Conducătorii auto care, în urma unor accidente rutiere, au avut de suferit și au activată opțiunea decontării directe de la propriul asigurător, pentru a primi banii înapoi trebuie să demonstreze cum i-au cheltuit. În caz contrar, vor fi obligați să îi returneze.
La Senat a fost înregistrat un Proiect de modificare a Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule […]. Dacă proiectul va fi adoptat și legea va fi publicată în Monitorul Oficial, șoferii care sunt victime ale accidentelor auto vor trebui să demonstreze ce au făcut cu banii primiți de la asigurătorul direct, ca urmare a utilizării opțiunii decontării directe (care îi permite victimei accidentului să obțină repararea prejudiciului de la propriul asigurător).
Practic, noile modificări îi vor impune asiguratului două obligații concrete: trebuie să prezinte propriului asigurător decontul de cheltuieli în termen de 45 de zile de la data reparației și trebuie să recurgă la o unitate autorizată pentru remedierea stricăciunile suferite de mașina sa. Sancțiunea pentru nerespectarea acestor condiții va fi obligația returnării banilor primiți.
În expunerea de motive, autorii proiectului de act normativ arată că mulți beneficiari ai mecanismului decontării directe își duc mașina la reparații „în unități neautorizate, unde lucrează persoane nespecializate și în condiții improprii”. Astfel, modificările ar determina oamenii să recurgă la service-uri care ar putea, cel puțin teoretic, să ofere servicii de calitate și potrivite.
De menționat că obligații mai concrete, în privința elementelor de mai sus, vor fi adoptate prin norme ale Autorității de Supraveghere Financiară, ce-ar putea impune inclusiv condiții privind termenul în care trebuie făcută reparația vehiculului avariat, așa cum se precizează și în expunerea de motive menționată mai sus. Deci, pe lângă termenul de 45 de zile de prezentare a decontului ar mai putea apărea un termen pentru finalizarea reparațiilor.
Mecanismul decontării directe este opțional pentru asigurat. Practic, acesta, dacă este prejudiciat într-un accident auto, are opțiunea să ceară despăgubirile direct de la asigurătorul personal, pentru a le folosi, ulterior, la reparații.
Sursa:dcbusiness.ro
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
Apel către iubitorii muntelui din Alba: Problemele întâmpinate pe trasee trebuie semnalate autorităților
Traseele montane reprezintă unul dintre elementele cheie ale turismului din judeţul Alba: sunt locuri ideale de recreere pentru iubitorii de natură, fie că le străbaţi la pas sau cu bicicleta.
În nord-vestul judeţului, Munții Apuseni sunt locul perfect pentru a explora peșteri și pentru a admira priveliști spectaculoase, peisajul din jurul munților fiind unul cu adevărat unic. Explorând aceste trasee, străbaţi o mulțime de sate de munte, unde poţi încerca unele dintre mâncărurile tradiționale românești.
Sudul judeţului te poartă pe trasee turistice pitoreşti, cu vârfuri semeţe, unde sălbăticia este la ea acasă, iar drumeţiile de-a lungul crestelor sunt o experienţă cu totul deosebită. Reprezentanții administrației județene lansează un apel către iubitorii muntelui din Alba. „Ştim că mulţi dintre voi aţi bătut la pas majoritatea traseelor turistice din judeţul Alba şi că în unele locuri aţi avut sentimentul că odată ajunşi acolo nu mai vreţi să plecaţi vreodată. Însă, suntem siguri că aţi întâmpinat şi probleme prin parcurgerea acestora. Din acest motiv, pentru a îmbunătăţi condiţiile de deplasare pe traseele montane din judeţul Alba, facem apel la toţi iubitorii de munte să ne transmiteţi problemele pe care le-au întâmpinat, iar noi vom încerca să facem tot posibilul ca fiecare deplasare să fie o experienţă frumoasă şi memorabilă. Propunerile se pot transmite prin e-mail la Serviciul Turism al Consiliului Județean Alba și la Salvamont Alba”, se arată în acest apel.
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
Peste 80 de abateri de natură contravențională și amenzi de 30.000 de lei aplicate de oamenii legii din Alba, într-o singură zi, în cadrul unor acțiuni în sistem integrat
Amenzi de 30.000 de lei aplicate de oamenii legii din Alba, într-o singură zi
În ultimele 24 de ore, polițiștii și jandarmii din județul Alba au continuat acțiunile, în sistem integrat, pentru combaterea faptelor de natură penală și contravențională și pentru prevenirea incidentelor care ar putea afecta liniștea cetățenilor din județ.
În cadrul activităților desfășurate, au fost efectuate, prin intermediul aplicației eDAC, 400 de verificări de persoane și 214 verificări de autovehicule, pentru a preveni și combate posibile fapte ilegale.
Au fost constatate 84 de abateri de natură contravențională, majoritatea la normele legale privind circulația pe drumurile publice, care au fost sancționate cu amenzi în valoare totală de 30.000 de lei.
Au fost efectuate 45 de testări privind conducerea sub influența alcoolului sau a altor substanțe și au fost reținute 10 permise de conducere și au fost retrase șase certificate de înmatriculare.
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
Pe 11 februarie 1929, în Ţara Bârsei se înregistra cea mai joasă temperatură din istoria României: -38,5 grade C, minimă atinsă din nou şi în 25 ianuarie 1942
Frigul crâncen din acest început de an 2014 n-a coborât termometrele sub 30 de grade, însă e greu de suportat, cu tot confortul locuințelor de azi.
Dacă ar fi funcţionat acelaşi sistem meteorologic de avertizare, s-ar fi instituit cod roşu de ger. Problemele erau aceleaşi, efectele la fel de catastrofale, iar autorităţile la fel de neputincioase. Iată cum a „îngheţat“ Gazeta Transilvaniei în paginile ei realitatea acelui februarie 1929, cînd braşovenii au trăit cel mai aprig ger din istorie.
Februarie 1929. „Gazeta Transilvaniei“ informa despre lucrurile obişnuite: admiterea la liceu, concursul de schiuri“, preţul lemnelor, şedinţa consiliului comunal, facilităţi pentru invalizi, văduve şi orfani de război, un nou cod al muncii, încheierea de împrumuturi externe, războiul din Afganistan, plata impozitelor şi nemulţumiri la adresa guvernării liberale. Parcă am citi dintr-un ziar de azi.
Existau şi ştiri care nu aveau nicio legătură cu prezentul: „Hîrtia s-a ieftinit, domnul ministru al industriei şi comerţului continuînd politica de ieftinire a traiului“. Din actualitatea externă, însă, venea o ştire din Polonia afectată de ger: „În aceste zile s-au menţinut pe străzile Varşoviei circa 100 de focuri mari pentru protejarea publicului contra gerului. Focul a ars pînă seara cînd fu stins pentru a nu se produce un incendiu”. Avea să fie doar începutul.
Peste cîteva zile, valul de frig a ajuns şi în România. Ninsese, iar la început de februarie, se stîrnise vîntul. În restul ţării era şi mai rău, o vreme, trenurile n-au circulat.
„Potolindu-se viscolul, au început lucrările de deszăpezire. Trenurile circulă astăzi aproape toate, natural, unele cu mici întîrzieri.“ La Constanţa, vapoarele au fost prinse în gheţuri. „Gerul năpraznic a făcut ca ţărmurile Mării Negre să îngheţe cît vezi cu ochii. A venit apoi şi un vînt cu furtună, din pricina căruia multe vapoare s-au rătăcit, iar altele au suferit stricăciuni.“ Marea a mai îngheţat aşa crîncen abia în 1954. În 10 februarie 1929, Constanţa a trăit cel mai mare frig din istorie: -25 grade C. România se congela.
Pe 11 februarie, staţia meteorologică de la Bod a transmis o informaţie uluitoare: -38,5 grade Celsius. „Gazeta Transilvaniei“ a făcut atunci o sinteză a consecinţelor gerului aspru: trenuri anulate, şine plesnite de ger, victime atît de multe încît nici nu puteau fi numărate. Cele mai mari nenorociri se întîmplau tot la Buzău, unde „gerul a stins viaţa la vreo 12 persoane, care, în diferite locuri, au fost găsite moarte de frig“. „Mamă, tată şi 12 copii au căzut pradă morţii din cauza puternicului ger“. La Cîmpina, a îngheţat o întreagă aşezare de ţigani care trăiau în corturi. Mari probleme erau în traficul CFR, aflat la bunăvoinţa mecanicilor de locomotive şi a fochiştilor, după cum acceptau sau refuzau să plece la drum. Cei care se încumetau să pornească locomotivele erau adevăraţi eroi care „îşi văd de slujbă cu tot gerul grozav“.
„Mulţi însă din mecanici s-au îmbolnăvit şi au degerat, şi astăzi sînt internaţi în spitale“, cei mai mulţi fiind de la Bucureşti. „Unde înainte, depoul trimetea zilnic 250 de locomotive, astăzi ies maximum 20 de locomotive pe zi“. Garnituri întregi de trenuri erau avariate, pagubele CFR-ului erau de sute de milioane de lei.
Şinele zăceau îngropate sub troiene înalte de patru metri. Şi comunicaţiile căzuseră. Direcţia de Poştă, Telegraf şi Telefon anunţa că „pînă la încetarea viscolului şi restabilirea transporturilor, se suspendă primirea la poştă a pachetelor particulare şi oficiale. De asemenea, şi poşta de scrisori este expusă la întîrzieri nedeterminate“. Ravagiile provocate de viscol erau uriaşe, „pe o mare întindere, stîlpii au fost rupţi, întrerupînd circulaţia telegrafică şi telefonică“.
O altă iarnă care a ucis oamenii sa abătut asupra României în 1942.Frigul şi zăpezile abundente au afectat în acel an nu doar România, ci întreaga Europă. Recordul de ger a fost la Braşov, unde termometrele au indicat -38, 5 grade Celsius. Şi în Bucureşti, gerul a fost cumplit, la staţia din Băneasa înregistrându-se -32, 2 grade Celsius.
Iarnă rămasă în istorie sub denumirea de Marele Viscol s-a abătut asupra românilor în 1954. O cantitate impresionantă de precipitaţii, fără precedent în România, a căzut peste multe regiuni din ţară. Coşmarul alb s-a declanşat în dimineaţa zilei de 3 februarie 1954. „Văzduhul e un infern, ninge, viscoleşte. Străzile sunt înfundate, vijelia zguduie pereţii!“, scria în februarie, în jurnalul său, scriitorul Pericle Marinescu. Odată cu ninsoarea a început şi viscolul. Statisticile vorbesc despre un vânt care sufla cu 126 kilometri pe oră în Bucureşti şi în zona de sud-est ţării. Numai în ziua de 3 februarie, în Bucureşti au căzut ninsori de 115 l/mp de zăpadă. În toată zona de sud-est a României s-au format nămeţi de 5 metri.
O altă iarnă grea a venit peste români în 1966-1967. A început să ningă în noaptea de Revelion a anului 1966 şi ninsorile au continuat câteva zile. Zăpada a ajuns atunci la 3 metri şi oamenii au ieşit din case făcând tuneluri pe sub zăpadă. Tramvaiele au rămas blocate între nămeţi şi, abia după ce populaţia s-a mobilizat şi a ieşit la deszăpezire, au fost repornite maşinile.
