August, numit în popor Gustar, Gustea, Secerar sau Măsălar, are în cursul său o seamă de sărbători pastorale, însoţite de un întreg alai de obiceiuri şi superstiţii

De luna august se leagă și multe credințe populare păgâne și creștine. Află de pe radiounirea.ro mai multe despre cea de-a opta lună a calendarului, de la date istorice la tradiții și obiceiuri.

De unde vine numele lunii august
Luna august este cea de-a opta lună a anului în calendarele iulian și gregorian, fiind totodată una dintre cele 7 luni care au 31 de zile. Inițial însă, această lună era numită „Sextilis” în limba latină deoarece era a șasea lună în calendarul roman cu 10 luni folosit în jurul anului 753 î.Hr., în timpul legendarului Romulus, când martie era prima lună a anului, potrivit wikipedia.org. În jurul anului 700 d.Hr. a devenit a opta lună a anului, când lunile ianuarie și februarie au fost adăugate calendarului înainte de luna martie. În anul 8 d.Hr. luna august și-a primit și numele de astăzi, fiind redenumită în onoarea împăratului Augustus (care a condus Imperiul Roman în perioada 27 î.Hr. – 14. d.Hr.), menționează „Encyclopaedia Britannica”. Împăratul a ales această luna deoarece era perioada în care avusese câteva dintre cele mai mari victorii militare militare ale sale, inclusiv cucerirea Egiptului.

August astronomic: Perseidele, cea mai frumoasă ploaie de stele
În fiecare an, în luna august își face apariția curentul de meteori Perseide. Denumite după constelația din care par că vin (Perseus), Perseidele reprezintă unul dintre numeroasele roiuri de meteori activi într-un an. Perseidele sunt cunoscute pentru că este perioada concediilor și a vacanțelor, perioada din an când oamenii petrec mai mult timp sub cerul liber, noaptea, se arată pe astro-urseanu.ro.Dârele luminoase de pe cer sunt lasate de particule sub 1 mm diametru ce ard în atmosfera Pamantului, la frecarea cu aerul. Pentru o fracțiune de secundă, oamenii pot vedea acest fenomen, denumit de astronomi meteor. Particulele de praf cosmic care ard în atmosferă se numesc meteoroizi, iar pietroaiele care cad pe Pământ se numesc meteoriți. Toate aceste particule de praf vin de la cometa Swift-Tuttle care, atunci când trece pe lângă Soare, eliberează în spațiul cosmic o parte din praful prins în nucleul îngheţat.

Luna august în cultura populară românească
În graiul popular, luna august are mai multe denumiri zonale: Augustru, Măselar, Gustar, Secelar. Fiind o perioadă a anului încărcată cu activităţi economice care se cereau împlinite la timp şi cu mare rapiditate, luna august are puţine sărbători populare, se arată pe site-ul traditiisibiene.ro. În data de 1 august începea Postul Sântămăriei, denumirea populară a zilei fiind Macavei Cap de Post. La această dată se celebra și o sărbătoare numită Macavei, închinată unui personaj creştin foarte inteligent despre care oamenii credeau că avea 7 capete și că a fost prins şi ars de păgâni într-un cuptor încins de flăcări. În ziua de Macavei, oamenii stropeau cu agheasmă grădinile şi livezile, sfinţeau la biserică spice de grâu, scuturate prin frecarea lor în podul palmelor, şi amestecau boabele obţinute cu sămânţa ce urma sa fie semănată. Tot în această zi ei scoteau ultima miere de pe stupii de albine (Macaveiul Stupilor).
O altă sărbătoare a lunii august ce îmbina credințele creștine cu cele păgâne era Probejenia, celebrată la data de 6 august. Sărbătoarea corespunde Schimbării la Faţă din calendarul ortodox. Oamenii credeau că de Probejenie frunza îşi schimbă culoarea, iarba încetează să crească, apele se răcesc şi sunt spurcate de cerbi, şerpi şi alte vieţuitoare, potrivit traditiisibiene.ro. Tot în luna august, pe 15, este celebrată și Sântămăria Mare, sărbătoarea creştină cunoscută și sub numele de Adormirea Maicii Domnului. În credința populară, perioada dintre Sântămăria Mare şi Sântămăria Mică (8 septembrie) era timpul optim pentru semănăturile de toamnă. În acest interval de timp se coborau și turmele de la munte („La Sântămărie Mare,/Tulesc oile la vale!”).

Superstiţii în Postul Adormirii Maicii Domnului

Perioada de post, care ţine între 1-14 August, începe cu Închinarea sau Scoaterea Sfintei Cruci; prima zi a lui Gustar, este zisa Macaveiul ursului sau Împuiatul urşilor, este respectată de gospodari pentru a nu le mânca ursul vitele şi oile. La Macavei se spune că “se-nvârte frunză-n tei” şi nu e bine să se mai culeagă teiul. În această zi nu se lucrează, nu se mulg nici vacile, doar se slobod viţeii să sugă şi, atunci se spune că este Paştele viţeilor. Urmează pe 6 August Pobrejenia, despre ale cărei superstiţii puteţi citi (aici); este ultima zi când se mai pot culege plante de leac. La 14 august este ziua Cercurilor Sfintei Mării, care se ţin o zi înainte şi o zi după Sfânta Maria. Superstiţia spune că femeile însărcinate trebuie să ţină această zi, pentru a naşte uşor; cele care lucrează în această zi, vor suferi mult la naştere. Tot acum, noaptea, doi paznici se duceau la cimitirul satului, luau în tăcere ţărâna de pe un mormânt, o duceau la vrăjitoare, care săvârşeau prin cuvinte magice legatul viilor, pentru a fi ferite de stricăciunile graurilor. Ziua Adormirii Maicii Domnului – 15 August – este numită în popor Sfânta Maria Mare; este o zi de hotar a lunii august: acum se tocmesc pândarii pentru vii şi se leagă, prin magie, ciocul păsărilor pentru a nu prăda viile. Se spune că planta numită “palma Maicii Domnului”, culeasă în această zi, fiartă şi folosită la scăldătoare, apară de boli. Pe vremuri, obiceiul era ca bărbaţii să poarte căciulă între Sântamarie şi Sângiorz, iar cei care uitau să schimbe pălăria cu căciulă, la Sfânta Maria Mare, erau strigaţi cu zicala “A venit Sântamarie/Te-ai… în pălărie!”. Doar în această zi specială, se mai pot culege flori de câmp şi flori de leac, care se pun la icoana Preacuratei, apoi sunt bune de leacuri şi descântece. Superstiţia spune că dacă înfloresc trandafirii la Sfânta Maria, va fi o toamnă lungă. Puteţi citi despre “Adormirea Maicii Domnului”, pe www.rugaciuni.ro. În a doua jumătate a lui august, la 16 August, este ziua Cercurilor Sfintei Mării, care se ţine ca mai sus. În aceeaşi zi, sunt pomeniţi Sfinţii Martiri Brâncoveni: Constantin Voda şi fiii săi (amanunte aici). Ziua de 23 este pentru gospodari nelucrătoare, pentru ca lupul să nu le prăpădească turmele, căci numele martirului Lupu (pomenit în această zi – detalii aici) a fost asociat cu animalul de pradă; ziua este şi un semn al apropiatelor sărbători de toamnă, prin tradiţie consacrate lupului. Urmează 25 August, Vartolomeii; superstiţia spune că din această zi cucul nu mai cânta. Numele Vartolomei aminteşte de “(în)vârtire” şi poporul zice că “se suceşte ziua, ca puiul în găoace”, ziua dă înapoi şi creşte noaptea. Superstiţia spune că orice presupune învârtire, sucire, nu trebuie săvârşit în această zi: nu se toarce, nu se trage la tocilă, nu se face mămăligă; acum este sărbătoarea oilor şi ele nu trebuie să capete ameţeală, să căpieze. Ziua de 29 August, Tăierea Capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, aduce superstiţia că nu este bine să fie tăiat tot ce este rotund, fie legume sau fructe sau pâine; superstiţia mai spune să te fereşti a mânca poamă roşie, curechi roşu sau fiertură roşie, aluzie la sângele sfântului. Ziua mai este numită “Crucea mică” şi este rea de friguri. Există obiceiul începutului postului negru, zis sec, de la cruce până la cruce, din 29 August până la Înălţarea Crucii, la 14 Septembrie .

Sursa:superstitii.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE