Știri
Tradiții și superstiții de Mucenici: Ce trebuie să faci pe 9 martie
Sărbătoarea creștină a Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia, prăznuită pe data de 9 martie, s-a suprapus peste începerea anului agricol tradițional și a generat o sărbătoare tradițională românească, Mucenicii sau Măcinicii.
În această zi, se trece la curățenia gospodăriei, dându-se foc gunoaielor strânse numai cu foc adus din casă, pentru a aduce căldura din casă și afară. În credința populară în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, zilele capricioase ale îngemănării iernii cu primăvara, lăsând loc zilelor moșilor, zile calde. De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bâte sau maiuri, rostind descântece, pentru ca să iasă căldura și să intre gerul, sau jocul copiilor peste foc.
O altă tradiţie din această zi este ca bărbaţii să bea 40 de pahare de vin pentru a fii sănătoşi tot anul. Acestea, se spune, că reprezintă sângele vărsat de cei 40 de sfinţi mucenici din cetatea Sevastei. Cei care nu pot să bea cele 40 de pahare cu vin, e bine ca măcar să guste vin în această zi de 9 Martie, sau să fie stropit cu vin, acesta însemnând sânge şi putere de muncă peste an.Obiceiul de a bea 40 sau 44 de pahare de vin în ziua de 9 martie este o reminiscență a sărbătorilor bahice ale antichității. Oamenii credeau că vinul băut la Măcinici se transformă de-a lungul anului în sânge și putere de muncă.
Dacă cineva din satele în care se practica obiceiul nu putea bea atâtea pahare pline cu vin, trebuia să guste sau cel puțin să fie stropit cu vin. Numărul paharelor de vin băute ar corespunde cu numărul Sfinților Mucenici din Sevastia care poartă diferite nume zonale: Moși, Sfinți, Sfințișori, Mucenici ș.a.
În Moldova, mucenicii, numiți sfințișori, au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, și sunt copți din aluat de cozonac, apoi unși cu miere și nucă.
În Dobrogea, se păstrează aceeași formă antropomorfică, dar mucenicii sunt mai mici și sunt fierți în apă cu zahăr, cu scorțișoară și nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncați Sfinții Mucenici. În Muntenia, pe lângă brădoșii obișnuiți, se face o Uitata pentru morți, un mucenic mai mare, dar orb, pe care copii îl joacă în jurul focului și care este dedicat celor morți care pe timpul anului au fost uitați.
Ziua de 9 martie a rămas ziua când se prăzmuiesc cei 40 de Mucenici care şi-au dat sufletul pentru dăruirea totală faţă de Isus.
În această zi, în vremuri vechi în toate comunităţile rurale erau mai multe obiceiuri, printre care şi obiceiul de a se scoate plugul la arat. Toate plugurile din sat se adunau pe islazul sătesc unde, în faţa mulţimii adunate, era chemat preotul care făcea o slujbă de sfinţire a apei şi de stropire a fiecărui plug în parte. După acest ritual, plugarii mergeau pe câmpul ce trebuia arat şi trăgeau doar o brazdă simbolică, după care se ospătau pe brazdă şi eliberau şi hrăneau şi animalele de la car.
Din păcate aceast obicei al plugului a dispărut în zilele noastre, în special datorită faptului că tractorul a luat locul carelor cu boi sau cai.
Se consideră că dacă plouă în această zi, va ploua şi de Paşti; dacă tună, vara va fi prielnică tuturor culturilor; dacă îngheaţă în noaptea dinaintea acestei zile, atunci toamna va fi lungă.
În ziua de astăzi, singurul obicei care mai persistă este acela ca femeile să coacă sau să fiarbă în ziua de 9 martie 40 de figurine din aluat, numite „sfinţişori” sau „mucenici”. Mucenicii sunt făcuţi din aluat dospit şi au forma cifrei opt, care este considerată cifra echilibrului cosmic. După ce sunt scoşi din cuptor, ei se ung cu miere de albine şi se presară din belşug cu nuca pisată, după care se împart, pentru sufletul morţilor. Numărul lor trebuie să fie de 40 sau 44. Acest obicei se regăseşte în special în zona Moldovei, de aceea mucenicii se numesc mucenici moldoveneşti. În Oltenia se obişnuieşte să se facă mici colăcei în formă de 8 care să fie fierţi în zeamă dulce (mucenici olteneşti). În zona Ardealului nu există acest obicei al mâncatului de mucenici în această zi.
Știri
Zilele Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba, o sărbătoare a cărții, a cititorilor, a scriitorilor și a bibliotecarilor
Zilele Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba, o sărbătoare a cărții, a cititorilor, a scriitorilor și a bibliotecarilor
Zilele Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba se vor desfășura, ca în fiecare an, la sediul instituției, în 28 și 29 noiembrie 2024. Pe parcursul celor două zile vor avea loc evenimente culturale diverse, care se adresează atât copiilor cât și adulților.
Programul celor două zile va fi următorul:
28 noiembrie 2024
Ora 9:00 – Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba
Mesajul managerului instituției cu prilejul Zilelor Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba
Ora 10:00 – Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba
„Biblioteca, o călătorie inedită în lumea cărților”, lectură interactivă și concurs cu premii pentru copii
Ora 11:00 – Centrul de zi pentru persoane vârstnice
Aniversări Culturale la Alba Iulia: Dragomir Vlonga la 80 de ani
Ora 16:00 – Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba
Lansare de carte: „Aprinde Scânteia”, autor medicul Dan Orga-Dumitriu
Ora 17:00 – Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba
Clubul de scriere creativă Verbum
29 noiembrie 2024
Ora 10:00 – Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba
Reuniune științifică de biblioteconomie cu tema „Un bibliotecar pentru comunitate”, susținută de Silvia Nestorescu, coordonator al programelor de formare profesională în domeniul biblioteconomiei
Responsabil: Roxana Dad
Ora 16:30 – Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba
Conferințele bibliotecii: „Participarea civică” cu sociologul Alin Tomuș
Ora 17:30 – Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba
„50 de ani de Folk. Vali Șerban și invitații săi”. Recitaluri de muzică folk susținute de Vali șerba și Ziua de Mâine, Florin Săsărman, Felicia Pop și Daniel Avram
Responsabil: Daniela Floroian
Pe parcursul celor două zile, în foaierul Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba, cei prezenți vor putea admira expoziții tematice de carte și expoziția de caligrame cu titlul „Gândurile Reginei Maria” și vor primi din partea organizatorilor răvașe literare. Pe pagina de Facebook a Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba vor fi prezentate publicului rubricile: Aniversările zilei, Recenzii de carte, Citatul zilei, Recomandare de carte pentru adulți, Recomandare de carte pentru copii.
Proiectul 4.7 Zile speciale – Zilele Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba este organizat de Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, în parteneriat cu Primăria Municipiului Alba Iulia, Centrul de zi pentru persoane vârstnice, Liceul de Arte „Regina Maria” Alba și Liceul cu Program Sportiv Alba Iulia.
Știri
25 noiembrie: Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor
Zi internațională dedicată eliminării violenței împotriva femeilor
Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor este marcată, în fiecare an, la 25 noiembrie.
La 7 februarie 2000, Adunarea Generală a ONU a stabilit, prin Rezoluţia 54/134, data de 25 noiembrie drept Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor. Cu acest prilej, Organizaţia Naţiunilor Unite a invitat guvernele, organizaţiile internaţionale şi neguvernamentale să planifice activităţi menite să trezească conştiinţa publică în faţa acestor probleme.
Activiştii pentru drepturile femeii au sărbătorit, începând din 1981, ziua de 25 noiembrie ca Zi împotriva violenţei. Această dată comemorează asasinarea, în 1961, a celor trei surori Mirabal, activiste din Republica Dominicană. În cadrul celei de-a IV-a Conferinţe Mondiale a Femeilor din 1995, ONU a recunoscut faptul că violenţa asupra femeilor este un obstacol pentru atingerea egalităţii, a dezvoltării şi a păcii şi aduce atingeri drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.
sursa: agerpres.ro
Știri
Ceaiul de mușetel: Lucruri mai puțin știute despre cel mai popular ceai terapeutic
Tot mai multe studii arata ca florile de musetel sunt intr-adevar un remediu pentru o serie larga de afectiuni
In Egiptul antic, de exemplu, florile de musetel erau considerate un panacea, raspunsul la toate afectiunile. Iar ceea ce credeau pe atunci egiptenii incepe sa fie sustinut si de stiinta moderna.
Ceea ce s-a descoperit in ultimile studii este ca un consum regulat de ceai de musetel este corelat cu o crestere semnificativa a nivelurilor in urina de hipurat (un produs rezultat din descompunerea unor compusi pe baza de plante si de glicina (un aminoacid). Musetelul este unul din darurile nenumarate ale pamantului pentru noi. Este un dar neconditionat si extrem de valoros. Prezenta acestor elemente pare sa contribuie la urmatoarele beneficii pentru sanatate ale musetelului:
Stimuleaza sistemul imunitar si lupta cu infectiile asociate cu gripa.
Relaxeaza spasmele musculare si crampele menstruale la femei.
Relaxeaza nervii.
Linisteste stomacul
Reduce inflamatia
Imbunatateste functia ficatului
Ajuta la ameliorarea durerilor de spate
Ajuta la ameliorarea reumatismului
Nivelele atat de hipurati cat si de glicina au ramas ridicate in organism timp de doua saptamani dup a ce participantii la studiu au incetat sa mai bea ceai de musetel. Acest lucru indica faptul ca acesti compusi raman activi pentru o buna bucata de timp dupa ce se consuma ceaiul de musetel.
Ceaiul de musetel este probabil cel mai popular ceai terapeutic pe care oamenii il folosesc pentru a se relaxa si a dormi. Proprietatile sale sedative bine cunoscute il fac sa fie o alegere populara si pentru cei care vor sa scape de anxietate.
Ceaiul de musetel este bogat in antioxidantul quercentin. Quercentinul este un fitochimical care da culoare fructelor si legumelor. Quercentinul este cunoscut pentru faptul ca lupta impotriva deteriorarilor facute de radicalii liberi si astfel este un aliat impotriva cancerului.
Musetelul are nivele ridicate de fosfor. Fosforul joaca un rol important in multe din procesele chimice care se petrec in organismul uman. O lipsa de fosfor este asociata cu letargia si sanatatea precara a oaselor printre altele.
Ceaiul de musetel este foarte bogat in aminoacidul glicina. Acesta joaca un rol important in mentinerea unui sistem nervos sanatos. Dulce la gust, glicina are cea mai simpla structura dintre toti aminoacizii.
Ceaiul de musetel are proprietati puternice antiinflamatoare. Abundenta de antioxidanti din musetel ajuta la reducerea inflamatiei. Musetelul este astfel un aliat foarte bun in lupta impotriva durerilor legate de artrita si reumatism printre altele.
Calitatea apei folosite la ceaiul de musetel este foarte importanta. Cu cat este mai curata si mai pura apa cu care este facut ceaiul de musetel, cu atat mai puternice vor fi efectele sale de sanatate.
Sursa:viataverdeviu.ro
-
Știriacum 4 zile
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 4 zile
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 5 zile
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știriacum o zi
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum o săptămână
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știriacum o săptămână
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știriacum 4 zile
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
-
Știriacum 2 săptămâni
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie