Rămâi conectat

Știri

Țara Moților, inima Apusenilor: Cătune, peșteri, legende, obiceiuri, atrag turiștii aflați în căutare de peisaje de poveste

Publicat

în

Țara Moților aflată în centrul Munților Apuseni este o regiune etnogeografică din România. Cunoscută și ca Țara de Piatră este situată în bazinul superior al râului Arieș. Aceasta se întinde tradițional pe Arieş, de la izvoare până în zona comunei Bistra, aflată după Câmpeni.

Denumirea de ţară are semnificaţia aici de “ţinut” sau “zonă”, referindu-se în general la o depresiune, bazin hidrografic, mai mult sau mai puțin izolat între munți. O parte din Țara Moților, cea aflată la nord de Valea Arieşului se află în Parcul Natural Apuseni.

Țara Moților se află între culmile Munților Bihor, Muntele Mare şi Metaliferi. Oraşul Câmpeni este considerat capitala moților. In aval pe Arieş, spre Turda, se întinde Țara Mocanilor.

Locuitorii din Țara Moților se numesc moţi. Dar şi numeroşi locuitori din zonele învecinate Țării Moților, din Ţara Zarandului, Ţara Beiuşului sau Ţara Mocanilor se declară tot moţi. Moţii împărtăşesc o istorie comună, ce-i leagă de eroii naţionali Avram Iancu şi Horea, Cloşca şi Crişan. Nu degeaba Ţara Zarandului este numită şi „Țara moţilor crişeni”. Potrivit istoricilor, numele de moţi vine de la „chica antică”, moţul de păr pe care îl purtau dacii, un obicei păstrat de localnici până în secolul XIX. Moţii se mai numesc şi ţopi, un cuvânt derivat de la termenul „zopf”, care însemna tot chică.

Muntele Găina poate fi considerat un adevărat centru spiritual al moţilor. Pe Vârful Găina se întâlnesc hotarele a patru judeţe (Hunedoara, Arad, Alba si Bihor). Aici, în vârful muntelui, la 1486 m, se adunau moţii încă din vechi timpuri, la Târgul de fete de pe Muntele Găina. La început era un loc de târg şi un motiv de întâlnire între tinerii din zonele izolate din Apuseni. Si în prezent târgul se ţine anual, fiind o sărbătoare folclorică binecunoscută în Munţii Apuseni. Târgul se desfășoară atât pe munte (duminica) cât şi la baza lui, în Avram Iancu (sâmbăta). Târgul de fete de pe Muntele Găina se desfăşoară în cel mai apropiat sfârşit de săptămână de sărbătoarea Sfantului Ilie (20 iulie). Tulnicăresele din Avram Iancu deschid spectacolul folcloric la crucea şi bustul lui Avram Iancu de pe vârf.

Un târg meşteşugăresc mai recent (prima ediţie a fost în 1995) – Târgul Lemnarilor – are loc în a doua parte a lunii august, în zona Vârfului Petreasa, din comuna Horea. In comunele mai mari se ţine într-una din zilele săptămânii, cel mai frecvent sâmbătă sau duminică, târgul săptămânal. La târg moţii se aprovizionează cu cele trebuincioase, vând sau cumpără animale, dar și socializează, află „ce mai e nou prin târg”. Ziua de târg începe în zori pentru cei aflaţi la depărtare de centrul comunei.
Tradiţional, moţi sunt consideraţi locuitorii comunelor Arieşeni, Gârda de Sus, Scărişoara, Albac, Horea, Vadu Moţilor, Poiana Vadului, Vidra, Avram Iancu, Sohodol, Roşia Montană, Bucium, Ciuruleasa, oraşul Câmpeni şi oraşul Abrud. Moții trăiesc în sate rasfirate pe culmile şi versanţii ce urcă până la altitudini de 1.400 m.

Astfel că în Țara Moților se află așezările permanente la cele mai mari altitudini din România (zona Vârfului Petreasa, comuna Horea). Un grup de câteva gospodării formează în Țara Moților, cătune (crânguri). Studiind o hartă a zonei veţi observa că Țara Moților este împânzită de cătune, numărul acestora depăşind 280. Comuna Vidra, de exemplu, are cel mai mare număr de cătune, 39 la număr, cuprinse între altitudinea de 600 şi 1300 metri. Cele mai depărtate cătune aflându-se şi la 10 km de centrul comunei. Cele 13 comune din Țara Moților au însă un număr redus de locuitori, cuprins între 1000-2000 locuitori, răsfiraţi pe suprafeţe întinse.

Câmpeniul şi Abrudul au un număr mai mare de locuitori, de circa 7000 respectiv 5000 locuitori. Pe lângă cătune sunt şi grupurile de gospodării sezoniere, folosite doar în perioada de vară, denumite mutături sau nămaşe (cum sunt cele din Poiana Călineasa). Ca o curiozitate, numeroase nume de cătune se trag de la numele de familie sau poreclele celor care s-au aşezat în respectivele locuri, la care s-a adăugat, la cele mai multe, sufixul “eşti”. Exemple sunt: Bârlea – Bârleşti, Bila – Bilăneşti, Bora – Boreşti, Cociş – Coceşti, Cocoş – Cocoşeşti, Lupău – Lupăieşti, Nelega – Nelegeşti, Roşu – Roşeşti, Sicoe – Sicoieşti, Trifa – Trifeşti etc. Alte localităţi au împrumutat numele de la forma de relief sau aspectul specific zonei: Tarniţa, Ponor, Sohodol, Hoancă, Bulzu, Bulzeşti, Măguri, Casa de Piatră, Frântura, Cheia, Grohot, Lunca, Munună, Peştera, Gheţari, Valea Verde, Poieni, Pietroasa, După Piatră, Fericet. Cel din urmă vine de la Ferecet – câmpuri de ferigi, ce din păcate invadează fânaţele. Alte denumiri fac referire la modul de folosinţă a terenului – Fânaţe, Livada, Țarina (înseamnă câmp cultivat), Izlaz, Prelucă, (ambele înseamnă păşune). Altele indică zone despădurite – Runc, Târsa, Curături, Curăţele sau metoda prin care au fost obţinute – ardere – Arsuri, Arsurile, Arsurii, – lăzuire (tăiere rasă) – Lazuri, Lazea, Faţa Lăzeşti. Viaţa aspră din munţi a dus la depopularea treptată a Țării Moților, la mutarea moţilor mai aproape de drumul asfaltat de pe firul Arieşului. O depopulare vizibilă este pe Platoul carstic Poieni, situat în versantul drept al Arieşului Mic. Datorită infrastructurii slabe, a lipsei apei, din 5 cătune au mai rămas câteva familii. Biserica de piatră din satul părăsit Poieni a fost ridicată între anii 1612-1615, fiind una din cele mai vechi biserici românești din Munții Apuseni. In ultimii ani, asfaltarea unor drumuri spre cătune mai îndepărtate, a dus la apariţia de noi construcţii, in special pensiuni, cum e pe platoul carstic al cătunului Gheţar.

Valea Arieşului a devenit o destinaţie turistică din ce în ce mai vizitată. Acest fapt ce a determinat apariţia a numeroase pensiuni, situate majoritatea pe firul văii Arieşului. Multe dintre acestea nu respectă însă din păcate, specificul arhitectural zonal. Moţii se ocupă în prezent cu prelucrarea lemnului, agroturismul şi practică o agricultură de subzistenţă (cresc animale, culeg fructe şi ciuperci de pădure, cultivă mici porţiuni de teren).

Moţii sunt renumiţi pentru priceperea lor în lucrul cu lemnul (în special în fabricarea de ciubere şi doniţe). In trecut moţii coborau cu produse obţinute din lemn la târgurile de la câmpie.

Astfel de obiecte de lemn, mai sunt confecţionate în special în cătunul Pătrăhăiţeşti. Cătunul Pătrăhăiţeşti situat la o altitudine cuprinsă între 1100- 1200 m, este unul din cele mai izolate cătune din Apuseni. Accesul se face pe un drum forestier de 5 km, drum ce iarna poate fi impracticabil pentru maşini. Aici se află două muzee private, unde sunt expuse şi se pot cumpăra diverse obiecte din lemn. Cel mai râvnit obiect de lemn este tulnicul.

Tulnicul este un instrument de cântat din lemn, conic, cu o lungime ce variază, ajungând până la 3 m. Pe vremuri exista câte un tulnic în fiecare casă de moţ. Acesta era folosit în special pentru a a avertiza anumite pericole sau pentru chemarea la diversele activităţi ale moţilor (la făcutul clăilor, pentru chemarea la şezătoare etc.). Meştesugul producerii de tulnice este susţinut în prezent doar de turiştii dornici de o amintire din Țara Moților. Din Pătrăhăiţeşti puteţi ajunge per pedes la Cascada Buciniş din apropiere sau pe Vârful Cucurbăta.

Țara Moților este un amestec de civilizaţie montană şi sălbăticie. Peisajul Țării Moților este încă dominat de căpiţele de fân şi gardurile din lemn ce despart fânaţele. Biodiversitatea acestor fânaţe încântă ochiul călătorului în timpul verii. In Țara Moților sunt 32 de arii protejate, cele mai multe peşteri. Țara Moților e cunoscută pentru relieful carstic, ce ascunde în subteran un număr impresionant de peşteri. Printre acestea se află cele mai frumoase peşteri din ţară (Peștera Piatra Altarului, Pojarul Poliţei, Avenul din Sesuri etc).

Vizitatorii Țării Moților au posibilitatea să admire cel mai mare gheţar subteran din ţară, Gheţarul Scărişoara – monument al naturii. Gheţarul Scărişoara cu impresionanta sa intrare, o prăpastie circulară, de circa 60 m diametru se află în cătunul Ghețari, la altitudinea de 1165m. Accesul se face din Gârda de Sus (nu din satul Scărişoara) pe drumurile asfaltate ce însoţesc Valea Gârda Seacă sau Valea Ordâncuşii. Pe drumul betonat ce parcurge Cheile Ordâncuşii se află o altă peşteră amenajată: Peştera Poarta lui Ionele. Peştera nu prezintă formaţiuni dar are un portal impresionant, de 15m înăltime.

Dar cea mai largă intrare de peşteră din România se află pe Valea Gârdişoara. Intrarea Peșterii Coiba Mare – are o deschidere de 54 X 45 m. Peștera poate fi vizitată doar cu costum de neopren, cavitatea adăpostind un râu subteran, lacuri și cascade. Accesul la peşteră se face urmând drumul de pe Valea Gârda Seacă, drum ce pleacă din Gârda de Sus. Drumul este asfaltat până unde coteşte spre Ghețar (3km), în continuare, pe următorii 10 km este neasfaltat.
Peştera se află în apropierea unui alt cătun izolat din Țara Moților, cătunul Casa de Piatră. Numele de Casa de Piatră se trage de la stâncile ce înconjoară cătunul. Cătunul Casa de Piatră se află la o altitudine de 1000-1100m. In cătun mai locuiesc circa 12 familii, o parte ocupându-se cu agroturismul.

O altă peşteră vizitată în zonă este Gheţarul de la Vârtop. Peştera fiind închisă, accesul se face cu ghid (pe care îl găsiţi la Pensiunea Casa de Piatră), contra cost. Peştera nu este electrificată. Vă recomandăm să vă aduceţi lanterne/frontale cu voi, căci peştera este deosebită, plină de formaţiuni speologice. Din Casa de Piatră se urcă circa 30-45 minute pe o potecuţă prin pădure, până la galeria de acces a peşterii. Aici, în Sala Gheţarului (lată de circa 70m) se formează iarna ţurţuri enormi, stalactite și stalagmite de gheață şi chiar coloane de gheaţă. In această peşteră s-au descoperit 3 urme de picior de om preistoric, una din acestea aflându-se la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” Cluj-Napoca. Peştera Gheţarul de Vârtop are o lungime de 300 m şi prezintă numeroase formaţiuni speologice.

De aici se poate continua pe trasee marcate spre binecunoscutul Platou carstic Padiş sau spre Poiana Călineasa. Tot pe Valea Gârda Seacă, la circa 2 km în aval de Casa de Piatră se află Izbucul Tăuz. Un indicator aflat la drum vă îndrumă spre izbuc, pe potecuţa marcată cu punct albastru. Izbucul se află într-un loc plin de farmec, ascuns la baza unui perete stâncos, în pădure, la circa 30 minute de drumul ce însoţeşte Valea Gârda Seacă. Aici ies la suprafaţă, formând un lac, apele ce se pierd în Peșterile Coiba Mică și Coiba Mare. Tăuzul este în prezent cel mai adânc sifon explorat din România (-87 m).

La izvoarele Arieşului, în amonte de Arieşeni, se află Domeniul schiabil de la Vârtop alcătuit din trei pârtii.
Pe Valea Arieşului Mic câteva obiective turistice atrag vizitatorii: Monument de arhitectură populară, Casa memorială „Avram Iancu” se află în satul Inceşti din comuna Avram Iancu. Este o o casă tipic moțească, cu acoperişul țuguiat construită în jurul anului 1800. Casa a fost lăsată de Avram Iancu, prin testament, în 1850, “în folosul națiunii române”. Dealul cu melci este o rezervaţie paleontologică situată în satul Nemeşi, comuna Vidra. 35 de specii de moluşte sunt încrustate în conglomeratul aflat în imediata apropiere a DJ Mihoieşti – Avram Iancu. Cascada Pişoaia, rezervaţie peisagistică se află tot în satul Nemeşi. Cascada de circa 18 m înălţime, vizibilă din drumul auto, se revarsă peste un prag de travertin. Pe teritoriul comunei Bucium, se află un important punct de atracţie turistică din Țara Moților, Rezervația geologică „Detunata Goală” (1158 m înălţime). Peretele de 65 metri, format din coloane patrulatere de bazalt, impresionează încă de la distanţă. Trasee marcate din Bucium sau Roşia Montană conduc până la Detunată. La circa 2 km de „Detunata Goală” (24 ha) se află şi Rezervația naturală „Detunata Flocoasă” (5 ha). Aceasta își datorează numele pădurii de molid care o acoperă. Roşia Montană este una din cele mai vechi localități miniere din Europa. Numele vine de la culoarea roșiatică a râului bogat în minerale, în special fier care străbate localitatea. Multe din descoperirile arheologice din această zonă pot fi văzute în Muzeul Mineritului din Roșia Montană.

Principala cale de acces este drumul naţional 75 Lunca – Turda (160km), care străbate Țara Moților de la vest la est, pe firul Arieşului. La acest drum ajung încă 2 drumuri asfaltate, unul în Câmpeni şi altul în Albac. La Câmpeni ajunge drumul asfaltat DN 74A Abrud – Câmpeni, Abrud fiind legat atât de Brad cât şi de Alba Iulia. In Albac ajunge drumul DN1 R – sau ”Transursoaia” – Huedin – Beliş – Horea – Albac (80 km). Acesta traversează Pasul Ursoaia (1324 m).

Sursa:travelguideromania.com


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

23 noiembrie: „Zborul Marii Uniri”: Misiune secretă ce avea ca scop ducerea la Blaj și aducerea de acolo a mesajului Unirii și a unor documente de importanță majoră pentru actul ce urma să se împlinească la 1 Decembrie 1918

Publicat

în

Cu numai o săptămână înainte de Marea Adunare de la Alba Iulia, doi voluntari, aviatorul Vasile Niculescu și căpitanul Victor Precup, au îndeplinit o misiune secretă care avea ca scop ducerea la Blaj și aducerea de acolo a mesajului Unirii și a unor documente de importanță majoră pentru actul ce urma să se împlinească la 1 Decembrie 1918

Despre acest extraordinar episod din istoria noastră manualele nu vorbesc. Desfășurată în condiții extreme, misiunea a fost un succes și avea să rămână consemnată doar în lucrări militare și în memorii, sub denumirea de „Zborul Marii Uniri”.

Pe la începutul lunii noiembrie 1918, „fierberea” din Transilvania denota, fără echivoc, dorința fermă de unire a acestei provincii cu ţara. Tratativele purtate la Arad între Consiliul Național Român Central și reprezentanții guvernului maghiar constituiau o recunoaștere a acestei stări și a faptului că românii transilvăneni sunt stăpâni pe situație și că lucrurile vor evolua în direcția iminentei uniri. Rezultatul tratativelor, precum și opinia guvernului român refugiat la Iași referitoare la Unirea cu ţara trebuiau cunoscute de ambele părți ale Carpaților. În această situație, Marele Cartier General Român a ordonat trimiterea peste munți, la Blaj, a unui avion care să transporte de urgență documente deosebit de importante în vederea bunului mers al acțiunii.

La -40 de grade Celsius

Pentru îndeplinirea misiunii s-a recurs la voluntari. Dintre cei care s-au oferit să o îndeplinească au fost selectați aviatorul Vasile Niculescu (un absolvent de seminar teologic, care a urmat școala de pilotaj, gata să-și piardă viața în timpul unui atac german, în iulie 1917) și căpitanul Victor Precup, trimisul Marelui Cartier General, originar din Transilvania. Primul mai trecuse cu avionul peste Carpați în campania din vara lui 1917 și lansase manifeste în Ardeal, după cum aflăm dintr-un studiu semnat de Rareș Hădărean și publicat pe site-ul „Liga Militarilor Profesioniști”. De data aceasta, situația era cu totul specială: iarna, extrem de geroasă, benzina nu ajungea și pentru întoarcere, iar pornirea motorului devenea foarte dificilă, mai ales că avionul Farman 40 avea carlinga deschisă, zbura la 2.600 m altitudine, la o temperatură de aproape -40 de grade Celsius. În acest scop, avionului i s-a mai adăugat un rezervor, iar cei doi mesageri, îmbrăcați în costume groase și cu fețele acoperite cu un strat de parafină, au renunțat la armament și la parașute. Aveau asupra lor doar o hartă de zbor și o busolă. În carlingă se aflau o geantă militară sigilată, cu documente secrete, printre care și scrisoarea primului-ministru Ion I. C. Brătianu către conducerea Consiliului Național Român Central, și un sac cu manifeste, care trebuiau lansate la Blaj, după cum reiese din volumul „Războiul aerian deasupra României (1916-1918)”, semnat de Valeriu Avram și Valeriu Nicolescu.

Zborul s-a efectuat la data de 23 noiembrie 1918. Avionul a decolat de la Bacău și a aterizat pe Câmpia Libertății din Blaj, în apropierea statuii lui Avram Iancu, la ora 13:35, după 2 ore și 15 minute de survol.

„Prima solie a mântuirii”

Imediat după aterizare, aparatul a fost înconjurat de numeroși oameni, veniți să-i felicite pe cei doi soli ai Unirii. Căpitanul Virgil Pop, împreună cu o grupă de studenți care făceau parte din garda orașului, dotați cu o mitralieră, a preluat paza aparatului. „Peste puțin timp, avionul din care încă nu mă coborâsem era înconjurat de o mare mulțime de blăjeni și țărani din satele apropiate, trecuți îmbră­cați prin apa Târnavelor. Am rămas mut și fără simțire la entuziasmul acestor oameni când au văzut tricolorul de pe avionul sosit din Regat, aducându-le știri ce le umpleau sufletul de bucurie (…) Prima solie a mântuirii din Regat le-a sosit. Fiecare blăjean și țăran au căutat să dea mâna cu noi, să ia la fiecare un lucru cât de neînsemnat al nostru, ca să ni-l ducă acolo unde trebuia să ne odihnim peste noapte”, scria Vasile Niculescu în memoriile sale, evocate în volumul menționat mai sus.

La rându-i, ziarul local „Unirea” scria: „Din Țara Românească ne-au sosit azi la ora 1.d.d (după-amiază, n.r.) locotenentul pilot Niculescu din Armata română și căpitanul Precup, originar din Transilvania: au sosit cu aeroplanul, împrăștiind apelul pentru Blaj. Dânșii au plecat de la Bacău și au parcurs drumul până la Blaj în două ore. Lumea a alergat din toate părțile, aclamând aeroplanul în culorile românești. După câteva virajuri peste oraș, aeroplanul a aterizat pe Câmpia Libertății. Toată lumea a grăbit într-acolo, prin gheață, zăpadă și tină, ca să strângă mâna fraților care ne-au adus solia mântuirii. Ei ne-au spus că Armata română a trecut Carpații prin zăpada de peste 2 m și că vin să ne îmbrățișeze cu dragoste de frați și să anunțe locuitorii străini de pe plaiurile românești că vin în numele păcii și al libertății tuturor neamurilor”.

Misiune îndeplinită

Din memoriile aviatorului Vasile Niculescu mai aflăm că după ce s-a plimbat pe străzile orașului cu colegul său de zbor, aclamați de la ferestre și balcoane, au fost conduși la Palatul mitropolitan, unde au fost întâmpinați de Vasile Suciu, Mitropolitul Bisericii Unite a Blajului. Acolo s-a întrunit Comitetul Național, iar în acea noapte au fost anunțate toate centrele românești despre sosirea avionului. Tot atunci, Comitetul a hotărât Unirea cu Patria-mamă și întrunirea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia la 1 Decembrie.

Împreună cu aceste hotărâri, solii din Regat, în dimineața zilei de 24 noiembrie, au mers la avion, unde zăpada fusese permanent îndepărtată, iar aerul încălzit cu lemne aprinse, au pregătit aparatul de zbor, în timp ce „blăjenii, într-un cor, cântau cântece naționale patriotice”, după cum își amintește aviatorul Niculescu. Apoi, la ora 11:25, s-au ridicat în aer, cu carlinga avionului plină cu flori și cu zeci de mesaje scrise pe aripile de pânză ale aparatului și au aterizat la Bacău, la ora 14:00. În ziua următoare, cei doi și-au continuat drumul la Iași, unde au aterizat la ora 10:00, pentru a raporta îndeplinirea misiunii.

Mai târziu, acest act a fost considerat „Zborul Marii Uniri” și, în condițiile de atunci, sosirea soliei la Blaj „a însemnat pentru popor mai mult decât cea mai abilă acțiune diplomatică”, un punct major premergător actului Unirii de la 1 Decembrie 1918.

În vara anului 1919, la 23 iunie, avionul pe care îl pilota în timpul unei acțiuni de recu­noaștere în Transnistria a aterizat pe liniile bolșevice, iar Vasile Niculescu a fost luat prizonier la Odessa pentru o lună. Cariera lui aviatică a încetat în 1926. În perioada Epocii de Aur a trăit o vreme la Bu­curești.

La 23 noiembrie 2008, zborul istoric executat de el a fost reeditat de către autoritățile locale din Bacău și cele din Blaj cu un elicopter militar.

Vasile Niculescu a trăit până aproape de 90 de ani, lucrând ceasornicar, stingându-se din viață la 24 aprilie 1981, într-un trist și nemeritat anonimat. Doar literatura de aviație îl mai ține minte. El este înmormântat în cimitirul din Rădăuți, singurul din țară „tăiat” în două de o cale ferată…

Sursa:ziarullumina.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Școala Gimnaziala Crăciunelu de Jos modernizata cu fonduri PNRR: Licitația, lansată în SEAP

Publicat

în

Școala Gimnaziala Crăciunelu de Jos modernizata cu fonduri PNRR

Primăria comunei Crăciunelul de Jos a lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice o licitație ce privește dotarea cu materiale didactice în cadrul proiectului „Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a Școlii Gimnaziale din comuna.

În urma analizei de nevoi desfășurate la nivelul Școlii Gimnaziale Crăciunelu de Jos, s-au evidențiat mai multe aspecte legate de resursele educaționale disponibile pentru elevi și cadre didactice. Constatările arată că lipsa materialelor didactice necesare îngreunează procesul de predare-învățare, iar unele activități educaționale nu se pot desfășura la potențialul dorit.

Pentru a sprijini un act educațional modern și a facilita dezvoltarea competențelor elevilor, este necesară dotarea școlii cu diverse materiale didactice. Aceasta include achiziția de resurse de bază pentru diferite discipline, oferind structuri de lecții și informații esențiale, resurse interactive și instrumente didactice adaptate cerințelor actuale. Utilizarea unor astfel de resurse va contribui nu doar la creșterea competențelor cognitive, digitale și de comunicare a elevilor, ci și la îmbunătățirea întregului proces educațional, oferindu-le oportunități mai variate de învățare practică și interactivă. Scopul principal al acestui demers este de a asigura un mediu de învățare adaptat cerințelor moderne, care să motiveze elevii și să contribuie la formarea unor competențe esențiale pentru viitor. Astfel, s-a identificat posibilitatea accesării unei finanțări nerambursabile prin intermediul apelului de proiecte PNRR/2022/C15/MEDU/I9./I11./I13./I14./ Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe.Valoarea investiției este de peste 285 de mii de lei.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Laboratoarele Liceului de Arte „Regina Maria” din Alba Iulia vor fi dotate cu echipamente digitale și mobilier

Publicat

în

Laboratoarele Liceului de Arte „Regina Maria” din Alba Iulia vor fi dotate cu echipamente digitale și mobilier

Reprezentanții liceului de arte „Regina Maria” din Alba Iulia au lansat recent licitația pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice, care prevede dotarea a două laboratoare din cadrul instituției de învățământ.
Contractul cuprinde furnizarea de echipamente IT&C pentru proiectul de investiție „Dotarea cu laboratoare inteligente a unităților de învățământ superior, a palatelor și a cluburilor copiilor”, contract de finanțare nr. 95Smart/2023 Valoarea totală maximă estimată a contractului de furnizare pe 6 luni (include valoarea maximă a tuturor loturilor) este de 532.224,79 lei fără TVA.

Pentru cele două laboratoare ale Liceului de arte „Regina Maria” Alba Iulia se vor achiziționa:
LOT 1 – Echipamente IT & C

Tablă interactivă 75” Buc 1
Tablă interactivă 85” Buc 1
Suport mobil tablă interactivă Buc 2
All-in-one (touchscreen) Buc 1
All-in-one (touchscreen) Buc 17
Cameră de documente Buc 2
Servicii de instalare Buc 2
Tabletă lidar – profesională 12,9” + tastatură + stylus Buc 10
Tableta grafică Buc 6
Tableta grafică Buc 10
LOT 2 – Echipamente audio-video

Kit 16 x Ochelari VR Buc 1
Ochelari VR (SL)Buc 10
Kit sistem videoconferință Buc 1
Kit sistem videoconferință Buc 1
Sistem sunet Buc 2
LOT 3 – Echipamente 3D

Scanner 3D Buc 2
Creion 3D Buc 18
LOT 4 – Kit-uri robotice

Robot cu braț multifuncțional Buc 2
Pachet 12 Kituri robotice Buc 2
LOT 5 – Pachete software

Software educațional Buc 2
Conținut educațional – Laborator digital Buc 2
Platformă e-learning creare conținut educațional (20 profesori, 1 an) Buc 1
Software specializat grafică și producție digitală Buc 1
Software specializat arte (muzica & grafica) Buc 1
LOT 6 – Mobilier

Mobilier STEAM (Masa si scaun) Buc 10
Mobilier imprimantă 3D Buc 2


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba