Știri
Un medic specialist boli infecțioase la Institutul „Matei Balș” a vorbit despre coronavirus: „E greu de zis cât va dura pandemia”
Săptămâna 16 – 22 martie o să rămână în istoria recentă drept cea în care România a intrat în stare de urgență din cauza pandemiei COVID-19. Ultima dată când a fost decretată stare de urgență a fost în timpul mineriadelor din ianuarie 1999.
În mai puțin de cinci zile, barurile și restaurantele au fost închise, iar afacerile care au putut s-au reorientat spre livrări la domiciliu. Dacia și Ford, cei mai mari doi constructori auto din țară, au anunțat că trimit angajații în șomaj tehnic. Per total, Guvernul estimează că situația afectează între cinci sute de mii și un milion de angajați. Astăzi, Ludovic Orban, premierul României, a prezentat planul Guvernului ca să salveze cât se poate economia.
Pe 19 martie, la ora 13, Grupul de Comunicare Strategică a dat cele mai noi cifre: 277 de cazuri de persoane infectate, dintre care 25 de persoane recuperate și externate. Au fost făcute 4 973 de teste. În carantină erau 3 822 de persoane, iar în izolare și monitorizare la domiciliu erau 33 709 persoane.
Virusul se numește oficial SARS-CoV-2 (severe acute respiratory syndrome coronavirus 2; în română: sindrom respirator acut sever coronavirus 2), iar boala provocată de acesta se numește COVID-19 (Corona Virus Disease 19). Mai poți vedea și virusul sub numele 2019-nCoV (Novel Coronavirus). Acel 19 e acolo, pentru că virusul a fost descoperit în decembrie 2019, iar epidemia a început în ianuarie 2020. La fel ca în cazul SARS, virusul are sursă animală și nu a fost creat în laborator, cum spune unele conspirații. În România, primul caz a fost confirmat pe 26 februarie. Deocamdată, și aceasta poate fi o doză cinică de optimism, nu avem niciun deces.
Teama acum e pentru ce urmează. În primă fază, nici Italia n-a avut număr record de cazuri și, între timp, a ajuns la peste 35 de mii de cazuri (în creștere accelerată) și aproape trei mii de decese. Nimeni nu poate ști precis ce se va întâmpla în România. Se lucrează pe baza unor scenarii activate, în funcție de numărul de persoane infectate. În prezent, suntem în scenariul 3: peste o sută de cazuri confirmate. Pentru populație asta înseamnă diverse limitări, de la adunări publice la deplasări. Aici intervine și declararea stării de urgență, anunțată de Klaus Iohannis pe 14 martie și decretată oficial pe 16 martie.
În contextul ăsta, am vorbit cu Adrian Marinescu, medic specialist boli infecțioase la Institutul „Matei Balș”, despre ce înseamnă pandemia pentru sistemul medical din România, dar și de ce unii oameni sunt ținuți în carantină, iar alții în izolare la domiciliu. Anterior discuției noastre, medicul a explicat ce fel de testare se face în România și de ce n-avem teste care dau răspunsul în zece minute.
Pe scurt, România analizează testele în laboratoare de genetică, durează mai mult, dar există o rată mai mică de răspunsuri fals negative. „Nu este un test de rutină, ci un test specializat, care se face în anumite condiții: persoana care vine dintr-o zonă de risc și prezintă simptome și contacții celor depistați pozitiv, rezultați în urma anchetei epidemiologice, plus repetarea testării la cei care au fost infectați. Testul nu este important la o persoană asimptomatică, pentru că oricum nu există tratament specific. Cel mai important este să izolez persoanele cu risc”, a detaliat acesta. Deocamdată, cele mai multe cazuri din România sunt de formă ușoară de infectare.
VICE: Ce face un medic epidemiolog și unul de boli infecțioase în situația de-acum, când avem pandemie declarată de Organizația Mondială a Sănătății și România are peste două sute de cazuri?
Adrian Marinescu: Medicul epidemiologul e cel care se ocupă de înregistrarea datelor legate de fenomen. Pe de altă parte, este cel care pune în aplicare măsurile de prevenție și urmărește, practic, felul în care se desfășoară programul pas cu pas, adică partea logistică. Partea de clinician o face medicul de boli infecțioase. El se ocupă să pună diagnosticul și să trateze pacienții.
De când numărul de cazuri a trecut de o sută, acționăm în scenariul trei. Cea mai mare schimbare e în organizare spitalelor. Practic, scenariul e dictat de numărul mai mare de pacienți și asta presupune organizare din punct de vedere medical: spitalele de boli infecțioase devin dedicate noului coronavirus. La „Matei Balș”, toți pacienții care n-au legătură sunt externați. Ce s-a schimbat deja, și înainte de numărul actual de cazuri, e în disponibilitatea personalului. Tot ce înseamnă spital de boli infecțioase are personalul sută la sută la locul de muncă. Nu se acceptă concediu de odihnă. Altfel, pentru societate în general, sunt aceleași măsuri legate de pandemie, doar că devin mai stricte în sensul izolării.
Sunt îndeajuns de mulți medici infecționiști în țară în acest moment?
Pentru momentul acesta da, dar pentru un alt moment, cu un alt număr, lucrurile se vor complica. Asta înseamnă că vom avea nevoie și de ajutor din partea medicilor care nu sunt infecționiști și din partea spitalelor care nu sunt de boli infecțioase (între timp, Spitalul Colentina e primul transformat într-unul dedicat pacienților cu COVID-19. Pacienții au început să fie externați sau transferați încă din 16 martie. La acel moment erau 380 de persoane internate. Circa trei sferturi pot fi externate în condiții de siguranță – n.r.). Asta înseamnă că va fi o împărțire a pacienților în funcție de cât de grav sunt.
Formele ușoare vor fi tratate într-un scenariu la domiciliu, în izolare, cum se întâmplă și în Italia. Formele medii probabil vor fi tratate în alte spitale și atunci spitalele mari, cu terapie intensivă, ca „Matei Balș”, vor fi dedicate formelor severe, ca să poată fi urmărită evoluția pacienților.
Când discutăm despre izolare, care-i diferența dintre carantină și izolare la domiciliu?
Pe scurt, când cineva nu se poate izola la domiciliu, că nu are unul, intră în carantină. De exemplu, o persoană care vine din străinătate și n-are o locuință în România, intră în carantină. Apoi, dacă cineva intră în țară prin partea de vest, nu va fi lăsat să se ducă la domiciliu în celălalt capăt al țării. Astfel, intră tot în carantină. În ambele situații, izolarea înseamnă izolare cu totul. N-au voie să iasă de acolo.
E de discutat pe partea de aprovizionare. Și asta înseamnă că fie sunt aprovizionați de autorități, fie, în unele situații, ar putea să se accepte comenzi online, cu respectarea unor reguli. Asta se poate schimba și în funcție de număr. Dacă e un număr foarte mare, nu poate fi asigurată aprovizionarea prin personalul DSP. Astfel, îți iei anumite măsuri când faci comandă prin curier, iar acesta trebuie să respecte niște reguli, să știe că merge la o persoană izolată. Carantina are avantajul că lucrurile sunt foarte bine stabilite.
Ce măsuri trebuie luate în cazul persoanelor vulnerabile – bătrâni, bolnavi de diverse boli etc.?
Sunt aceleași măsuri pentru noi toți. Doar că în cazul lor trebuie să fie strictețe maximă. Să nu părăsească acele zone de izolare, pentru că au un risc foarte mare în contactul cu cineva din jur. Pe scurt, să stea mai mult la domiciliu. În categoria persoanelor vulnerabile intră și fumătorii sau cei care lucrează în medii toxice. Cu siguranță îi afectează mai mult, dacă sunt infectați. Riscul de apariție a unor probleme de respirație e mult mai mare și aceștia intră, practic, la pacienți cronici. Și ei ar trebui să-și ia măsuri suplimentare de protecție.
Este adevărat că virusul are mai puține șanse de a se răspândi la temperaturi mai mari?
E o diferență mare între familia de coronavirusuri și SARS-CoV-2. Coronavirusurile sunt activate mai ușor, pe când virusul pentru COVID-19 e posibil să nu se întâmple asta. Vom ști mult mai clar în momentul în care vor crește temperaturile. Acum sunt mai multe teorii, că nu peste 20 de grade, ci că peste 30 de grade Celsius e o scădere evidentă. Cei mai mulți specialiști cred însă că nu va fi distrus de temperaturi crescute.
E posibil să fie o scădere a numărului de îmbolnăviri când e foarte cald, în iulie și august, dar e posibil să revină în toamnă. Acest lucru ține foarte mult de măsurile luate la nivel de țară, continent, glob și mai puțin de temperatură.
Dacă urc într-un lift din care tocmai a coborât o persoană infectată cu coronavirus, am șanse să-l iau și eu?
Deocamdată, vorbim clar de secreții. Și ajung la o distanță de un metru, un metru și ceva. Sunt secreții care ajung să contamineze suprafețele prin tuse, strănut sau chiar prin vorbit. Dar nu altfel. Ceea ce înseamnă că astfel de locuri extrem de circulate, cum ar fi liftul sau transportul în comun vor fi clar contaminate.
Simptomele au fost comparate cu cele ale gripei. Prin ce trece un pacient mai concret – ce resimte corpul?
Aici treburile sunt discutabile. Putem spune că seamănă cu o gripă sau o viroză. Simptomatologia e destul de largă mai ales pentru formele ușoare și medii. Când vorbim de formele severe e mai simplu de pus diagnosticul pentru că e vorba de o pneumonie severă, de deficiență respiratorie, și cumva ne putem orienta mai ușor. În formele ușoare, e mult mai greu.
De ce copiii par să prezinte o rezistență mai ridicată în fața acestui virus?
În primul rând, copilul migrează mai puțin la nivel populațional. Din motive evidente, se plimbă mai puțin decât adultul și astfel e mai puțin predispus. Pe de altă parte, imunitatea lui nu e atât de dezvoltată și sunt teorii care susțin că asta duce fie la forme ușoare și asimptomatice, fie împiedică îmbolnăvirea. E însă doar o discuție teoretică, pentru că există și copii infectați.
Vitamina C e, probabil, cel mai recomandat supliment alimentar în perioada asta. Cât e mit și cât e adevăr?
Pe scurt, e un mit care trebuie demontat. Vitamina C e utilă pentru organism, dar, în general, intră la stilul de viață sănătos, pentru că printr-o alimentație sănătoasă, cu aport de legume și fructe, o vom avea fără nevoia de suplimentare. În niciun caz n-are însă nicio legătură cu un efect antiviral. Vitamina C e frecție la picior de lemn. Totodată, supradozarea, așa cum se întâmplă și la medicamente, poate da reacții adverse.
Stilul de viață sănătos e cel care ne ajută în această situație. Dar nu e un sfat doar pentru COVID-19. O persoană care de-a lungul vieții a avut un stil alimentar corect, cu mai puține vicii, are mai puține afecțiuni cronice, o imunitate mai bună și, teoretic, în raport cu diverse afecțiuni, va fi mai protejată.
Cât mai durează pandemia și cum poate fi oprit virusul?
Oprirea depinde foarte mult de măsurile luate la nivel individual, oficial, de țară, continent, glob. În pandemie e un avantaj să fie luate împreună. Dacă sunt urmărite cu strictețe, la un moment dat, numărul de îmbolnăviri trece de la curbă ascendentă la platou, apoi la curbă descendentă. În China s-a întâmplat treaba asta. În Italia, încă nu.
Cât despre durată, e greu de zis acum dacă se vor lega toate argumentele. Dacă vor fi mai puține îmbolnăviri când e mai cald, dacă istoria virusului va fi de-a exista un număr de îmbolnăviri și persoanele acelea, măcar în parte, să se imunizeze. Probabil că vârful ar trebui să fie undeva peste o lună de-acum. Și ar trebui ca din mai să se mai potolească. În vară, iulie – august, să avem un număr mai mic de îmbolnăviri.
sursa: vice.com
Știri
APRILIE, Prier: Datini, tradiții și obiceiuri românești
Prier înseamnă timp favorabil, prielnic atât pentru semănatul holdelor dar și pentru turmele de animale. Datini, tradiții și obiceiuri românești, în luna aprilie
Conform tradiției populare românești, luna aprilie se mai numește și „Prier”. Această denumire populară, a lunii aprilie, provine de la verbul “a prii” și înseamnă timp prielnic pentru semănături, ori lucrări în gospodărie .
Când vremea este înșelătoare, cu timp friguros și secetos pentru lucrările de primăvară, aprilie anunță sărăcie și se numește și ”Traistă-n băț”. De fapt, în spiritualitatea populară se și spune că ”Prier priește, dar și jupuiește!”, aluzie la zilele capricioase, cu timp potrivnic lucrărilor de sezon. În această lună se continuă semănatul de primăvară, început în martie. Acum se închid țarinile, ceea ce înseamnă că oile și vitele nu mai au voie să pască libere iar pășunatul devălmaș este întrerupt pentru câteva luni, se formează turmele, se repară gardurile țarinilor, se tund oile înainte de a fi urcate la munte etc. Se mai spune, despre luna aprilie, că este o lună capricioasă în care vremea va fi ori geroasă, ori călduroasă. Totodată, în luna lui aprilie se fac prevestiri ale vremii ce va urma, astfel se nasc o parte din superstițiile acestei luni.
Dacă în luna lui Prier este vreme frumoasă și călduroasă, atunci luna mai va avea vreme rece, cu înghețuri; Dacă la Prier este vreme posomorâtă și rece, atunci luna lui mai va avea vreme frumoasă și călduroasă; Negura de la răsărit, din luna aprilie, e semn bun pentru anul în curs; Dacă în aprilie tună și fulgeră, atunci nu există motive să ne temem de ger; Vremea frumoasă din luna aprilie ne va aduce o vară furtunoasă, etc.
Veseli de 1 aprilie – superstiții de 1 aprilie
Ziua Păcălelilor şi Ziua internațională a păsărilor. Dar pe noi ne interesează primul aspect. De unde vine? Cum se … manifestă? şi ce superstiții avem de 1 Aprilie?
Ziua de 1 Aprilie a fost întotdeauna un prilej de distracție şi cum e sănătos să râzi, ne bucurăm şi noi când avem prilejul. Se pare că originile acestei zile se regăsesc, ca multe alte obiceiuri, în schimbarea calendarului gregorian. Se spune că, odată cu această schimbare, mulți nu s-au putut obişnui cu noile date ale sărbătorilor. Și atunci, în timpul lui Carol al IX-lea, mulți neadaptați sărbătoreau Anul Nou la… 1 Aprilie! Cei ce sărbătoreau astfel erau numiți „nebuni de Aprilie”. Apoi obiceiul s-a perpetuat până-n zilele noastre, pierzându-şi semnificația inițială şi păstrând doar… ”nebunia”. Pentru că e o nebunie veselă şi plăcută! Superstiţia spune că păcăleala de 1 Aprilie trebuie făcută până la ora 12:00, cele după această oră, se zice că aduc ghinion. Tot o superstiţie spune că în ziua de 1 Aprilie nu se fac căsătorii, pentru că: ori acestea nu durează, se destramă, ori soţul va fi „sub papuc”. La noi, se spune că dacă nu păcăleşti pe nimeni de 1 Aprilie, tot anul până la celălalt 1 Aprilie vei fi tu cel păcălit. Tot anul? Nu-i cam mult? Dar dacă aşa zice superstiţia, să ne grăbim să păcălim pe cineva. Pardon: ce vă spunem mai jos nu-i păcăleală.
Sărbătoarea Floriilor – tradiții și obiceiuri
Intrarea Domnului în Ierusalim sau Floriile este prima sărbătoare cu dată schimbătoare din calendarul anului bisericesc. Totodată, Floriile deschid ciclul sărbătorilor pascale, care se încheie la Înălțarea Domnului. În ziua de Florii există obiceiul de a merge la Biserică cu ramuri de salcie înmugurite, pentru a fi sfințite de către preot. Conform tradiției creștine, obiceiul ne amintește de intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim, înainte de Patimi, când a fost întâmpinat de mulțime cu ramuri de măslin și crenguțe de palmier sau flori. Crenguțele de salcie vor fi împărțite credincioșilor ce au participat la slujba de Florii. Aceștia vor lua crenguțele acasă și le vor pune la geamuri, la uși și la porți pentru a le apăra casele de rele și necazuri. În unele zone ale țării, oamenii de la sate se încing cu ramurile de salcie, peste mijloc, deoarece se spune că acest ritual îi apără de boli și îi face mai robuști. Exista și obiceiul ca părinții sa-și lovească copiii cu nuielușa de salcie, când veneau de la biserică. Credeau că așa vor crește sănătoși și înțelepți. Oamenii le puneau și pe pomii fructiferi, pentru a-i ajuta să rodească. Exista credința că abia acum pomii prind putere să rodească. De aceea, nu se plantau pomi înainte de Florii, de teama ca aceștia să nu rămână fără rod. În ziua de Florii, stupii erau împodobiți cu ramurile de salcie sfințite, ca albinele să se bucure de binecuvântarea divină. În unele sate, mâțișorii erau aruncați în curte când începea să bată grindina. Însă, ramurile de salcie aveau în principal menirea de a-i feri pe oameni de duhurile necurate, sau erau utilizate și în scopuri terapeutice, oamenii înghițeau mâțișori de pe ramura de salcie, pentru a fi feriți de diferite boli. Un alt obicei, întâlnit în ziua de Florii, este acela de a trece pe la mormintele rudelor pentru a le agăța de cruci crenguțele de salcie, astfel aceștia vor ști că Paștele se apropie. Tot în ziua de Florii, șnurul de mărțișor se va agăța într-un copac înmugurit sau înflorit pentru a avea sănătate și belșug în anul ce urmează. Totodată, ziua de Florii este prilej de sărbătoare pentru cei cu nume de flori, deoarece își serbează onomastica.
Obiceiul Lazaritelor
Înainte de a intra în Ierusalim, Hristos l-a înviat pe Lazăr. Învierea lui Lazăr este simbolul învierii viitoare a neamului omenesc. În popor se crede că Lazăr era un fecior tânăr, fratele fetei care s-a căsătorit cu Dragobete, Cap de Primăvară. Potrivit tradiției, într-o sâmbătă Lazăr a plecat cu oile la păscut, lăsând-o pe mama sa să facă plăcinte. Urcând întru-un copac să ia muguri pentru animale, își aduce aminte de plăcinte. Se grăbește să coboare, cade și moare. Potrivit legendei că Lazăr ar fi murit de dorul plăcintelor, exista obiceiul ca în această sâmbătă, femeile de la țară să facă ofranda de pomenire a morților împărțind plăcinte de post. Profesorul Ion Ghinoiu afirma că în ajunul sau sâmbăta Floriilor, se efectua un ceremonial complex, numit Lazarita, care era structurat după modelul colindelor. Ion Ghinoiu afirma că Lazarita era un ceremonial la care participau numai fetele. „Una din fete, numita Lazarita, se îmbrăca în mireasă și colinda împreună în fața ferestrelor caselor unde au fost primite. Lazarita se plimba cu pași domoli, înainte și înapoi, în cercul format de colindătoarele care povestesc, pe o melodie simpla, drama lui Lazăr sau Lazarica: plecarea lui Lazăr de acasă cu oile, urcarea în copac pentru a da animalelor frunza, moartea neașteptată prin căderea din copac, căutarea și găsirea trupului neînsuflețit de către surioarele lui, aducerea acasă, scăldatul ritual în lapte dulce, îmbrăcarea mortului cu frunze de nuc, aruncarea scaldei mortului pe sub nuci”.
Sărbătoarea dinților
Ziua de 11 aprilie este dedicată Sfântului Antipa, despre care oamenii din popor cred că vindecă durerile de dinți și măsele. Sfântul Antipa s-a rugat pentru cei care îi vor face pomenire să fie feriți de patimi și de alte boli, între care și nesuferita durere a dinților.
Sursa:azm.gov.ro, sursa foto:dragusanul.ro
Știri
Ziua Păcălelilor: Originea acestei zile și cum este sărbătorită în alte țări. Nimeni nu are voie să se supere pe 1 aprilie
De Ziua Păcălelilor nimeni nu are voie să se supere: Care este originea zilei
În fiecare an, la 1 aprilie, oamenii din lumea întreagă marchează Ziua păcălelilor, cunoscută și ca Ziua păcălitului sau Ziua nebunilor, când fiecare încearcă, cu mai mult sau mai puțin succes, să-i facă o șotie colegului, prietenului, vecinului, unui membru de familie, mai exact, toată lumea păcălește pe toată lumea.
Celebrarea Zilei Pacalelilor isi are originile in Franta, in secolul al XVI-lea, cand a fost adoptat calendarul Gregorian, care a mutat Anul Nou de la 1 aprilie la 1 ianuarie. Vestea noului calendar s-a raspandit incet iar cei care continuau sa sarbatoreasca anul nou de 1 aprilie era considerati ″pacalitii de 1 aprilie″.
In Franta, 1 APRILIE, ZIUA PACALELILOR, este numita Poisson d’Avril, adica „pestele de aprilie”, cu referire la un peste tanar, usor de capturat. Francezii obisnuiesc sa-si pacaleasca prietenii lipind-le pe spate un peste de hartie. In momentul in care cineva descopera farsa, acesta trebuie sa strige „Poisson d’Avril!”.
Timp de 200 de ani, practica farselor de 1 APRILIE, ZIUA PACALELILOR, s-a raspandit in Anglia si in Statele Unite. Toate farsele trebuie sa fie facute pana la ora pranzului. Orice farsa facuta dupa aceasta ora va aduce ghinion farsorului.
ZIUA PACALELILOR, 1 APRILIE – Cei care nu raspund cu zambetul pe buze unei farse facute de vor fi urmariti de ghinion tot anul. Barbatii pacaliti de o femeie frumoasa de Ziua Pacalelilor vor ajunge sa o ia de nevasta, sau, daca barbatul este casatorit, cei doi vor ramane prieteni foarte buni.
Originea acestui obicei nu este cunoscută cu exactitate. Unii consideră că aceasta este legată de schimbarea anotimpului, în timp ce alții cred că provine de la adoptarea noului calendar. Ipoteza acceptată de majoritate, însă, susține că obiceiul păcălelilor de 1 aprilie a apărut în vestul Europei, pe la jumătatea secolului al XVI-lea, conform site-ului www.infoplease.com. În vechiul calendar iulian, Anul Nou se sărbătorea la 1 aprilie, dar în 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut trecerea de la vechiul calendar iulian la noul calendar, care avea să-i poarte numele — calendarul gregorian, sărbătoarea Anului Nou mutându-se de atunci pe 1 ianuarie. Oamenii au avut probleme în a se obișnui cu noua dată a acestei sărbători și au continuat să-și trimită felicitări și să-și facă urări tot pe 1 aprilie. Cei care continuau să sărbătorească Anul Nou la 1 aprilie au fost numiți „nebuni de aprilie”, de unde și denumirea de Ziua nebunilor (April Fools’ Day) sau Ziua păcălelilor. Cu timpul, felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoțite adeseori de cadouri hazlii, relatează Agerpres.
Ziua de 1 aprilie este recunoscută ca Zi a păcălelilor în majoritatea țărilor lumii. Marcată mai întâi în Europa, a trecut peste ocean și s-a răspândit apoi în majoritatea țărilor de pe glob. Este totuși sărbătorită cu preponderență în Europa și în America și mai puțin de civilizațiile orientale.
La noi în țară, Ziua păcălelilor se sărbătorește începând cu secolul al XIX-lea. Potrivit site-ului www.istorie-pe-scurt.ro, se obișnuiește ca farsele să fie făcute până la ora prânzului, altfel acestea aduc ghinion păcăliciului. Tradiția spune că dacă o fată frumoasă reușește să te păcălească, trebuie să o iei de nevastă sau măcar să fii prietenul ei. Dar nu este indicat să te căsătorești la 1 aprilie, pentru că bărbatul însurat în această zi va fi toată viața sub papucul nevestei. Copiii născuți la 1 aprilie vor avea succes pe aproape toate planurile, dar ar fi bine să stea departe de jocurile de noroc.
Prin celebrarea acestei sărbători, ziua de 1 aprilie devine un prilej de bucurie și de distracție pentru toți cei care au simțul umorului, sau, așa cum spunea scriitorul Mark Twain, „ziua de 1 aprilie este ziua în care ne amintim ce suntem în celelalte 364 de zile ale anului”.
Alte superstitii de 1 APRILIE – ZIUA PACALELILOR:
=> In regiunea Tirol, din Elvetia, un manunchi de paie este ingropat de 1 APRILIE, pentru ca recolta sa fie bogata in sezonul urmator.
=> Copiii nascuti de ZIUA PACALELILOR vor fi norocosi in afaceri, dar vor fi urmariti de ghinion la jocurile de noroc.
=> Indragostitii nu ar trebui sa se casatoreasca pe 1 APRILIE, pentru ca mariajul nu va functiona, ori pentru ca femeia va fi “cocosul” in familie.
=> Cel care nu va pune la cale o farsa de ZIUA PACALELILOR va fi pacalit pentru tot restul anului.
Știri
Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba: Licitație pentru achiziții de peste 2,8 milioane de lei
Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba
Serviciul de Ambulanță Județean Alba a lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o procedută de achiziție derulată în cadrul unui amplu proiect de digitalizare finanțat prin PNRR.
Achiziția are o valoare totală estimată de peste 2,8 milioane de lei.
Serviciul de Ambulanță Județean Alba a semnat, la sfârșitul lunii septembrie 2024, contractul de finanțare pentru implementarea proiectului ”Digitalizarea Serviciului de Ambulanță Județean Alba”.
Scopul proiectului este implementarea unui sistem informatic integrat printr-un ansamblu arhitectural digital ce îmbină în mod armonios echipamentele hardware și aplicațiile software.
Obiectivele proiectului sunt îmbunătățirea/dezvoltarea rețelelor de comunicații și a infrastructurii IT și hardware la nivelul instituției și implementarea unui software non-clinic integrat și interoperabil.
Achiziția în curs cuprinde echipament si accesorii pentru computer, computere portabile, computer de birou, surse de alimentare electrică continuă, echipament de rețea, pachete software pentru editare de text, servere și servicii de instalare de computere și de echipament de procesare a informațiilor.
Data limită pentru primirea ofertelor este 28 aprilie.