Connect with us

Știri

Staţii de încărcare a vehiculelor electrice pe traseul a trei rute de transport rutier : Vizat este și traseul Sebeş-Târgu Mureş-Iaşi

Published

on

E.ON şi MOL vor dezvolta, în România, o reţea naţională de 40 de staţii  de încărcare a vehiculelor electrice. Investiţia, care va începe în acest an şi se va încheia în 2020, va fi susţinută cu finanţare nerambursabilă din fonduri europene. Iniţiativa face parte dintr-un proiect mai amplu, denumit NEXT-E, care vizează dezvoltarea unei reţele pan-europene de staţii de încărcare ce va traversa şase ţări. NEXT-E primeşte cel mai mare grant de e-mobilitate din partea Comisiei Europene, pentru a extinde infrastructura de încărcare a vehiculelor electrice în ţările de coeziune.

Comisia Europeană a anunţat, în data de 23 iunie, că proiectul NEXT-E a fost selectat pentru a primi fonduri prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF), cu o cofinanţare recomandată de 18,84 milioane Euro, acesta reprezentând un grant pentru a susţine dezvoltarea unei reţele de încărcare a vehiculelor electrice.

Prin intermediul proiectului NEXT-E vor fi instalate 222 de staţii standard de încărcare rapidă (50 kW) şi 30 de staţii de încărcare ultrarapidă (150-350 kW), creându-se astfel o infrastructură esenţială pentru încărcarea vehiculelor electrice în Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Croaţia şi România.

Proiectul a fost selectat dintre 152 de proiecte din domeniul transporturilor, numărul iniţial al proiectelor fiind 349, cu o sumă totală solicitată pentru co-finanţare CEF de 7,5 miliarde Euro.

Proiectul NEXT-E reprezintă un model de cooperare a câtorva grupuri-lider în sectoarele de electricitate, petrol şi gaze, acestea unindu-şi forţele cu producătorii de automobile pentru a crea o reţea de încărcare interoperabilă şi nediscriminatorie, ca alternativă viabilă la vehiculele echipate cu motoare cu combustie internă. Consorţiul este alcătuit din companiile din cadrul Grupului E.ON (Zapadoslovenská energetika din Slovacia, E.ON Czech Republic, E.ON Hungary, E.ON România), companiile din cadrul Grupului MOL (reprezentate de filialele din toate cele 6 ţări participante), Hrvatska elekropriveda din Croaţia, PETROL (din Slovenia şi Croaţia), Nissan şi BMW.

Citește și Programul „Rabla” va avea o nouă secțiune destinată achizițiilor de mașini electrice

În Romania vor fi instalate, în cadrul acestui proiect, 40 staţii de încărcare rapidă a vehiculelor electrice. Un număr de 19 staţii vor fi instalate de către E.ON Energie România, care va susţine această investiţie printr-o finanţare nerambursabilă din fonduri europene, în valoare de peste 1 milion de euro. Alte 21 de staţii vor fi instalate de către partenerul MOL România.

Staţiile de încărcare rapidă vor fi amplasate în perimetrele unităţilor din reţeaua de distribuţie a carburanţilor operată de compania MOL şi vor urmări acoperirea unor puncte importante de pe traseul a trei rute de transport rutier: Arad-Bucureşti-Constanţa (culoar IV pan-european), Sebeş-Târgu Mureş-Iaşi şi Suceava-Bucureşti-Giurgiu (parţial culoar IX pan-european).

Consorţiul NEXT-E va sprijini planurile naţionale de e-mobilitate şi strategia de expansiune a vehiculelor electrice în regiune, dezvoltând soluţii sustenabile de încărcare, evaluând integrarea energiei regenerabile şi introducând procese inovatoare de business şi pachete pentru consumatori în vederea reducerii dependenţei de ţiţei, contribuind astfel la procesul de decarbonizare în Europa. Consorţiul va colabora îndeaproape cu ministerele transporturilor, Comisia Europeană şi autorităţile care elaborează politici sectoriale, pentru a se asigura că lecţiile învăţate în cadrul acestui proiect se regăsesc într-o implementare eficientă a infrastructurii de încărcare a vehiculelor electrice.

În cadrul proiectului se va realiza şi un studiu complex de piaţă pe partea de e-mobilitate, care va indica cea mai bună strategie şi cele mai eficiente abordări, din punct de vedere al costurilor, a infrastructurii de încărcare a vehiculelor electrice şi a prestării de servicii, în vederea impulsionării utilizării de vehicule electrice în regiune, conectând astfel ţările din Europa de Vest cu cele din zona de coeziune a proiectului şi transformând conducerea unei maşini într-o experienţă confortabilă, bazată 100% pe electricitate. Planurile detaliate de reţea şi studiile vor fi urmate de un proiect-pilot în două etape, care va include montarea de încărcătoare rapide şi de încărcătoare ultrarapide, care vor rezulta într-un plan final de implementare la nivel regional a vehiculelor electrice şi într-un plan etapizat. Activităţile aferente proiectului au început în 2017, prin lansarea unor activităţi cu întindere pe mai mulţi ani, fiind planificate a se încheia până la 31 decembrie 2020.

Proiectul NEXT-E a fost selectat pentru acordarea de fonduri de către Agenţia Executivă de Inovaţie şi Reţele (INEA) a Comisiei Europene, prin intermediul solicitării de propuneri lansate în data de 13 octombrie 2016.

Investiţia are loc în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF), mecanismul financiar al UE venind în sprijinul reţelelor de infrastructură. Comisia propune să se investească suma de 2,7 miliarde Euro în 152 proiecte-cheie de transport care vin în sprijinul unei mobilităţi competitive, curate şi conectate în Europa.

În paralel, separat faţă de proiectul NEXT-E, E.ON România a instalat deja mai multe staţii de încărcare a autovehiculelor electrice şi a început un program de completare a propriei flote cu maşini cu emisii zero, dând astfel comunităţii şi autorităţilor locale un puternic semnal legat de preocupările sale privind reducerea poluării.

Mai exact, în acest an au fost instalate 7 staţii de încărcare, dintre care trei sunt funcţionale la sediile E.ON din Iaşi, Târgu Mureş şi Bucureşti, iar celelalte patru în Iaşi, în locaţii ale unui dealer auto şi la Universitatea Tehnică. Totodată, un număr de trei autovehicule electrice VW au intrat recent în flota companiei.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului

Published

on

Asteptam cu multa nerabdare perioada Craciunului pentru a ne bucura impreuna de venirea in lume a Celui mult asteptat de intreg neamul omenesc

Una dintre cele mai mari bucurii ale Craciunului este sa ascultam colinde, sa primim colindatorii, sau chiar sa mergem noi insine la colindat.

Fara a ne uita in ograda altora, pentru ca nu este aici locul pentru aceasta, putem fi recunoscatori stramosilor nostri pentru mostenirea extraordinara pe care ne-au lasat-o; avem sute si sute de colinde, unele precrestine, altele increstinate si altele pur crestine, toate de o valoare inestimabila.

Totusi, perioada aceasta in care se canta colinde ramane foarte scurta si am vrea sa facem intr-un fel sa ne bucuram cat mai mult de aceste valori inestimabile pe care le avem. Exista prin traditie perioada dintre Sfantul Nicolae (6 decembrie) si Sfantul Ioan (7 ianuarie) in care se canta colinde – atat cele referitoare la Nasterea Domnului, cat si cele de Anul Nou.

In unele zone, de pilda, se colinda din 6 decembrie, de Sfantul Nicolae, pana imediat dupa Craciun. Potrivit traditiei, e voie a se canta despre nasterea Domnului nostru, Iisus Hristos, din 21 noiembrie, odata cu sarbatorirea Intrarii in Biserica a Maicii Domnului.

Dar Biserica ne da un raspuns foarte clar in legatura cu timpul in care cantam colindele; astfel, gasim in slujba Utreniei din ziua Praznicului Intrarii in Biserica a Maicii Domnului (21 noiembrie) urmatoarea Catavasie: „Hristos Se naste, mariti-L, Hristos din ceruri, intampinati-L, Hristos pe pamant, inaltati-va!”, cu nota: din aceasta zi, aceste Catavasii se canta pana la intaia zi a lui Ianuarie.

Deci Sfintii Parinti, „care le-au randuit pe toate bine”, au facut o legatura telogica foarte clara intre Praznicul Intrarii in Biserica a Maicii Domnului – cand cea aleasa de Dumnezeu sa-I fie Maica a intrat in Templu pentru a primi in pantecele sau cel preacurat, la plinirea vremii, pe Insusi Fiul lui Dumnezeu – si Praznicul Nasterii Domnului, cand Soarele dreptatii ne-a rasarit.

Ca sa rezumam, colindele se canta intre 21 noiembrie si 1 ianuarie, putandu-se prelungi aceasta perioada fara frica de a gresi pana pe 7 ianuarie. Preot Costin Butnar

Citește și crestinortodox.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Continue Reading

Știri

No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului

Published

on

Este salutul specific sibienilor şi ardelenilor, în general…No, aşa îşi românii, saşii, maghiarii din Ardeal

Nu este o modă sau un moft, ci o tradiţie, un semn de respect faţă de cel care-ţi iese în cale. Iată istoria.

Servus!

Să luaţi aminte: Servus (în germană „servus”, în cehă „servus”, în maghiară „szervusz”, în croată „serbus” sau „servus”, în poloneză „serwus”) este o formă de salut folosită în mod familiar în Europa Centrală şi de Est, extrem de agreată, chiar împământenită în zona Ardealului.

Etimologie

Cuvântul provine din latinescul „servus”, care înseamnă „servitor”. Este o elipsă a expresiei latineşti „ego sum servus tuus” (în traducere ad litteram „eu sunt servitorul tău”, tradus şi ca „Sunt la dispoziţia ta”).

Deşi am fi tentaţi să credem că termenul „servus” provine din latină, lingviştii consideră că formula de salut, fără îndoială latinească la bază, a fost preluată la noi mult mai târziu, din limba germană (prin influenţa saşilor şi a şvabilor).

„Servus humillimus” era o formulă de salut folosită de romani şi însemna „sluga dumitale preaplecată!”. Salutul era utilizat doar între bărbaţi şi numai de la cei inferiori către superiori, termenul „servus” având semnificaţia de sclav sau rob (şerb).

Majoritatea specialiştilor consideră că termenul ar fi fost preluat în română, abia în perioada Imperiului Austro-Ungar, din germană. Aşa se explică şi faptul că formula de salut se utilizează încă, nu doar la noi, în Ardeal, ci şi în sudul Germaniei, Austria, Ungaria şi Polonia. În plus, este de remarcat că doar în Germania cuvântul şi-a păstrat forma grafică similară cu a noastră: „servus”, pe când ungurii scriu „szervusz”, iar polonezii „serwus”.

În schimb, de la maghiari am preluat formula de salut „servus tok” (atunci când se face referire la un grup de cunoscuţi) sau „szia”, formule care s-au încetăţenit.

 De la cuvântul latinesc înrudit sclavus (în traducere tot „slujitor”, „servitor”) este derivat şi salutul italian ciao (din schiavo), româniazat în „ceau”, pe la Sibiu sau Timişoara.

Sursa:sibiunews.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Continue Reading

Știri

Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze

Published

on

Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană

Proiect pentru mobilitate urbană de 6 milione de euro, la Blaj: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze

Municipiul Blaj a depus proiectul pentru mobilitate urbană prin care mai multe străzi vor fi modernizate și reabilitate. Vor fi construite și o parcare supraetajată (Park&Ride) și un depou pentru autobuze și microbuze.

Primăria Municipiului Blaj a depus, în data de 15 noiembrie 2024, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR), proiectul „Coridor Mobilitate Urbană prin Traseu Mobilitate Urbană, Amenajare Depou și Construire Park&Ride în Municipiul Blaj”.
Proiectul, în valoare de peste 6 milioane de euro, este finanțat prin Programul Operațional Regional (Regio) 2021-2027.

Fondurile europene pe această linie de finanțare sunt alocate DOAR MUNICIPIILOR, iar Blajul este al doilea municipiu, din cele peste 20 arondate ADR Centru, care a depus cerere de finanțare pe mobilitate, punctajul obținut de proiectul nostru fiind de 97 (din 100)!

În cadrul acestui proiect, vor fi reabilitate și modernizate complet străzile Clujului, Gheorghe Doja, Gării și Eroilor, va fi construită o parcare supraetajată (Park&Ride) și va fi amenajat, la intersecția străzii Clujului cu Stația de epurare, un depou pentru autobuze și microbuze.

Termenul de finalizare este anul 2030.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Continue Reading

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba