Știri
Un premiu I și 3 premii speciale pentru liceenii artiști din Alba
”Cea de-a cincea ediție a Festivalului de Artă Dramatică pentru liceeni ”Radu Stanca” desfășurată la Sebeș în perioada 24-26 aprilie 2015 a constituit o sărbătoare a performanței și a excelenței artistice, dar și un spațiu de întâlnire cu profesioniști de excepție care fac din teatru un ”modus vivendi”. Festivitatea de deschidere ce a avut loc în prezența domnului primar Alexandru Dăncilă, dlui prof. Eugen Bobar, directorul Colegiului Național ”Lucian Blaga” Sebeș și dlui prof. Constantin Șalapi, director al Centrului Cultural ”Lucian Blaga” a continuat cu concursul de interpretare dramatică a trupelor de elevi-actori ce au reprezentat școli de elită din București, Câmpeni, Fălticeni, Mangalia, Roman și Sebeș. Performanțele artistice ale liceenilor au fost evaluate de un juriu prezidat de distinsa actriță a Teatrului Național din București, doamna Magda Catone. Alături de ea, s-au aflat realizatoarea Manuella Popescu (Radio România), actrița Amalia Pop (Teatrul de Păpuși ”Prichindel” Alba-Iulia) și criticul de teatru și film, Rareș Tileagă. Jucate în registru comic sau grav, spectacolele prezentate de actorii care au lăsat uniforma pentru costumele de scenă au dezvăluit uimitoare resurse de talent și sensibilitate răsplătite generos cu aplauzele publicului-spectator. Cele două zile de concurs au fost urmate de ”lecția de actorie” a invitatei de onoare a festivalului constituind un emoționant spectacol de muzică și poezie susținut de actrița Magda Catone și de tânărul chitarist, Iosif Constantinescu.
Festivitatea de premiere a încheiat solemn seria evenimentelor desfășurate pe scena Centrului Cultural ”Lucian Blaga” prin decernarea următoarelor premii:
MARELE PREMIU și TROFEUL FESTIVALULUI – trupa GONG, coordonator Cătălina Bostan (ROMAN) pentru spectacolul ”Satul electronic”
PREMIUL I – trupa COLB, coordonator: prof. Tereza Cândea (Colegiul Național ”Lucian Blaga” Sebeș) pentru spectacolul ”Cafeaua domnului ministru”
PREMIUL AL II-LEA – trupa ”Arthesium”, coordonator: Cosmin Cornici (Colegiul Național ”Spiru Haret” București) pentru spectacolul ”Ursul”.
PREMIUL AL III-LEA – trupa ”Dor fără sațiu” coordonator: prof. Dora Lazăr (Liceul Teoretic ”D. Bolintineanu” București) pentru spectacolul ”O creangă de liliac alb în ianuarie”.
MENȚIUNE – trupa ”Birlic” coordonator: prof. Gheorghe Dascălu (Colegiul Național ”Nicu Gane” Asociația ”Fălticeni Cultural”) pentru spectacolul ”Welcome America”
PREMIUL SPECIAL al juriului – trupa ”Thaliamar” coordonator Aura Stuparu (Liceul Teoretic ”Callatis” Mangalia) pentru spectacolul ”Oglinda”.
PREMIUL SPECIAL PENTRU INTERPRETARE FEMININĂ – Andreea Jurj, Iuliana Danciu (C.N.A.I’s STAGE, Colegiul Național ”Avram Iancu” Câmpeni) coordonator prof. Sanda Bold pentru rolurile din spectacolul ”Cum să devii nesimțit …”
PREMIUL SPECIAL PENTRU INTERPRETARE MASCULINĂ – Cristian Oană (”COLB”), Andrei Anghel (”Arthesium”)
PREMIUL PENTRU SCENOGRAFIE – Trupa ”GONG”
PREMIUL PENTRU CEL MAI BUN AFIȘ – Trupa ”Arthesium”
Succesul celei de-a cincea ediții a festivalului ”Radu Stanca” a fost asigurat nu numai de calitatea participanților și de profesionalismul invitaților, ci și de elevii voluntari coordonați de doamnele prof. Ana Fântână, Georgeta But, Lucia Dreghiciu, Mihaela Dobromir și Diana Ștefan care s-au implicat în organizarea evenimentului.
Mai mult decât un eveniment cultural, cea de-a cincea ediție a festivalului a fost o întâlnire de suflet cu oameni de o extraordinară delicatețe, eleganță și profunzime dublate de o inepuizabilă energie care pot constitui modele de viață.
Inițiat de trupa COLB, Festivalul Național de Artă Dramatică ”Radu Stanca” organizat de Colegiul Național ”Lucian Blaga”, Primăria și Consiliul Local al Municipiului Sebeș, Centrul Cultural ”Lucian Blaga” în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Alba și Teatrul de Păpuși ”Prichindel” a instituit o tradiție a valorii axată pe valențele formative ale educației prin teatru.
Scriindu-și povestea din 2010, Festivalul Național de Artă Dramatică pentru liceeni ”Radu Stanca” se îmbogățește an de an cu experiențe de neuitat menite să-i inspire pe adolescenți în alegerea teatrului ca alternativă educațională ce cultivă atitudini și valori etern- valabile”, a declarat directorul festivalului, prof. Tereza Cândea.
MOTIVAȚIILE JURIULUI PENTRU ACORDAREA PREMIILOR FESTIVALULUI NAȚIONAL DE ARTĂ DRAMATICĂ PENTRU LICEENI „RADU STANCA”, 2015
- PREMIUL PENTRU INTERPRETARE MASCULINĂ
Cristian Oană, din spectacolul CAFEAUA D-LUI MINISTRU, al trupei „COLB”, din Sebeș
pentru diversitatea nuanțelor de caracter, impostație, dicție curată și precizie a accentelor, într-un rol care, în mâinile unui alt actor, ar fi putut deveni plat, neinteresant
și
actorului Andrei Anghel, din spectacolul URSUL, al trupei „ARTHESIUM”, din București
pentru tranziția subtilă de la agresivitate la tandrețe și, de asemenea, pentru relația construită cu personajul deosebit de interesant și bine conturat al Ioanei Budu, relație care a exclus orice monotonie
- PREMIUL PENTRU INTERPRETARE FEMININĂ
se acordă ex-aequo actrițelor Iuliana Elena Danciu și Andreea Jurj,
ambele din spectacolul LECȚIA DE NESIMȚIRE SAU CUM SĂ DEVII NESIMȚIT, al trupei „C.N.A.I.’s STAGE”, din Câmpeni
pentru duelul de virtuozitate oferit de Iuliana și Andreea, în două roluri net distincte și totuși egal interesante și egal convingătoare. Prin contrast permanent de gestică, de rostire a replicilor, de mișcare scenică, cele două fete s-au poziționat într-o antiteză bine controlată și puternic nuanțată, care a asigurat umorul spectacolului și, mai ales, ritmul acestuia.
- PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI
se acordă spectacolului OGLINDA, al trupei „THALIAMAR”, din Mangalia
pentru mesajul educativ, pentru profunzime și pentru originalitatea debordantă a textului scenic, adaptat de Aura Stuparu după o idee a teatrologului Eduard Covali. Acordăm, însă, această distincție nu atât scenariului, cât mai ales tinerilor actori din spectacol, care ne-au încărcat cu energie chiar și atunci când ne-a părăsit curentul electric. O dovadă de curaj actoricesc electrizant, care uneori nici măcar la casele mari nu se întâmplă.
- MENȚIUNE
se acordă spectacolului WELCOME AMERICA, al trupei „BIRLIC”, din Fălticeni
pentru curajul de a scrie un text dramatic de la zero și pentru capacitatea de a-l pune în scenă pe gustul și pe înțelesul publicurilor din ziua de azi. În ciuda umorului și a jocurilor scenice aparent superficiale, spectacolul are, de fapt, multă tristețe. Iar mesajul din final a fost suficient de valoros încât să-l ținem minte cu toții, mai ales când uităm, de fapt, cine suntem.
- PREMIUL III
se acordă spectacolului O CREANGĂ DE LILIAC ALB ÎN IANUARIE, al trupei „DOR FĂRĂ SAȚIU”, din București
pentru îndrăzneala de a uni, într-una singură, două piese dificile din toate punctele de vedere. Salturile de la una la alta au fost aproape insesizabile, iar asta li se datorează actorilor, care au păstrat ritmul și atmosfera, astfel încât să simțim că e aceeași poveste, aceleași tristeți, același mesaj. Este un premiu III care i se datorează în mare măsură tinerei actrițe Maria Kira Rezac, al cărei rol a adus pe scenă aproape toată profunzimea de care avea nevoie o asemenea poveste.
- PREMIUL II
se acordă spectacolului URSUL, al trupei „ARTHESIUM”, din București, coordonată de Cosmin Cornici
pentru umor, energie, echilibru scenic, pentru inteligența relațiilor scenice și pentru maturitatea jocului actoricesc, atent la detalii și la nuanțe, nu la aplauze și râsete. Un spectacol compact și frumos, care e la fel de mult coregrafic, pe cât e teatral.
- PREMIUL I
se acordă spectacolului CAFEAUA D-LUI MINISTRU, al trupei „COLB”, din Sebeș
pentru siguranța deplină a jocului scenic, creat fără fisuri de trei tineri actori care au înțeles ce înseamnă relația cu partenerul de scenă. Un spectacol alert, actual, subtil, care poate deveni oricând un scurtmetraj de succes.
- PREMIUL PENTRU SCENOGRAFIE
se acordă spectacolului SATUL ELECTRONIC, al trupei „GONG” din Roman
pentru modul în care scenografia a devenit, aici, personaj. Decorurile și costumele tradiționale au creat un spațiu perfect credibil, unitar, adaptat 100% poveștii. Recuzita a fost integrată cu succes în jocul actoricesc, stârnind umor și creând acțiune scenică mai ales acolo unde era mai mare nevoie de aceasta.
- MARELE PREMIU
se acordă spectacolului SATUL ELECTRONIC, al trupei „GONG” din Roman
pentru apropierea de tehnicile teatrului profesionist, prin ritm, scriitură, atmosferă și soluții scenice. Cred că am remarcat cu toții, aici, precizia cu care au fost construite personajele, relațiile între personaje, situațiile, relațiile între situații și, nu în ultimul rând, răsturnările de situație, care ne-au făcut să râdem și să ne simțim bine. Nu a lipsit nici mesajul, nici tristețea, nici comicul, așadar e unul dintre puținele spectacole complete, la nivel de liceu.
- PREMIUL PENTRU CEL MAI REUȘIT AFIȘ
se acordă trupei ARTHESIUM cu 142 de voturi ale publicului.
Juriu:
Magda Catone – președinte;
Manuella Popescu – membru;
Amalia Pop – membru;
Rareș Tileagă – membru.
Știri
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
Asteptam cu multa nerabdare perioada Craciunului pentru a ne bucura impreuna de venirea in lume a Celui mult asteptat de intreg neamul omenesc
Una dintre cele mai mari bucurii ale Craciunului este sa ascultam colinde, sa primim colindatorii, sau chiar sa mergem noi insine la colindat.
Fara a ne uita in ograda altora, pentru ca nu este aici locul pentru aceasta, putem fi recunoscatori stramosilor nostri pentru mostenirea extraordinara pe care ne-au lasat-o; avem sute si sute de colinde, unele precrestine, altele increstinate si altele pur crestine, toate de o valoare inestimabila.
Totusi, perioada aceasta in care se canta colinde ramane foarte scurta si am vrea sa facem intr-un fel sa ne bucuram cat mai mult de aceste valori inestimabile pe care le avem. Exista prin traditie perioada dintre Sfantul Nicolae (6 decembrie) si Sfantul Ioan (7 ianuarie) in care se canta colinde – atat cele referitoare la Nasterea Domnului, cat si cele de Anul Nou.
In unele zone, de pilda, se colinda din 6 decembrie, de Sfantul Nicolae, pana imediat dupa Craciun. Potrivit traditiei, e voie a se canta despre nasterea Domnului nostru, Iisus Hristos, din 21 noiembrie, odata cu sarbatorirea Intrarii in Biserica a Maicii Domnului.
Dar Biserica ne da un raspuns foarte clar in legatura cu timpul in care cantam colindele; astfel, gasim in slujba Utreniei din ziua Praznicului Intrarii in Biserica a Maicii Domnului (21 noiembrie) urmatoarea Catavasie: „Hristos Se naste, mariti-L, Hristos din ceruri, intampinati-L, Hristos pe pamant, inaltati-va!”, cu nota: din aceasta zi, aceste Catavasii se canta pana la intaia zi a lui Ianuarie.
Deci Sfintii Parinti, „care le-au randuit pe toate bine”, au facut o legatura telogica foarte clara intre Praznicul Intrarii in Biserica a Maicii Domnului – cand cea aleasa de Dumnezeu sa-I fie Maica a intrat in Templu pentru a primi in pantecele sau cel preacurat, la plinirea vremii, pe Insusi Fiul lui Dumnezeu – si Praznicul Nasterii Domnului, cand Soarele dreptatii ne-a rasarit.
Ca sa rezumam, colindele se canta intre 21 noiembrie si 1 ianuarie, putandu-se prelungi aceasta perioada fara frica de a gresi pana pe 7 ianuarie. Preot Costin Butnar
Citește și crestinortodox.ro
Știri
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
Este salutul specific sibienilor şi ardelenilor, în general…No, aşa îşi românii, saşii, maghiarii din Ardeal
Nu este o modă sau un moft, ci o tradiţie, un semn de respect faţă de cel care-ţi iese în cale. Iată istoria.
Servus!
Să luaţi aminte: Servus (în germană „servus”, în cehă „servus”, în maghiară „szervusz”, în croată „serbus” sau „servus”, în poloneză „serwus”) este o formă de salut folosită în mod familiar în Europa Centrală şi de Est, extrem de agreată, chiar împământenită în zona Ardealului.
Etimologie
Cuvântul provine din latinescul „servus”, care înseamnă „servitor”. Este o elipsă a expresiei latineşti „ego sum servus tuus” (în traducere ad litteram „eu sunt servitorul tău”, tradus şi ca „Sunt la dispoziţia ta”).
Deşi am fi tentaţi să credem că termenul „servus” provine din latină, lingviştii consideră că formula de salut, fără îndoială latinească la bază, a fost preluată la noi mult mai târziu, din limba germană (prin influenţa saşilor şi a şvabilor).
„Servus humillimus” era o formulă de salut folosită de romani şi însemna „sluga dumitale preaplecată!”. Salutul era utilizat doar între bărbaţi şi numai de la cei inferiori către superiori, termenul „servus” având semnificaţia de sclav sau rob (şerb).
Majoritatea specialiştilor consideră că termenul ar fi fost preluat în română, abia în perioada Imperiului Austro-Ungar, din germană. Aşa se explică şi faptul că formula de salut se utilizează încă, nu doar la noi, în Ardeal, ci şi în sudul Germaniei, Austria, Ungaria şi Polonia. În plus, este de remarcat că doar în Germania cuvântul şi-a păstrat forma grafică similară cu a noastră: „servus”, pe când ungurii scriu „szervusz”, iar polonezii „serwus”.
În schimb, de la maghiari am preluat formula de salut „servus tok” (atunci când se face referire la un grup de cunoscuţi) sau „szia”, formule care s-au încetăţenit.
De la cuvântul latinesc înrudit sclavus (în traducere tot „slujitor”, „servitor”) este derivat şi salutul italian ciao (din schiavo), româniazat în „ceau”, pe la Sibiu sau Timişoara.
Sursa:sibiunews.net
Știri
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană
Proiect pentru mobilitate urbană de 6 milione de euro, la Blaj: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus proiectul pentru mobilitate urbană prin care mai multe străzi vor fi modernizate și reabilitate. Vor fi construite și o parcare supraetajată (Park&Ride) și un depou pentru autobuze și microbuze.
Primăria Municipiului Blaj a depus, în data de 15 noiembrie 2024, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR), proiectul „Coridor Mobilitate Urbană prin Traseu Mobilitate Urbană, Amenajare Depou și Construire Park&Ride în Municipiul Blaj”.
Proiectul, în valoare de peste 6 milioane de euro, este finanțat prin Programul Operațional Regional (Regio) 2021-2027.
Fondurile europene pe această linie de finanțare sunt alocate DOAR MUNICIPIILOR, iar Blajul este al doilea municipiu, din cele peste 20 arondate ADR Centru, care a depus cerere de finanțare pe mobilitate, punctajul obținut de proiectul nostru fiind de 97 (din 100)!
În cadrul acestui proiect, vor fi reabilitate și modernizate complet străzile Clujului, Gheorghe Doja, Gării și Eroilor, va fi construită o parcare supraetajată (Park&Ride) și va fi amenajat, la intersecția străzii Clujului cu Stația de epurare, un depou pentru autobuze și microbuze.
Termenul de finalizare este anul 2030.
-
Știriacum 20 de ore
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 16 ore
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 2 zile
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știriacum 5 zile
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știriacum 5 zile
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știriacum 13 ore
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
-
Știriacum o săptămână
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie
-
Sănătateacum o săptămână
Cum îți dai seama că suferi de diabet: 14 noiembrie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului