Connect with us

Știri

Sala Unirii, locul în care s-a citit, la 1 Decembrie 1918, actul fundamental-„Rezoluția Unirii“

Published

on

Sala Unirii, locul în care s-a citit, la 1 Decembrie 1918, actul fundamental-„Rezoluția Unirii“

Cele noua articole ale documentului sunt gravate acum in interiorul Salii Unirii, pe peretele de vest. Manuscrisul original se pastreaza la Muzeul Unirii si mai este cunoscut ca „mapa lui Vasile Goldis“.

Sala Unirii este locul in care marele om politic ardelean Vasile Goldis a citit in duminica de 1 Decembrie 1918, la ora 12, in plenul Marii Adunari Nationale,  actul fundamental-„Rezoluția Unirii“

In Sala Unirii pot fi vazute diferite insemne ale martorilor Unirii: steaguri, medalii, credenţionale (n.a „pasapoartele“, in baza carora au avut acces in Sala Unirii) ale reprezentanţilor oficiali ai naţiunii romane.

In Sala Unirii este expus aparatul foto cu burduf cu care au fost realizate cele cinci fotografii ale Unirii. Samoila Marza, cel care avea sa-si primeasca pe buna dreptate renumele de „fotograful Unirii“, a fost singurul dintre cei peste 100.000 de oameni veniti la Alba Iulia care a avut in „dotare“ un aparat foto. Intrucat nu era fotograful oficial al evenimentului (n.a. acesta a absentat din motive suspecte),  nu a avut acces in Sala. Este motivul pentru care nu avem nicio imagine din interior, ci doar cu multimile. Fotografiile realizate de Samoila Marza pot fi vazute în Sala Unirii.

Tot in Sala Unirii este expus si biroul avocatului aradean Aurel Lazar, pe care a fost scrisa „Declaratia de autodeterminare a romanilor din Transilvania“, în 12 octombrie 1918. Actul „netezea“ drumul romanilor ardeleni: desprinderea totala de Ungaria si pregatirea pasilor pentru Unirea cu Romania.

Rolul istoric pe care l-a avut Sala in 1918 este marcat deasupra intrarii. „Anno Domini MDCCCCXVIII kalendis decembriis, hoc loco Unio Transilvaniae universa cum Daco Romania sollenni et unanimo populii voto in perpetuum atque irevocabiliter proclamaata est cuius rei memoria sempiterna sit”.

Daca nu este loc de tagada ca de la „Râm ne tragem“, la fel de adevarata este si sintagma ca „fiecare roman are radacini la Alba Iulia. Trei secole despart doua momente majore: 1600-Unirea trecatoare din vremea lui Mihai Viteazul si 1918-Unirea Transilvaniei cu Romania. Orasul Alba Iulia a ajuns sa fie cunoscut in timp drept „capitala de suflet a romanilor“ sau „Mecca romanilor“ (n.a. Mecca este cel mai venerat loc din lumea islamica). Daca suntem adeptii ultimului epitet, atunci Sala Unirii poate primi cu usurinta epitetul de „Kabba romanilor“ (n.a. sanctuarul in forma de cub, considerat in religia islamica cel mai sfant lacas de cult).

Sa fim mandri de „Momentul 1918“

Daca sala centrala este dedicata momentului 1918, spatiile laterale gazduiesc o expozitie etnografica. Aici este reconstituit, spre exemplu, un targ din zona Muntilor Apuseni.

Sala este „flancata“ de 33 de busturi care-i reprezinta pe fruntasii care au avut roluri cheie in infaptuirea Unirii.

O ocazie speciala, incarcata de simbolism, pentru a vizita Sala Unirii este minivacanta de 1 Decembrie, cand sarbatorim Ziua Nationala a Romaniei. Astfel, putem confirma ca suntem mandri de „Momentul 1918“,  ca orasul are are si in zilele noastre capacitatea de a atrage,  asa cum a avut-o in 1918, cand au venit aici peste 100.000 de romani.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului

Published

on

Asteptam cu multa nerabdare perioada Craciunului pentru a ne bucura impreuna de venirea in lume a Celui mult asteptat de intreg neamul omenesc

Una dintre cele mai mari bucurii ale Craciunului este sa ascultam colinde, sa primim colindatorii, sau chiar sa mergem noi insine la colindat.

Fara a ne uita in ograda altora, pentru ca nu este aici locul pentru aceasta, putem fi recunoscatori stramosilor nostri pentru mostenirea extraordinara pe care ne-au lasat-o; avem sute si sute de colinde, unele precrestine, altele increstinate si altele pur crestine, toate de o valoare inestimabila.

Totusi, perioada aceasta in care se canta colinde ramane foarte scurta si am vrea sa facem intr-un fel sa ne bucuram cat mai mult de aceste valori inestimabile pe care le avem. Exista prin traditie perioada dintre Sfantul Nicolae (6 decembrie) si Sfantul Ioan (7 ianuarie) in care se canta colinde – atat cele referitoare la Nasterea Domnului, cat si cele de Anul Nou.

In unele zone, de pilda, se colinda din 6 decembrie, de Sfantul Nicolae, pana imediat dupa Craciun. Potrivit traditiei, e voie a se canta despre nasterea Domnului nostru, Iisus Hristos, din 21 noiembrie, odata cu sarbatorirea Intrarii in Biserica a Maicii Domnului.

Dar Biserica ne da un raspuns foarte clar in legatura cu timpul in care cantam colindele; astfel, gasim in slujba Utreniei din ziua Praznicului Intrarii in Biserica a Maicii Domnului (21 noiembrie) urmatoarea Catavasie: „Hristos Se naste, mariti-L, Hristos din ceruri, intampinati-L, Hristos pe pamant, inaltati-va!”, cu nota: din aceasta zi, aceste Catavasii se canta pana la intaia zi a lui Ianuarie.

Deci Sfintii Parinti, „care le-au randuit pe toate bine”, au facut o legatura telogica foarte clara intre Praznicul Intrarii in Biserica a Maicii Domnului – cand cea aleasa de Dumnezeu sa-I fie Maica a intrat in Templu pentru a primi in pantecele sau cel preacurat, la plinirea vremii, pe Insusi Fiul lui Dumnezeu – si Praznicul Nasterii Domnului, cand Soarele dreptatii ne-a rasarit.

Ca sa rezumam, colindele se canta intre 21 noiembrie si 1 ianuarie, putandu-se prelungi aceasta perioada fara frica de a gresi pana pe 7 ianuarie. Preot Costin Butnar

Citește și crestinortodox.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Continue Reading

Știri

No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului

Published

on

Este salutul specific sibienilor şi ardelenilor, în general…No, aşa îşi românii, saşii, maghiarii din Ardeal

Nu este o modă sau un moft, ci o tradiţie, un semn de respect faţă de cel care-ţi iese în cale. Iată istoria.

Servus!

Să luaţi aminte: Servus (în germană „servus”, în cehă „servus”, în maghiară „szervusz”, în croată „serbus” sau „servus”, în poloneză „serwus”) este o formă de salut folosită în mod familiar în Europa Centrală şi de Est, extrem de agreată, chiar împământenită în zona Ardealului.

Etimologie

Cuvântul provine din latinescul „servus”, care înseamnă „servitor”. Este o elipsă a expresiei latineşti „ego sum servus tuus” (în traducere ad litteram „eu sunt servitorul tău”, tradus şi ca „Sunt la dispoziţia ta”).

Deşi am fi tentaţi să credem că termenul „servus” provine din latină, lingviştii consideră că formula de salut, fără îndoială latinească la bază, a fost preluată la noi mult mai târziu, din limba germană (prin influenţa saşilor şi a şvabilor).

„Servus humillimus” era o formulă de salut folosită de romani şi însemna „sluga dumitale preaplecată!”. Salutul era utilizat doar între bărbaţi şi numai de la cei inferiori către superiori, termenul „servus” având semnificaţia de sclav sau rob (şerb).

Majoritatea specialiştilor consideră că termenul ar fi fost preluat în română, abia în perioada Imperiului Austro-Ungar, din germană. Aşa se explică şi faptul că formula de salut se utilizează încă, nu doar la noi, în Ardeal, ci şi în sudul Germaniei, Austria, Ungaria şi Polonia. În plus, este de remarcat că doar în Germania cuvântul şi-a păstrat forma grafică similară cu a noastră: „servus”, pe când ungurii scriu „szervusz”, iar polonezii „serwus”.

În schimb, de la maghiari am preluat formula de salut „servus tok” (atunci când se face referire la un grup de cunoscuţi) sau „szia”, formule care s-au încetăţenit.

 De la cuvântul latinesc înrudit sclavus (în traducere tot „slujitor”, „servitor”) este derivat şi salutul italian ciao (din schiavo), româniazat în „ceau”, pe la Sibiu sau Timişoara.

Sursa:sibiunews.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Continue Reading

Știri

Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze

Published

on

Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană

Proiect pentru mobilitate urbană de 6 milione de euro, la Blaj: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze

Municipiul Blaj a depus proiectul pentru mobilitate urbană prin care mai multe străzi vor fi modernizate și reabilitate. Vor fi construite și o parcare supraetajată (Park&Ride) și un depou pentru autobuze și microbuze.

Primăria Municipiului Blaj a depus, în data de 15 noiembrie 2024, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR), proiectul „Coridor Mobilitate Urbană prin Traseu Mobilitate Urbană, Amenajare Depou și Construire Park&Ride în Municipiul Blaj”.
Proiectul, în valoare de peste 6 milioane de euro, este finanțat prin Programul Operațional Regional (Regio) 2021-2027.

Fondurile europene pe această linie de finanțare sunt alocate DOAR MUNICIPIILOR, iar Blajul este al doilea municipiu, din cele peste 20 arondate ADR Centru, care a depus cerere de finanțare pe mobilitate, punctajul obținut de proiectul nostru fiind de 97 (din 100)!

În cadrul acestui proiect, vor fi reabilitate și modernizate complet străzile Clujului, Gheorghe Doja, Gării și Eroilor, va fi construită o parcare supraetajată (Park&Ride) și va fi amenajat, la intersecția străzii Clujului cu Stația de epurare, un depou pentru autobuze și microbuze.

Termenul de finalizare este anul 2030.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Continue Reading

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba