Știri
Vineri, 13: Cele mai vechi înscrisuri, cu privire la superstițiile zilei, datează din anul 1869
Ziua de vineri 13 este în credința populară (Triskaidekafobie), o zi în care se petrec lucruri neplăcute
Persoanele superstițioase nu au curajul în această zi ghinionistă, să întreprindă nimic, ca de exemplu încheierea unor contracte, sau să pornească într-o călătorie.
Superstiția zilei de vineri 13 își are originea în arestarea majorității cavalerilor templieri (inclusiv Marele Maestru) la ordinul regelui Filip al IV-lea al Franței, pe data de vineri 13 octombrie 1307.
Ziua cu ghinion se consideră a fi confirmată atunci când cuiva i s-a întâmplat în această zi o nenorocire, ca de exemplu un accident rutier. După o investigație a clubului auto german ADAC, s-a prezentat o statistică a accidentelor rutiere a anului 2000, și anume în zilele de vineri 13 au avut loc 894 de accidente în timp ce media accidentelor în celelalte zile era de 975. Un an calendaristic are cel puțin o zi de vineri care cade pe data de 13 și cel mult trei zile de acest fel.
Demonstrările științifice au arătat că ziua de 13 nu este nici pe departe cu mai mult ghinion decât celelalte zile, însă statisticile arată în ziua de 13, accidentele de mașină sunt 13% mai multe. Dacă nu știați prea multe despre calendarul gregorian, aflați că ziua de vineri – 13 apare de aproximativ 3 ori pe an iar orice zi de 13 va cădea vinerea dacă luna începe cu o zi de duminică.
Cele mai vechi înscrisuri cu privire la superstițiile din ziua de vineri – 13 datează din anul 1869, într-o bibliografie în limba engleză a lui Gioachino Rossini, despre care se știe că a murit într-o zi de 13, vinerea. Aceste superstiții își au originile împărțite. Pe de o parte, superstițiile provin din numerologie, unde se spune că 12 este numărul complet (12 luni, 12 apostoli etc.) iar numărul 13 reprezintă ruperea armoniei (legenda din ”Cina cea de Taină unde se spune că dacă așezi 13 persoane la o masă unul din ei va muri). Pe de altă parte, o altă categorie a superstițiilor provinde din semnificația populară a acestei zile de vineri – 13, și anume Vinerea Neagră era asociată cu căderile Bursei și tot într-o zi de vineri, Iisus a fost crucificat.
Romanul ”Codul lui Da Vinci” a provocat și el controverse în ceea ce privește semnificația zilei de vineri – 13. Se spunea că regele Philip ordonase arestarea Cavalerilor Templieri într-o zi de vineri, pe data de 13 octombrie 1307.
Există și o fobie în ceea ce privește ziua de vineri – 13, institutul de cercetare a fobiilor din Asheville, din Carolina de Nord susține că există un număr cuprins între 17 și 21 de milioane de persoane din Statele Unite ale Americii care sunt afectate de această zi.
În medie, o zi de vineri pică în data de 13 o dată la fiecare 212 zile.
VINERI 13: cele mai populare superstiţii legate de această dată
1. Inca din seara dinaintea zilei de VINERI 13 trebuie sa ne pregatim psihic. O scurta conversatie cu tine insuti face minuni, mai ales daca este axata pe tot ceea ce este pozitiv, valoros si frumos in viata ta. De ce? Pentru ca astfel te incarci cu energie pozitiva care te va ajuta sa combati energia negativa din ziua de vineri 13. Energia negativa nu vine neaparat din data din calendar, ci de la oamenii extrem de superstitiosi din jurul tau care raspandesc un fel de panica in jurul lor cand considera ca o zi, un eveniment sau o actiune poate fi de rau augur.
2. Totodata, daca crezi in traditiile populare, atunci te va ajuta sa te linistesti daca freci usturoi pe la praguri in seara de dinainte de VINERI 13, pentru a tine departe spiritele rele.
3. In ziua cu pricina, incearca sa nu te aventurezi in fapte marete, ci continuati ziua normal, dar cu precautie.
4. Poarta ceva rosu pe tine pentru a tine deochiul deoparte.
5. Pune-ti un accesoriu din aur, caci acest metal pretios echilibreaza aura celui care il poarta, ferindu-l totodata de energiile nocive din jur
VINERI 13, CALENDARUL SUPERSTIŢIOŞILOR
6. Arunca putina sare peste umar inainte sa iesi din casa pentru a-ti scadea riscul de a te certa cu cineva in ziua de vineri 13.
7. Poarta o tinuta colorata (care sa contina rosu contra deochiului) pentru a-ti ridica moralul si a-ti imbunatati starea de spirit.
8. Intalneste-te in oras, intr-un local linistit, cu cineva foarte drag tie sau cauta compania acelor persoane nesuperstitioase care reusesc mai mereu sa-ti insenineze ziua.
9. Sparge un pahar ca sa spargi necazul din casa.
10. Se spune ca ai noroc daca gasesti o moneda pe jos. Dar nu poti umbra toata ziua de vineri 13 uitandu-te pe jos dupa monede. In schimb, poti face o fapta buna pe altcineva care crede ca o moneda de o suma infima gasita pe jos i-ar aduce noroc! Arunca o moneda peste umar, in spate si spune-ti in gand „Norocul sa-l gaseasca pe cel ce gaseste moneda”. Adesea, lucrurile bune care ni se intampla sunt strict corelate cu cele pe care le facem noi. Din acest motiv, „raspandind noroc” putem sa fi avem noi insine noroc.
Sursa.wikipedia.org, interactivia.ro, romaniatv.net
Știri
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
Asteptam cu multa nerabdare perioada Craciunului pentru a ne bucura impreuna de venirea in lume a Celui mult asteptat de intreg neamul omenesc
Una dintre cele mai mari bucurii ale Craciunului este sa ascultam colinde, sa primim colindatorii, sau chiar sa mergem noi insine la colindat.
Fara a ne uita in ograda altora, pentru ca nu este aici locul pentru aceasta, putem fi recunoscatori stramosilor nostri pentru mostenirea extraordinara pe care ne-au lasat-o; avem sute si sute de colinde, unele precrestine, altele increstinate si altele pur crestine, toate de o valoare inestimabila.
Totusi, perioada aceasta in care se canta colinde ramane foarte scurta si am vrea sa facem intr-un fel sa ne bucuram cat mai mult de aceste valori inestimabile pe care le avem. Exista prin traditie perioada dintre Sfantul Nicolae (6 decembrie) si Sfantul Ioan (7 ianuarie) in care se canta colinde – atat cele referitoare la Nasterea Domnului, cat si cele de Anul Nou.
In unele zone, de pilda, se colinda din 6 decembrie, de Sfantul Nicolae, pana imediat dupa Craciun. Potrivit traditiei, e voie a se canta despre nasterea Domnului nostru, Iisus Hristos, din 21 noiembrie, odata cu sarbatorirea Intrarii in Biserica a Maicii Domnului.
Dar Biserica ne da un raspuns foarte clar in legatura cu timpul in care cantam colindele; astfel, gasim in slujba Utreniei din ziua Praznicului Intrarii in Biserica a Maicii Domnului (21 noiembrie) urmatoarea Catavasie: „Hristos Se naste, mariti-L, Hristos din ceruri, intampinati-L, Hristos pe pamant, inaltati-va!”, cu nota: din aceasta zi, aceste Catavasii se canta pana la intaia zi a lui Ianuarie.
Deci Sfintii Parinti, „care le-au randuit pe toate bine”, au facut o legatura telogica foarte clara intre Praznicul Intrarii in Biserica a Maicii Domnului – cand cea aleasa de Dumnezeu sa-I fie Maica a intrat in Templu pentru a primi in pantecele sau cel preacurat, la plinirea vremii, pe Insusi Fiul lui Dumnezeu – si Praznicul Nasterii Domnului, cand Soarele dreptatii ne-a rasarit.
Ca sa rezumam, colindele se canta intre 21 noiembrie si 1 ianuarie, putandu-se prelungi aceasta perioada fara frica de a gresi pana pe 7 ianuarie. Preot Costin Butnar
Citește și crestinortodox.ro
Știri
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
Este salutul specific sibienilor şi ardelenilor, în general…No, aşa îşi românii, saşii, maghiarii din Ardeal
Nu este o modă sau un moft, ci o tradiţie, un semn de respect faţă de cel care-ţi iese în cale. Iată istoria.
Servus!
Să luaţi aminte: Servus (în germană „servus”, în cehă „servus”, în maghiară „szervusz”, în croată „serbus” sau „servus”, în poloneză „serwus”) este o formă de salut folosită în mod familiar în Europa Centrală şi de Est, extrem de agreată, chiar împământenită în zona Ardealului.
Etimologie
Cuvântul provine din latinescul „servus”, care înseamnă „servitor”. Este o elipsă a expresiei latineşti „ego sum servus tuus” (în traducere ad litteram „eu sunt servitorul tău”, tradus şi ca „Sunt la dispoziţia ta”).
Deşi am fi tentaţi să credem că termenul „servus” provine din latină, lingviştii consideră că formula de salut, fără îndoială latinească la bază, a fost preluată la noi mult mai târziu, din limba germană (prin influenţa saşilor şi a şvabilor).
„Servus humillimus” era o formulă de salut folosită de romani şi însemna „sluga dumitale preaplecată!”. Salutul era utilizat doar între bărbaţi şi numai de la cei inferiori către superiori, termenul „servus” având semnificaţia de sclav sau rob (şerb).
Majoritatea specialiştilor consideră că termenul ar fi fost preluat în română, abia în perioada Imperiului Austro-Ungar, din germană. Aşa se explică şi faptul că formula de salut se utilizează încă, nu doar la noi, în Ardeal, ci şi în sudul Germaniei, Austria, Ungaria şi Polonia. În plus, este de remarcat că doar în Germania cuvântul şi-a păstrat forma grafică similară cu a noastră: „servus”, pe când ungurii scriu „szervusz”, iar polonezii „serwus”.
În schimb, de la maghiari am preluat formula de salut „servus tok” (atunci când se face referire la un grup de cunoscuţi) sau „szia”, formule care s-au încetăţenit.
De la cuvântul latinesc înrudit sclavus (în traducere tot „slujitor”, „servitor”) este derivat şi salutul italian ciao (din schiavo), româniazat în „ceau”, pe la Sibiu sau Timişoara.
Sursa:sibiunews.net
Știri
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană
Proiect pentru mobilitate urbană de 6 milione de euro, la Blaj: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus proiectul pentru mobilitate urbană prin care mai multe străzi vor fi modernizate și reabilitate. Vor fi construite și o parcare supraetajată (Park&Ride) și un depou pentru autobuze și microbuze.
Primăria Municipiului Blaj a depus, în data de 15 noiembrie 2024, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR), proiectul „Coridor Mobilitate Urbană prin Traseu Mobilitate Urbană, Amenajare Depou și Construire Park&Ride în Municipiul Blaj”.
Proiectul, în valoare de peste 6 milioane de euro, este finanțat prin Programul Operațional Regional (Regio) 2021-2027.
Fondurile europene pe această linie de finanțare sunt alocate DOAR MUNICIPIILOR, iar Blajul este al doilea municipiu, din cele peste 20 arondate ADR Centru, care a depus cerere de finanțare pe mobilitate, punctajul obținut de proiectul nostru fiind de 97 (din 100)!
În cadrul acestui proiect, vor fi reabilitate și modernizate complet străzile Clujului, Gheorghe Doja, Gării și Eroilor, va fi construită o parcare supraetajată (Park&Ride) și va fi amenajat, la intersecția străzii Clujului cu Stația de epurare, un depou pentru autobuze și microbuze.
Termenul de finalizare este anul 2030.
-
Știriacum 21 de ore
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 16 ore
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 2 zile
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știriacum 5 zile
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știriacum 5 zile
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știriacum 13 ore
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
-
Știriacum o săptămână
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie
-
Sănătateacum o săptămână
Cum îți dai seama că suferi de diabet: 14 noiembrie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului