Rămâi conectat

Știri

Sfântul Spiridon, făcătorul de minuni: De ce femeile nu trebuie să lucreze în ziua de 12 decembrie

Publicat

în

Sfântul Spiridon este cunoscut şi cinstit de biserică în fiecare an în data de 12 decembrie, iar moaştele sale sunt păstrate într-o catedrală din insula Corfu, din Grecia. Este cunoscut ca făcător de minuni…

Sfântul Ierarh Spiridon s-a născut în jurul anului 270, în localitatea Askia, insula Cipru, în vremea împăratului Constantin cel Mare. Numele său vine din cuvântul grecesc “spiris”, care înseamnă “coşuleţ împletit”.

Înainte de a deveni sfânt, el a fost un om obişnuit, care se îndeletnicea cu păscutul oilor. A fost căsătorit şi a avut o fiică. A rămas văduv de tânăr, dar nu s-a mai recăsătorit, ci şi-a crescut de unul singur fiica pe care a numit-o Irina. Nu după mult timp, şi fiica sa a murit. Rămânând complet singur, dar cu o mare dragoste faţă de Dumnezeu, Sfântul a luat drumul ascezei, iar singura sa preocupare a rămas îngrijirea bolnavilor şi găzduirea străinilor. De altfel, toată averea sa a cheltuit-o în slujba celorlalţi. A fost ales episcop al cetăţii Trimitunda, aflată aproape de oraşul Pafos, şi chiar dacă a fost ales episcop, el a continuat să pască oile, atunci când avea timp.

Primele minuni – cărămida din care a ieşit foc, apă şi pământ

A participat la primul Sinod Ecumenic (Niceea, 325), împotriva ereziilor păgâne, care nesocoteau Sfânta Treime, şi pentru a închide gura ereticilor, sfântul a luat în mână o cărămidă, a făcut deasupra ei semnul Crucii şi s-a rugat, zicând: “În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.” Apoi, strângând-o în mână, cărămida s-a descompus în cele trei părţi din care fusese făcută: focul s-a înălţat, pământul i-a rămas în palmă, iar apa a curs pe podea. Aşa a arătat sfântul cum trei lucruri pot exista simultan într-unul: într-o cărămidă se află simultan şi foc şi apă şi pământ, tot aşa, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt sunt Trei şi Unul, în acelaşi timp. Sfântul Ierarh Spiridon a murit în anul 348, la vârsta de 78 de ani, fiind îngropat în cetatea Trimitunda. Pentru a le proteja, ciprioţii au hotărât mutarea Moaştelor Sale în Constantinopol, iar în 1453, cu puţin înainte de cucerirea capitalei bizantine de către turci, Moaştele Sfântului Spiridon au fost duse în Şerbia, iar mai apoi în insula Corfu, Grecia, unde se află şi astăzi.

Sfântul îşi părăseşte racla pentru a veni în ajutor celorlalţi

Sfântul Spiridon pleacă periodic din racla sa, pentru a-i ajuta pe oamenii care îl cheamă în rugăciune, pretutindeni în lume. Pentru minunatele “plecări” din raclă ale Sfântului Spiridon, preoţii care slujesc la catedrala din Corfu îi schimbă anual veşmintele şi încălţămintea tocită (care sunt, de fapt, papuci din mătase).

Înnoirea veştmintelor sfântului are loc în ziua de 12 decembrie, când are loc şi praznicul orânduit în cinstea Lui. Cele vechi sunt sunt dăruite parohiilor şi mănăstirilor ortodoxe din întreaga lume.

Este numit şi „Sfântul călător”

Datorită minunilor săvârşite în întreaga lume, Sfântul Spiridon a fost numit “sfântul călător”. Potrivit unor evlavioşi părinţi ai locului, pentru perioade scurte de timp, cinstitele Moaşte ale sfântului nu mai sunt prezente în racla din catedrală, iar atunci când acestea revin, în chip minunat, ele sunt calde şi prăfuite; la rândul lor, încălţările noi ale sfântului apar tocite, păstrând pe ele pământ şi fire de iarbă.

Sfântul Spiridon protejează cizmarii

Dat fiind faptul că înainte de a îmbrăca haina duhovnicească, El a fost foarte îndemânatic şi binevoitor, se spune că a ştiut să facă şi să repare încălţămintea. Se mai spune că pentru a lua măsura tălpii piciorului, el punea clienţii să calce într-o cutie cu cenuşa, pe care o păstra în permanenţă lângă el, iar urma din cenuşă era şablonul după care confecţiona încălţămintea. Pentru a vedea mai bine, el lucra întotdeauna în faţa ferestrei. Din vremea lui se păstrează obiceiul lucratului în faţa geamului şi se spune că îi protejează pe cizmari în mod deosebit, iar aceştia îi sărbătoresc cu sfinţenie ziua.

Tradiţia păstrează ca sărbătoare foarte importantă ziua de 12 decembrie şi se spune că cine lucrează în această zi poate să aibă parte de căderi, de lovituri, de violenţe, în general. Pentru a sărbători cum trebuie pe Sfântul Spiridon, oltenii mănâncă şi se înveselesc până seara târziu, cântă şi joacă dansuri populare, în semn de mare bucurie că sunt protejaţi în permanenţă de El. Pentru sănătatea întregii familii, pentru câştig şi pentru spor în casă, în ziua praznicului SFÂNTULUI SPIRIDON nu se prestează munci în gospodărie: nu se coase, nu se spală rufe şi gospodinele nu fac curăţenie; în mediul rural nu se înjugă vitele pentru că este rău de pagubă; în această zi şi animalelor de tracţiune li se dă să mănânce fânul din mână.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Cheile Vălișoarei din comuna Livezile, printre atracțiile turistice ale județului Alba

Publicat

în

Cheile Vălișoarei sau Cheile Aiudului se afla in judetul Alba, de-a lungul muntilor Apuseni si sunt considerate printre cele mai impresionante chei din bazinul Vaii Aiudului

Altitudinea maxima in Cheile Aiudului este de 779 m iar cea minima, este de 425 m.

In urma procesului de erodare a scoartei terestre, s-au format patru colturi calcaroase, Coltul Bogza si Coltul Vilii, asezate in partea dreapta iar in partea stanga se gasesc Coltul Cetatii si Doltul Diacului. In peretii cheilor, pe ambii versanti se gasesc pesteri si alte formatiuni carstice: lapiezuri, bolti, arcade. Pesterile adapostesc specii rare de nevertebrate si lilieci.

In dreapta cheilor, cum se vine dinspre Aiud, se afla stanca numita Cetate, unde in secolul al XII-lea documentele atesta existenta cetatii Zachedeu. Cheile Aiudului mai sunt cunoscute si sub numele de Cheile Vaisoarei sau Cheile Poienii.

Cheile Aiudului au fost declarate rezervatie naturala geomorfologica si botanica datorita morfologiei terenului ce ofera un peisaj salbatic dar si datorita florei specifice.

Cai de acces: pe drumul DJ 107 M modernizat Aiud-Buru pana la km 14, de unde pe circa 2 km drumul traverseaza sectorul de chei. Rezervatia se intinde pe 100 ha. Zona strict ocrotita include intregul profil transversal al cheii, limita vestica urmarind partea superioara a abruptului calcaros iar limita estica culmile domoale ce urca spre capatul nordic si sudic al cheilor pana in Varful Rachis (779 m). Zona tampon se extinde in vest pana in Varful Bogza Valisoarei (827 m), incluzand pajistile secundare pana in Paraul Velii spre sud si padurile din clasa I de protectie spre nord. Limita estica se desfasoara ca o fasie continua, cu latimi variabile, cuprinse intre 250 m in partea de nord-est si 400-500 m la est si sud-est de Varful Rachis (779 m).

Geologia: Cheile Valisoarei sunt sculptate de Valea Aiudului in calcare jurasic superioare (portalandiene), care prezinta cea mai accentuata carstificare datorita puritatii si masivitatii lor.

Sursa:locuridinromania.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Superstiții ale românilor: Care sunt cele mai întâlnite

Publicat

în

Fiecare dintre noi s-a lovit la un moment dat în viață de superstiții

Persoanele superstițioase cred cu tărie în aceste legi nescrise și transmise din generație în generație, despre care se spune că pot schimba viitorul.

Iată care sunt cele mai comune și întâlnite superstiții la români:

Dacă o pisică neagră iți taie calea e semn că ceva rău se va întâmpla;

Dacă te mănâncă palma stângă dai bani, dacă te mănâncă palma dreaptă primești bani;

Dacă spargi o oglindă te așteaptă 7 ani de ghinion;

Dacă plouă în ziua nunții atunci vei avea o căsnicie fericită și noroc de bani;

Dacă ți se bate ochiul stâng e semn că vei primi vești proste sau ceva rău e pe cale să se întâmple;

Dacă te mănâncă nasul urmează să te cerți cu cineva cât de curând;

Dacă îți dorești să alungi ghinionul sau să eviți ca ceva rău să se întâmple bate într-un lemn;

Dacă fluieri în casă tragi a pustiu și vei atrage ghinionul;

Dacă îți iese cineva în cale cu o găleată plină de apă, atunci îți va merge bine toată ziua;

Dacă găsești un trifoi cu 4 foi, atunci vei avea parte de noroc și dorințele și se vor împlini.

Când mămăliga se uită nesărată, e a bine
Când uşa se deschide singură, are să-ţi vină cineva
Castraveţi: să nu-i pui în pământ miercuri ori vineri, că ies amari
Mâţa să n-o iei cu tine când te muţi în altă casă, că iei sărăcia
Când se varsă chibriturile, au să-ţi vie musafiri
Când scapi mâncarea din mână, ai un neam flămând”

Urechile de ţi se roşesc şi ard, te vorbeşte lumea
Cu spatele înapoi să nu mergi că râde dracul şi plânge Maica Domnului
Orice lucru să-l începi lunea, miercurea, joia şi vinerea; marţea şi sâmbăta sunt zilele morţilor şi orice lucru vei începe în ele nu ies la capăt bun
Visurile înspre Duminică nu se izbândesc
Când te mânâncă urechile, are să se strice vremea
Când strănuţi e a bine şi ceea ce gândeşti atunci se va izbândi
Mâţă ori motan negru, cucoş negru şi cânele negru aduc bine la casă

sursa: traditii-superstitii.ro și onlinereport.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Pădurea Sloboda, arie de interes național: Rezervaţia naturală surprinde prin peisajele spectaculoase și sălbatice

Publicat

în

Rezervația naturală „Pădurea Slobodă” este o arie de interes național din județul Alba, situată pe teritoriul administrativ al orașului Aiud

Pădurea Slobodă se află în Munții Trascăului și se întinde pe o suprafață de 20 ha. Rezervația este formată dintr-un relief variat: văi, versanți abrupți, luminișuri, pajiști.

Pădurea despre care vorbim a fost declarată rezervație botanică în 1969. Ca atare, nu e orice pădure. Din punct de vedere ştiinţific, este specială deoarece conservă fragmente de ecosisteme forestiere specifice pentru partea de vest a Podişului Transilvaniei, remarcabile mai ales în partea de pădure ce se întinde de la cabana Sloboda până la păşunile locuitorilor din Rîmeţ. Se află în Dealurile Aiudului, la poalele estice ale Munţilor Trascău, la altitudini de peste 700 m; de fapt, este un ţinut piemontan, aşadar de tranziţie între Culoarul Mureşului şi Trascău, cu versanţi abrupţi şi văi adânci. Iar porţiunea cu arborete valoros este o alternanţă absolut impresionantă de gorun, făget, fag, carpen, încheiată cu o alee de molizi bătrâni, pe culmea dealului.

Important este că Pădurea Sloboda intră pe lista lungă cu zone ale judeţului care mustesc de peisaje verzi. Poziţia sa se integrează pe un traseu atractiv, care străbate zona de podiş a Aiudului, până la regiunea calcaroasă şi înaltă a Trascăului.

Pentru a ajunge la Sloboda se pelacă din Aiud, prin Aiudul de Sus, de unde continuă la stânga, pe DJ 107 I. Drumul rece prin satele Rîmeţ, Ponor, Bucium, până la Abrud. Dar pădurea e dincoace de toate aceste localităţi, astfel că accesul se face rapid şi uşor, fiind perfect atât pentru maşină şi motocicletă, cât mai ales pentru bicicletă sau mersul pe jos. Poziţia sa se integrează pe un traseu atractiv, care străbate zona de podiş a Aiudului, până la regiunea calcaroasă şi înaltă a Trascăului.

Potrivit unor informaţii, lemn de stejar din pădurea Sloboda a fost folosit pentru confecţionarea unei părţi din mobilierului şi tâmplăriei din Casa Poporului, în prezent Palatul Parlamentului. Pădurea reprezientă o ţintă pentru fotografi care vor să obţină imagini spectaculoase.

Sursa:viziteazaalbaiulia.ro, informatii-romania.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba