Social-Economic
Unul din trei păgubiţi cu asigurare obligatorie de locuinţă nu îşi primeşte banii
Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor a primit anul trecut 711 dosare de daună dintre care 220 au fost response și doar 491 plătite. Motivul principal pentru care o treime din cereri nu primesc aviz pozitiv ține de dosarele incomplete.
„Este important ca oamenii să înțeleagă cum funcționează asigurarea obligatorie de locuință pentru că sunt încă mulți care nu știu. Am întâlnit situații când persoane ale căror locuințe au suferit daune nu au putut prezenta documentele de proprietate sau nu aveau succesiunea finalizată. Dosarele acestor persoane au fost respinse”, spune Nicoleta Radu Neacșu, directorul general al Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor. Potrivit acesteia, o altăproblemă generată de legea care reglementează asigurările obligatorii de locuință este că persoana a cărei locuință a suferit daune trebuie să obțină un document de la autoritățile competente prin care să demonstreze că paguba a fost provocată de unul dintre cele trei evenimente asigurate.
„Am întâlnit probleme serioase cu ocazia cutremurului din noiembrie anul trecut. Legea spune că asiguratul trebuie să obțină un document care să certifice că a avut loc evenimentul respectiv. În acest caz a fost vorba de un document emis de Institutul Național pentru Fizica Pământului. E un proces anevoios iar INFP a fost asaltată de„cereri. Am încercat să intervenim noi în sprijinul asiguraților și sunt aproape să încheiem un acord cu INFP în acest sens”, explică Neacșu.În cazul în care este vorba despre o inundație sau despre alunecări de teren, păgubitul trebuie să se adreseze Institutului de Meteorologie și Hidrologie sau ISU pentru a certifica evenimentul. Fără aceste acte, dosarul nu va fi avizat.Pentru un dosar complet, pelângă certificările de la autorități și actele de proprietate a locuinței mai este nevoie de polița de asigurare valabilă și de constatarea făcută de compania de asigurare care a emis-o.Poliţa obligatorie de asigurare PAD acoperă trei riscuri specifice României, cutremur, inundaţie şi alunecare de teren. Preţul unei poliţe care acoperă suma de 20.000 de euro este de 20 de euro pe an pentru locuinţele de tip A – cele construite din cărămidă, beton armat sau orice alt material rezultat în urma unui tratament termic şi/sau chimic. Imobilele de tip B – cele construite din cărămidă nearsă sau orice alt material nesupus unui tratament termic şi/sau chimic pot fi asigurate prin intermediul poliţei PAD contra sumei de 10 euro pe an, pentru o despăgubire de 10.000 de euro. Peste 1,5 milioane de români au o poliță obligatorie de locuință.
Sursa:Economica.net
Societate
„Păduri dacice de fag”, habitat forestier protejat în Alba
„Păduri dacice de fag”, habitat forestier protejat în Alba
Habitatul forestier 91V0, cunoscut ca „Păduri dacice de fag” (Symphyto-Fagion), este un habitat de interes comunitar din Alba protejat la nivelul Uniunii Europene, inclus în anexele Directivei Habitate.
Acest tip de pădure, endemic Carpaților, este caracteristic regiunii și se dezvoltă pe suprafețe extinse în acest areal. Este format din păduri mixte de fag (Fagus sylvatica), brad (Abies alba) și molid (Picea abies), care cresc pe soluri neutre, bazice sau ușor acide.
Flora caracteristică include specii precum mierea ursului (Pulmonaria rubra), tătăneasa (Symphytum cordatum), breabănul (Dentaria glanduligera), piciorul cocoșului (Ranunculus carpaticus), spânzul (Helleborus purpurascens), omagul (Aconitum moldavicum) și vulturica (Hieracium rotundifolium).
Majoritatea acestor specii înfloresc primăvara, în aprilie-mai.
În județul Alba, acest habitat este protejat în siturile Natura 2000: ROSCI0253 Trascău, ROSCI0085 Frumoasa, ROSCI0002 Apuseni, ROSCI0121 Muntele Vulcan, ROSCI0324 Munții Bihor și ROSCI0339 Pădurea Povernii – Valea Cernița.
Societate
Rezervația naturală Iezerul Ighiel: Prin ce impresionează
Rezervația naturală Iezerul Ighiel: Prin ce impresionează
Rezervația Naturală Iezerul Ighiel este o rezervație naturală mixtă situată în sudul Munților Trascău, la obârșia Văii Ighielului, pe teritoriul comunei Ighiu, în satul Ighiel.
Cu o suprafață de 20 de hectare, rezervația include cel mai mare lac de baraj natural pe calcare din România, înconjurat de o pădure cu biodiversitate ridicată, oferind un peisaj pitoresc.
Lacul are o adâncime maximă de peste 9 metri, adâncimea medie este de 4,3 metri, lungimea maximă atinge 440 de metri, iar lăţimea maximă este de 140 de metri. Între linia oglinzii apei şi fundul cuvetei se acumulează un volum de aproximativ 225.000 de metri cubi de apă.
Vegetația cuprinde păduri de fag, carpen și brad, iar flora erbacee include specii precum vinărița și piperul-lupului, breabăn, iarba câmpului și grizdei.
Societate
20 noiembrie: Ziua mondială a copiilor
Zi universală dedicată copiilor
La 20 noiembrie, în fiecare an, este sărbătorită Ziua mondială a copiilor, ce susţine solidaritatea internaţională, sensibilizarea copiilor din întreaga lume şi creşterea bunăstării copiilor.
Începând din 1990, Ziua mondială a copiilor marchează adoptarea, în aceeaşi zi, de Adunarea Generală a ONU, atât a Declaraţiei, cât şi a Convenţiei pentru Drepturile Copilului.
Declaraţia pentru Drepturile Copilului, adoptată la 20 noiembrie 1959, defineşte drepturile copiilor la protecţie, educaţie, sănătate, joacă, adăpost şi o alimentaţie potrivită. Preocupată de vulnerabilitatea femeilor şi a copiilor în situaţii de urgenţă şi de conflict, Adunarea Generală a invitat, în 1974, statele membre să respecte Declaraţia privind protecţia femeilor şi a copiilor aflaţi în situaţii de urgenţă şi conflicte armate. Declaraţia interzicea atacurile sau închisoarea femeilor civile şi a copiilor şi susţinea în totalitate drepturile femeilor şi copiilor în timpul conflictelor armate. În 1978, Comisia pentru Drepturile Omului a prezentat un proiect de Convenţie privind Drepturile Copilului, în vederea examinării, unui grup de lucru al statelor membre, agenţiilor şi organizaţiilor interguvernamentale şi neguvernamentale. Anul 1979 a fost declarat Anul internaţional al copilului, pentru a marca împlinirea a 20 de ani de la adoptarea Declaraţiei pentru Drepturile Copilului.
La 20 noiembrie 1989, Adunarea Generală a ONU adopta Convenţia pentru Drepturile Copilului, apreciată ca fiind realizarea majoră pentru drepturile omului, recunoscând rolul copiilor ca actori sociali, economici, politici, civili şi culturali. Convenţia prevede protejarea şi promovarea drepturilor copiilor, precum dreptul la viaţă, la sănătate, la educaţie şi joacă, dar şi dreptul la viaţa de familie, de a fi protejaţi împotriva violenţei, de a nu fi discriminaţi şi dreptul de a-şi face auzite opiniile.
România a fost printre primele state care au semnat şi ratificat Convenţia ONU, în anul imediat următor adoptării sale în cadrul Adunării Generale a Naţiunilor Unite, prin Legea nr. 18 din 28 septembrie 1990. În 2004, a fost adoptată Legea nr. 272 pentru protecţia şi promovarea drepturilor copiilor (republicată în temeiul art. V din Legea nr. 257/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 30 septembrie 2013, dându-se textelor o nouă numerotare), care reglementează cadrul legal privind respectarea, promovarea şi garantarea drepturilor copilului. Autorităţile publice, organismele private autorizate, precum şi persoanele fizice şi persoanele juridice responsabile cu protecţia copilului sunt obligate să respecte, să promoveze şi să garanteze drepturile copilului stabilite prin Constituţie şi lege, în concordanţă cu prevederile Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr. 18/1990, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale celorlalte acte internaţionale în materie la care România este parte.
sursa: agerpres.ro
-
Știriacum 5 zile
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 4 zile
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 5 zile
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știriacum 2 zile
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum o săptămână
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știriacum o săptămână
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știriacum 4 zile
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
-
Știriacum 2 săptămâni
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie