Societate
Vizită de lucru a unui oficial AFIR la Grădinița Ciugud
Oficial AFIR în vizită de lucru la Grădinița Ciugud
Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), George Chiriță, s-a aflat, vineri 15 martie, într-o vizită de lucru în comuna Ciugud.
Alături de colegii săi din Regiunea Centru (Lidia Bogdan – directorul Centrului Regional 7 Centru și Tudor Ponoran – directorul Oficiului Județean Alba), oficialul a vizitat Grădinița cu Program Prelungit Ciugud, o investiție finanțată parțial prin AFIR.
George Chiriță a avut o întâlnire de lucru cu primarul Gheorghe Damian și cu conducerea Școlii Gimnaziale Ciugud, structură în subordinea căreia se află grădinița. De asemenea directorul general AFIR a vizitat și o companie de procesare a nucilor din Zona de Dezvoltare Economică Ciugud, fabrică realizată și cu fonduri europene acordate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.
„Fondurile europene au fost o adevărată gură de oxigen pentru satele României. Despre problemele satelor românești am vorbit, astăzi, la Ciugud, cu directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, domnul George Chiriță. Am profitat de ocazie pentru a transmite nemulțumirile primarilor de comune din România privind fondurile insuficiente alocate zonelor rurale în noul Plan Național Strategic (PNS 2023 – 2027). Satele noastre au nevoie de fonduri europene ca de aer, în special pentru educație și infrastructură, pentru a continua dezvoltarea și a opri astfel depopularea cu care se confruntă. Mă bucur că în multe aspecte, domnul director îmbrățișează viziunea pe care o avem și noi, primarii de la țară. Trebuie să înțelegem cu toții că soarta satului românesc se decide astăzi și tot ce se întâmplă este ireversibil”, a declarat Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud.
Săptămâna trecută, grădinița smart din Ciugud a fost vizitată și de ministrul Educației, Ligia Deca.
Grădinița cu Program Prelungit Ciugud este o investiție importantă derulată de Primăria Comunei Ciugud, în valoare de aproximativ 1,6 milioane de euro. Suma necesară construirii unității de învățământ preșcolar a fost alocată din două surse: printr-un proiect european finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală gestionat de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (500.000 de euro), respectiv din bugetul local (aproximativ 1,1 milioane de euro). Grădinița îmbină tehnologii moderne, care permit reducerea consumului de energie, dar și crearea unui confort optim pentru copiii care frecventează unitatea. Astfel, întreaga clădire este controlată pe baza unor softuri, cu ajutorul unor senzori și prin scenarii prestabilite.
În 2019, la Ciugud a fost deschisă și prima școală smart din mediul rural din România, școală care în prezent este deja neîncăpătoare. Astfel, administrația locală din Ciugud are în plan construirea unei noi școli smart verzi (zero consum de energie) printr-un proiect depus pe Planul Național de Redresare și Reziliență, care a trecut deja de prima etapă de evaluare.
Societate
„Păduri dacice de fag”, habitat forestier protejat în Alba
„Păduri dacice de fag”, habitat forestier protejat în Alba
Habitatul forestier 91V0, cunoscut ca „Păduri dacice de fag” (Symphyto-Fagion), este un habitat de interes comunitar din Alba protejat la nivelul Uniunii Europene, inclus în anexele Directivei Habitate.
Acest tip de pădure, endemic Carpaților, este caracteristic regiunii și se dezvoltă pe suprafețe extinse în acest areal. Este format din păduri mixte de fag (Fagus sylvatica), brad (Abies alba) și molid (Picea abies), care cresc pe soluri neutre, bazice sau ușor acide.
Flora caracteristică include specii precum mierea ursului (Pulmonaria rubra), tătăneasa (Symphytum cordatum), breabănul (Dentaria glanduligera), piciorul cocoșului (Ranunculus carpaticus), spânzul (Helleborus purpurascens), omagul (Aconitum moldavicum) și vulturica (Hieracium rotundifolium).
Majoritatea acestor specii înfloresc primăvara, în aprilie-mai.
În județul Alba, acest habitat este protejat în siturile Natura 2000: ROSCI0253 Trascău, ROSCI0085 Frumoasa, ROSCI0002 Apuseni, ROSCI0121 Muntele Vulcan, ROSCI0324 Munții Bihor și ROSCI0339 Pădurea Povernii – Valea Cernița.
Societate
Rezervația naturală Iezerul Ighiel: Prin ce impresionează
Rezervația naturală Iezerul Ighiel: Prin ce impresionează
Rezervația Naturală Iezerul Ighiel este o rezervație naturală mixtă situată în sudul Munților Trascău, la obârșia Văii Ighielului, pe teritoriul comunei Ighiu, în satul Ighiel.
Cu o suprafață de 20 de hectare, rezervația include cel mai mare lac de baraj natural pe calcare din România, înconjurat de o pădure cu biodiversitate ridicată, oferind un peisaj pitoresc.
Lacul are o adâncime maximă de peste 9 metri, adâncimea medie este de 4,3 metri, lungimea maximă atinge 440 de metri, iar lăţimea maximă este de 140 de metri. Între linia oglinzii apei şi fundul cuvetei se acumulează un volum de aproximativ 225.000 de metri cubi de apă.
Vegetația cuprinde păduri de fag, carpen și brad, iar flora erbacee include specii precum vinărița și piperul-lupului, breabăn, iarba câmpului și grizdei.
Societate
20 noiembrie: Ziua mondială a copiilor
Zi universală dedicată copiilor
La 20 noiembrie, în fiecare an, este sărbătorită Ziua mondială a copiilor, ce susţine solidaritatea internaţională, sensibilizarea copiilor din întreaga lume şi creşterea bunăstării copiilor.
Începând din 1990, Ziua mondială a copiilor marchează adoptarea, în aceeaşi zi, de Adunarea Generală a ONU, atât a Declaraţiei, cât şi a Convenţiei pentru Drepturile Copilului.
Declaraţia pentru Drepturile Copilului, adoptată la 20 noiembrie 1959, defineşte drepturile copiilor la protecţie, educaţie, sănătate, joacă, adăpost şi o alimentaţie potrivită. Preocupată de vulnerabilitatea femeilor şi a copiilor în situaţii de urgenţă şi de conflict, Adunarea Generală a invitat, în 1974, statele membre să respecte Declaraţia privind protecţia femeilor şi a copiilor aflaţi în situaţii de urgenţă şi conflicte armate. Declaraţia interzicea atacurile sau închisoarea femeilor civile şi a copiilor şi susţinea în totalitate drepturile femeilor şi copiilor în timpul conflictelor armate. În 1978, Comisia pentru Drepturile Omului a prezentat un proiect de Convenţie privind Drepturile Copilului, în vederea examinării, unui grup de lucru al statelor membre, agenţiilor şi organizaţiilor interguvernamentale şi neguvernamentale. Anul 1979 a fost declarat Anul internaţional al copilului, pentru a marca împlinirea a 20 de ani de la adoptarea Declaraţiei pentru Drepturile Copilului.
La 20 noiembrie 1989, Adunarea Generală a ONU adopta Convenţia pentru Drepturile Copilului, apreciată ca fiind realizarea majoră pentru drepturile omului, recunoscând rolul copiilor ca actori sociali, economici, politici, civili şi culturali. Convenţia prevede protejarea şi promovarea drepturilor copiilor, precum dreptul la viaţă, la sănătate, la educaţie şi joacă, dar şi dreptul la viaţa de familie, de a fi protejaţi împotriva violenţei, de a nu fi discriminaţi şi dreptul de a-şi face auzite opiniile.
România a fost printre primele state care au semnat şi ratificat Convenţia ONU, în anul imediat următor adoptării sale în cadrul Adunării Generale a Naţiunilor Unite, prin Legea nr. 18 din 28 septembrie 1990. În 2004, a fost adoptată Legea nr. 272 pentru protecţia şi promovarea drepturilor copiilor (republicată în temeiul art. V din Legea nr. 257/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 30 septembrie 2013, dându-se textelor o nouă numerotare), care reglementează cadrul legal privind respectarea, promovarea şi garantarea drepturilor copilului. Autorităţile publice, organismele private autorizate, precum şi persoanele fizice şi persoanele juridice responsabile cu protecţia copilului sunt obligate să respecte, să promoveze şi să garanteze drepturile copilului stabilite prin Constituţie şi lege, în concordanţă cu prevederile Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr. 18/1990, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale celorlalte acte internaţionale în materie la care România este parte.
sursa: agerpres.ro
-
Știriacum 4 zile
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 4 zile
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 5 zile
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știriacum o zi
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum o săptămână
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știriacum o săptămână
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știriacum 4 zile
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
-
Știriacum 2 săptămâni
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie