma ca aceasta sarbatoare a luat nastere in secolul VI. “La 20 noiembrie 543, Justinian a zidit la Ierusalim, langa ruinele templului, o biserica inchinata Sfintei Fecioare, care, spre deosebire de una mai veche, a fost numita biserica Sfanta Maria “cea noua”. Conform obiceiului, a doua zi dupa sfintire, adica la 21 noiembrie, a inceput sa fie serbat hramul (patronul) bisericii, adica insasi Sfanta Fecioara, serbarea fiind consacrata aducerii ei la templu”.
In Apus, sarbatoarea a fost adoptata de papa Grigorie XI-lea, care a cinstit-o pentru prima data in anul 1374, la Avignon.
Pentru ca bucuria sarbatorii sa nu fie umbrita de post, Biserica a randuit ca pe 21 noiembrie sa fie dezlegare la peste.
Incepand cu data de 21 noiembrie, in cadrul slujbei Utreniei, se canta Catavasiile: “Hristos Se naste, slaviti-L!…” Este o sarbatoare care ne pregateste si pe noi sa-L facem pe Hristos sa Se nasca tainic in noi.
Nu este de ajuns sa stim ca Fecioara Maria a fost dusa la Templu si a stat pana la varsta de 15 ani. Important este sa patrundem in intelesul profund al evenimentului istoric si sa descoperim ca prezenta ei in Sfanta Sfintelor, e roditoare: face ca Fiul lui Dumnezeu sa Se nasca din ea. Deci, Hristos Se va naste, va muri si va invia tainic cu tot omul care vietuieste in Biserica.
In aceasta zi, copiii pun crengi de mar in vase cu apa. Acestea, tinute in lumina si caldura, inmuguresc si infloresc, si sunt folosite in noaptea de Anul Nou drept sorcove. Sa nu uitam ca in colindele romanesti se canta, in plina iarna, despre florile dalbe, flori de mar, sau despre marut, margaritar. Daca am fi cu luare aminte la colinde, nu am avea cum sa nu ne intrebam ce mar ar putea face in decembrie flori dalbe? Si de ce mar? Pentru ca stramosii nostri stiau de la batranii lor ca acea joarda a Sfantului Nicolae trebuie sa fie una de mar, iar daca aceea inflorea pana deNasterea Domnului, inseamna ca sfantul a mijlocit pentru iertarea celui caruia i-a daruit crenguta, flori dalbe.
-
Știri5 ore ago
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știri21 de ore ago
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știri2 săptămâni ago
Sfinții MIHAIL și GAVRIL: Care este semnificația numelor „Mihai” și” Gavril”. Ce alte nume derivate se sărbătoresc
-
Știri4 zile ago
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știri4 zile ago
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știrio săptămână ago
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie
-
Sănătateo săptămână ago
Cum îți dai seama că suferi de diabet: 14 noiembrie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului
-
Știrio săptămână ago
13 noiembrie, Ziua internațională a educației copiilor nevăzători