Rămâi conectat

Educație și Cultură

Samoilă Mârza, din Galtiu, a făcut cea mai importantă fotografie din Istoria României, dar a murit de foame în condiții inumane!

Publicat

în

Imaginea evenimentelor de la Alba Iulia, de acum 100 de ani, este comprimată în trei instantanee cu mulţimile venite la Alba Iulia la Marea Adunare Naţională şi două cu tribunele oficiale. Toate poartă amprenta lui Samoilă Mârza, care şi-a câştigat pe bună dreptate renumele de „fotograful Unirii“, dar care şi-a trait viaţa pe panta sărăciei.

Samoilă Mârza din satul Galtiu, aflat la 11 kilometri de Alba Iulia, şi-a făcut ucenicia de fotograf la Sibiu. N-a apucat să profeseze prea mult, întrucât a început Primul Război Mondial. Tânărul a fost mobilizat şi trimis pe front, ca militar în armata austro-ungară. Mai bine de trei ani, a fost în serviciul topografic şi fotografic al armatei. Sfârşitul primei conflagraţii mondiale îl găseşte pe frontul din Italia. De aici ajunge la Viena. Aici face trei clişee fotografice care surprind sfinţirea într-o cazarmă militară a primului steag tricolor al Consiliului Naţional Român Militar.

Aparatul cu burduf, cărat cu bicicleta la Alba Iulia

A ajuns în satul natal, Galtiu, înainte cu patru zile de Marea Adunare de la Alba Iulia. În dimineaţa zilei de 1 Decembrie 1918, şi-a pus pe bicicletă aparatul cu burduf, trepiedul şi clişeele de sticlă şi s-a alăturat delegaţiei din satul său. Înainte de a pleca spre Alba Iulia, i-a imortalizat pe tinerii din satul natal, îmbrăcaţi în straie populare. A ajuns în oraşul în care s-a consfinţit Unirea în jurul orei 11.00, pe o vreme mohorâtă. Tânărul de 32 de ani nu a reuşit să intre În Sala Unirii, întrucât nu deţinea un „credenţional“, un permis de acces. Autorităţile vremii angajaseră un fotograf german, Bach, care însă nu s-a prezentat. Ca urmare, nu există nicio imagine din Sala Unirii, unde au avut loc dezbaterile delegaţilor.

Fotografiile lui Mârza, dovada democratică a actului Unirii

Imaginea evenimentelor de acum 96 de ani este comprimată în „trei instantanee cu mulţimile venite la Marea Adunare Naţională şi două imagini cu tribunele oficiale. „Importanţa fotografiilor este covârşitoare. Sunt singurele realizate atunci, din păcate că n-au fost mai multe, din fericire că le avem şi pe acestea, dată fiind importanţa evenimentului. Imaginile de masă ne permit să vedem numărul mare de oameni. Ulterior, au fost folosite şi pentru a demonstra cât de democratic a fost actul Unirii. În poze se zăresc şi pancarte, ceea ce ne ajută să ne dăm seama de unde au venit participanţii, din ce sate proveneau“, a explicat Tudor Roşu, istoric la Muzeul Naţional al Unirii.

Clişee vândute din cauza sărăciei

Chiar dacă fotografiile sale au ajuns celebre şi dincolo de graniţele ţării, Samoilă Mârza a trăit aproape de panta sărăciei. O dovadă:timp de aproape 60 de ani a folosit acelaşi aparat foto pe care-l avusese şi la 1 Decembrie 1918. Din cauza neajunsurilor, şi-a vândut multe clişee pe care imortalizase evenimente istorice importante. Nu au ajuns la colecţionari sau fotografi, ci au fost distruse, iar sticla a fost folosită la fabricarea unor oglinzi, la modă în epocă. Ultimul său album „Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri” l-a dăruit fostului dictator Nicolae Ceauşescu, în 1966, când a vizitat Alba Iulia.

Mărturii despre mizeria îndurată de cel care şi-a câştigat pe bună dreptate renumele de „fotograful Unirii“ apar în cartea „Brazii se frâng dar nu se îndoiesc“, scrisă de Ion Gavrilă Ogoranu. „Din când în când auzeam de departe, hodorogind pe uliţă, o bicicletă bătrână şi-n curând apărea la noi fotograful Samoilă Mârza, fotograful Unirii de la 1 Decembrie 1918, (…). Ajunsese rău din punct de vedere material, odată cu decăderea meseriei de fotograf. Din „furnizor al curţii regale”, după ce înainte a avut aceeaşi calitate ca fotograf al curţii imperiale din Viena, a ajuns să-şi caute el clienţii pentru fotografiat. Cât a mai fost în putere se ducea să mai fotografieze nunţile, botezurile şi înmormântările din satele cele mai îndepărtate ale judeţului. Când n-a mai putut, s-a resemnat în sărăcia lui, se împăcase cu soarta, era blând, trăind în apropierea lui Dumnezeu. Din ce-i mai rămăsese alcătuise albume de fotografii ale Unirii, pe care le-a dăruit multor oameni politici, ultimul lui Nicolae Ceauşescu atunci când a fost la Alba-Iulia. Se pare că unii i-au mulţumit, ultimul nu a schiţat un gest de acest fel, dar la faptul că acest om are sau nu ce mânca nu s-a gândit niciunul“, scrie Ion Gavrilă Ogoranu în lucrarea citată.

Găsit mort într-o casă dărăpănată

„După un timp, n-a mai venit pe la noi. Soţia a întrebat de el, dar nu ştia nimeni ce-a făcut;apoi am aflat că a fost găsit într-o burdă rece (casă dărăpănată), mort cine ştie de când. După moartea lui, şi după ce «geniul Carpaţilor» ne-a «redat istoria», fotografiile lui Samoilă Mârza au început să aibă trecere, intrând şi în manualele şcolare. Careva a scos chiar o broşură despre viaţa şi activitatea lui. Dar n-a ştiut sau i-a fost ruşine să scrie că cel care a imortalizat pe vecie Marea Unire de la Alba-Iulia a răbdat mizerie şi a murit de foame“, se mai spune în cartea „Brazii se frâng dar nu se îndoiesc“.

sursa: historia.ro, sursa foto: adevarul.ro, dacoromania.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Educație și Cultură

Episcopul Emilian Birdaș, aniversat la 103 ani de la naștere, în 23 noiembrie, pe pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia

Publicat

în

Episcopul Emilian Birdaș, aniversat la 103 ani de la naștere

Ioan Birdaș s-a născut la data de 23 noiembrie 1921 în satul Rohia, din județul Maramureș. La doar 14 ani a intrat ca frate în Mănăstirea Rohia, fiind tuns în monahism sub numele de Emilian și hirotonit ierodiacon și ieromonah.

A urmat cursurile Seminarului Monahal de la Mănăstirea Cernica, Seminarul „Sf. Nicolae” din Râmnicu-Vâlcea și Seminarul „Nifon Mitropolitul” din București. În 1952 a absolvit Institutul Teologic Universitar din București. După absolvirea facultății, protosinghelul Emilian Birdaș este numit ca preot slujitor la Catedrala Patriarhală din București (1953-1957), apoi devine vicar administrativ la Episcopia Romanului și Hușilor (1957-1963), iar în 1963-1973 este preot-paroh la Catedrala Ortodoxă din Alba Iulia (azi Catedrala Reîntregirii Neamului). La 11 iunie 1973 a fost ales ca episcop vicar al Arhiepiscopiei de Sibiu și Alba Iulia, cu titlul „Rășinăreanul”, fiind hirotonit întru arhiereu la data de 12 septembrie 1973. În această perioadă s-a preocupat în mod deosebit de soluționarea problemelor pastoral-misionare din Harghita, Covasna și Mureș, contribuind la apropierea dintre confesiuni și etnii.
Episcopul Emilian Birdaș a fost instalat în scaunul episcopal la 25 ianuarie 1976, în Catedrala Ortodoxă din Alba Iulia (azi Catedrala Reîntregirii Neamului). Slujba de instalare a fost susținută de un sobor de preoți, în frunte cu mitropolitul Iustin al Moldovei și Sucevei. La încheierea Sfintei Liturghii a vorbit mitropolitul Nicolae Mladin al Ardealului care i-a înmânat noului episcop cârja episcopală. În noua sa calitate, episcopul Emilian Birdaș s-a ocupat de organizarea noii eparhii, de restaurarea unor monumente istorice, de ridicarea a numeroase biserici și de pictarea lor. S-a opus cu vehemență distrugerii bisericilor și mănăstirilor din eparhia sa, pilduitoare în acest sens fiind implicarea sa în
obținerea documentelor necesare restaurării vechii bisericuțe a Mănăstirii Râmeț, alături de care s-a construit o biserică nouă, supranumită Catedrala Munților Apuseni, a cărei zidire a durat până în anul 1986. A contribuit la reconstruirea din temelii a unui număr de 72 de biserici ortodoxe și la repararea altor sute de lăcașuri de cult. Pentru meritele sale deosebite a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
La 18 ianuarie 1990, episcopul Emilian Birdaș a fost acuzat de colaborare cu regimul comunist și a fost obligat să demisioneze din scaunul de episcop de Alba Iulia într-un mod controversat, prin încălcarea canoanelor bisericești, nedreptate care i-a cauzat grave probleme de sănătate printre care un atac cerebral. În data de 4 aprilie 1990, episcopul Emilian Birdaș a fost reintegrat în Sinod, în calitate de arhiereu-vicar al Episcopiei Aradului și Hălmagiului, cu titlul „Arădeanul”. La 12 iulie 1994 a fost ales episcop al reînființatei Episcopii a Caransebeșului. La Caransebeș a început construcția unei catedrale episcopale și a reluat tipărirea „Foii Diecezane” și a Calendarului Românului. A trecut la cele veșnice la 5 aprilie 1996, în orașul Caransebeș.
În amintirea sa, la data de 23 noiembrie 2024, începând cu ora 13:00, Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba vor organiza un moment aniversar pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia, unde, în anul 2016 a fost ridicat bustul primului episcop de Alba Iulia, Emilian Birdaș.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Educație și Cultură

Care este exponatul lunii noiembrie la muzeul din Sebeș

Publicat

în

Tabloul „Turnul de la mănăstire”, exponatul lunii noiembrie la muzeul din Sebeș

Exponatul lunii noiembrie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este tabloul „Turnul de la mănăstire”, realizat de pictorul Hermann Meuselbach în primii ani ai secolului XX.

Lucrarea, intrată în patrimoniul muzeului în anul 2001, are următoarele date tehnice: tehnică mixtă pe carton; dimensiuni: 70,5 x 50 cm; semnat – dreapta-jos, cu negru: „Hermann Meuselbach”; nedatat. Pe verso, lucrarea poartă o etichetă originală, scrisă de pictor, cu următorul text: „Der Klosterturm von Mühlbach im Herbst. Originalbild in Kohlenfarben” [Turnul de la mănăstire, toamna. Culori de cărbune].

În această compoziție, Hermann Meuselbach a redat Turnul Octogonal şi un fragment de curtină, elemente ale sistemului defensiv medieval al Sebeşului, așa cum le vedea din grădina casei sale, la începutul secolului XX. Turnul, datând din veacul al XVI-lea, este situat în colțul de nord-est al fortificației orașului Sebeş, în imediata vecinătate a fostei mănăstiri dominicane, iar la momentul realizării lucrării, acestuia îi lipsea acoperișul, distrus probabil în confruntările din timpul Revoluției de la 1848-1849, fără a mai fi reparat ulterior.

Lucrarea este extrem de elaborată, fiind realizată în maniera specifică autorului, adică abundând în detalii. A reprodus extrem de fidel atât turnul, în cazul căruia a redat inclusiv vegetația care creștea în partea superioară a zidurilor, cât şi grădina casei. De altfel, în ciuda faptului că este vorba de un peisaj de toamnă, Hermann Meuselbach a acordat o mare atenție grădinii sale, care, spre vest, se întindea până la bazele curtinei şi turnului. Deși vegetația era destul de săracă în acea perioadă a anului, autorul a reprodus, extrem de minuțios, întreaga suprafață a grădinii. O mare parte a acesteia era ocupată de straturi pentru legume, având numeroși araci înfipți în pământ (aprox. 120), pe care i-a şi reprodus, fiecare fiind tratat individual. Accesul în această zonă era precedat de o pergolă, pe care creștea o plantă cățărătoare, redată și ea extrem de detaliat.

Hermann Meuselbach a fost un pictor peisagist care a activat în Transilvania la sfârșitul secolului al XIX-lea şi în primele două decenii ale celui următor, fiind cunoscut contemporanilor săi, în special în zona Sebeșului, unde a trăit aproape întreaga viață. S-a născut în 28 ianuarie 1858, în Germania, la Eischleben şi a studiat artele frumoase la Școala Saxonă de Artă din Weimar. În 1881 a emigrat în Transilvania, devenind profesor de desen la Gimnaziul Evanghelic din Sebeş, unde a activat până în 1911, când s-a pensionat. În timpul liber se dedica picturii, imortalizând numeroase peisaje atât din localitatea adoptivă, cât şi din împrejurimile acesteia. A încetat din viață la 12 noiembrie 1924, în orașul Sebeş, unde, de altfel, a și fost înmormântat.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Educație și Cultură

UAB, parte a rețelei universitare din regiunea Dunării

Publicat

în

UAB, parte a rețelei universitare din regiunea Dunării

Universitatea ,,1 Decembrie 1918″ din Alba Iulia a devenit parte a Danube Rectors Conference (DRC).

Este vorba de rețea universitară care reunește 70 dintre cele mai importante instituții din regiunea Dunării.

„Prin această reușită vom consolida poziția instituției noastre la nivel internațional și vom dezvolta noi oportunități de colaborare în educație și cercetare”, au transmis reprezentanții universității albaiuliene.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba