Creştinii ortodocşi cinstesc sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului care aminteşte de momentul în care Fecioara Maria, în vârstă de trei ani, a fost adusă de părinţii săi, Ioachim şi Ana, la Templul din Ierusalim

Sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, Sărbătoarea Luminii, o zi a privegherii și a prevederii, rânduită în calendarul ortodox  în data de 21 noiembrie, este prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului.

În tradiţia populară, sărbătoarea este cunoscută sub numele Vovidenia sau Ovidenia, denumire întâlnită în Moldova, Muntenia şi în Oltenia. Potrivit documentelor religioase, praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului este cea mai nouă sărbătoare închinată Fecioarei Maria,  înscrisă în calendar în secolul al VI-lea. Evenimentele referitoare la naşterea şi copilăria Maicii Domnului  nu sunt prezentate în cărţi ale Noului Testament. Dar aceste etape ale vieţii Maicii Domnului sunt relatate în  secolul al II-lea, în Protoevanghelia lui Iacov. . În Apus, sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică a fost adoptată de Papa Grigorie al XI-lea, fiind celebrată pentru prima dată în anul 1374 la Avignon.

Intrarea Maicii Domnului este cinstita in fiecare an, pe 21 noiembrie. Este sarbatoarea in amintirea zilei in care, Sfintii Ioachim si Ana au adus-o pe fiica lor Maria, in varsta de trei ani, la templu.
Aici a fost intampinata de marele preot Zaharia, tatal Sfantului Ioan Botezatorul, care a dus-o in cea mai sfanta incapere din acest loc, in Sfanta Sfintelor, unde va ramane pana la varsta de 15 ani. Desi sunt persoane care sustin ca lucrul acesta era cu neputinta, totusi Biserica, in cantarile ei afirma: “Ceea ce s-a hranit in Sfanta Sfintelor, celei imbracate cu credinta si cu intelepciune si cu neintinata feciorie, mai marele Gavriil i-a adus din ceruri inchinaciune”. Informatii despre acest eveniment din viata Maicii Domnului avem in “Evanghelia dupa Iacov” sau “Protoevanghelia”, o scriere apocrifa din secolul al II-lea. Precizam ca dintre sarbatorile inchinate Maicii Domnului, numai “Bunavestire” are la baza un eveniment istoric consemnat in Sfanta Scriptura (Luca I, 26-38). Despre celelalte sarbatori, evangheliile canonice nu ne dau marturii, informatiile provenind din Sfanta Traditie si din evangheliile necanonice (apocrife).

Parintele profesor Ene Braniste afirma ca aceasta sarbatoare a luat nastere in secolul VI. “La 20 noiembrie 543, Justinian a zidit la Ierusalim, langa ruinele templului, o biserica inchinata Sfintei Fecioare, care, spre deosebire de una mai veche, a fost numita biserica Sfanta Maria “cea noua”. Conform obiceiului, a doua zi dupa sfintire, adica la 21 noiembrie, a inceput sa fie serbat hramul (patronul) bisericii, adica insasi Sfanta Fecioara, serbarea fiind consacrata aducerii ei la templu”.

In Apus, sarbatoarea a fost adoptata de papa Grigorie XI-lea, care a cinstit-o pentru prima data in anul 1374, la Avignon.

Pentru ca bucuria sarbatorii sa nu fie umbrita de post, Biserica a randuit ca pe 21 noiembrie sa fie dezlegare la peste.

Incepand cu data de 21 noiembrie, in cadrul slujbei Utreniei, se canta Catavasiile: “Hristos Se naste, slaviti-L!…” Este o sarbatoare care ne pregateste si pe noi sa-L facem pe Hristos sa Se nasca tainic in noi.

Nu este de ajuns sa stim ca Fecioara Maria a fost dusa la Templu si a stat pana la varsta de 15 ani. Important este sa patrundem in intelesul profund al evenimentului istoric si sa descoperim ca prezenta ei in Sfanta Sfintelor, e roditoare: face ca Fiul lui Dumnezeu sa Se nasca din ea. Deci, Hristos Se va naste, va muri si va invia tainic cu tot omul care vietuieste in Biserica.

In aceasta zi, copiii pun crengi de mar in vase cu apa. Acestea, tinute in lumina si caldura, inmuguresc si infloresc, si sunt folosite in noaptea de Anul Nou drept sorcove. Sa nu uitam ca in colindele romanesti se canta, in plina iarna, despre florile dalbe, flori de mar, sau despre marut, margaritar. Daca am fi cu luare aminte la colinde, nu am avea cum sa nu ne intrebam ce mar ar putea face in decembrie flori dalbe? Si de ce mar? Pentru ca stramosii nostri stiau de la batranii lor ca acea joarda a Sfantului Nicolae trebuie sa fie una de mar, iar daca aceea inflorea pana deNasterea Domnului, inseamna ca sfantul a mijlocit pentru iertarea celui caruia i-a daruit crenguta, flori dalbe.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

De Ovidenie, obiceiurile au rolul lor. Pe 20 noiembrie, are loc Înainteprăznuirea Intrării în Biserica a Maicii Domnului, în tradiția ortodoxă și Preserbarea Intrării în Templu a Maicii Domnului, la creștinii catolici.

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, eveniment important al creștinătății, este simbolul supunerii față de puterea divină. Este o zi a luminii, a prevederii și a privegherii totodată.

Înainteprăznuirea Intrării în Biserica a Maicii Domnului este o sărbătoare care îndeamnă femeile să iubească virtuţile creştine, să fie pline de smerenie, de blândeţe, de bunătate. Se spune că acum începe iarna, se deschid cerurile şi animalele capătă grai. Se sparge întunericul, răceala morții și a iernii. Numai că toată splendoarea din Înalt nu poate fi văzută decât de către cei buni și demni. De aceea, se fac praznice pentru cei care au murit, în special celor ce au avut moarte năprasnică, se aprind lumânări pentru cei ce au trecut la cele veșnice fără lumină. Este prima dezlegare la peşte din Postul Crăciunului.

Ține tradițiile dinainte de Ovidenie!

În noaptea din ajun, pe 20 spre 21 noiembrie, uşile şi ferestrele se ung cu usturoi, ca să nu intre strigoii. Nimeni nu munceşte şi se dau de pomană căni cu apă și colăcei cu lumânări. Fii atentă la cum e vremea de Ovidenie, că aşa va fi toată iarna. Dacă e senin și soare, vara viitoare va fi secetoasă. Dacă sunt nori, e semn rău, căci va urma un an cu epidemii. De ninge la Ovidenie, iarna va fi grea. Ce mai ai de făcut? Trebuie să ții lumânări aprinse în casă. Nu ai voie să dormi în noaptea din ajun. În unele regiuni din țară, se mai păstrează un ritual străvechi. În seara din ajunul Ovideniei, se umple o farfurie cu apă, lângă care se pune o lumânare. Se păzește toată noaptea, să nu se stingă și, între timp, se fac 300 de mătănii, 100 la început, seara, 100 la miezul nopții și 100 în zori. Cui reușește i se va îndeplini orice dorință.

Conform volumului Tradiții și Obiceiuri Românești, coordonat de editura Flacăra, Intrarea în biserică a Maicii Domnului, sărbătorită pe 21 noiembrie corespunde, în calendarul popular, cu celebrarea unei divinități a lupilor.

Bătrânii spun că, de Ovidenie, se deschid cerurile și animalele vorbesc. Se fac pomeni pentru morți, iar celor care au murit fără lumânare li se aprinde una acum. În această noapte se fac farmece și descântece, se află ursita și se pot efectua observații și previziuni meteorologice. Totodată, se spune că, aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi toată iarna.

Sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului este numită în popor şi Vovidenia sau Ovidenia, care înseamnă „ceea ce se face văzută”. Sinaxarul din Minei spune: „Intrarea în Biserica legii a Doamnei de Dumnezeu Născătoarei a pricinuit ortodocşilor creştini praznic minunat şi a toată lumea, fiindcă s-a făcut aceasta într-un chip minunat şi este înaintemergătoare a marii şi înfricoşătoarei taine a Întrupării Cuvântului lui Dumnezeu”.

Intrarea în Biserică sau mai bine zis în Templul din Ierusalim a Maicii Domnului este un eveniment prăznuit în Biserica Ortodoxă despre care nu se face pomenire în Sfânta Scriptură, însă în Sfânta Tradiţie există foarte multe referinţe la ea. În relatarea din „Vieţile Sfinţilor” despre această sărbătoare se face povestirea întregului episod al aducerii la Templul din Ierusalim a Maicii Domnului.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Investiții de peste 77 milioane lei în șapte centre de zi și rezidențiale din județul Alba: Unitățile de asistență socială care beneficiază de finanțări

În aceste zile, la sediul AJPIS Alba se semnează contractele de finanțare pentru șapte unități de asistență socială din județul Alba.

Potrivit directorului AJPIS, Flaviu Cozuc: ”Valoarea finanțării din bugetul MMSS este de 77.344.955 lei. Finanțările sunt de la bugetul de stat, respectiv prin bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și au fost solicitate și aprobate pentru patru construcții de noi centre sociale și pentru dotarea a trei centre sociale existente.

Contractele vizează finanțarea unor investiții pentru centre de zi și rezidențiale publice și private care au ca principali beneficiari vârstnicii, persoanele cu dizabilități și copiii instituționalizați”.

În cursul zilei de azi, 19 noiembrie a.c, în cadrul întâlnirii prefectului Nicolae Albu cu directorul AJPIS Alba, Flaviu Cozuc, au fost discutate aspectele privind semnarea contractelor și derularea lucrărilor.

”Investițiile urmăresc îmbunătățirea condițiilor de viață pe care le au beneficiarii, dar și creșterea siguranței. Finanțările vor fi utilizate pentru realizarea de lucrări în vederea obținerii autorizației pentru securitate la incendiu, construcția de clădiri noi, reparații capitale, renovări, lucrări de extindere și dotarea centrelor. Au fost alocate fonduri pentru asigurarea creșterii calității vieții și ocrotirea categoriilor vulnerabile, în special a persoanelor vârstnice și a persoanelor cu dizabilități. Ne preocupăm să asigurăm protecție sporită beneficiarului, iar dezvoltarea infrastructurii reprezintă o condiție indispensabilă în acest sens, pentru ca rezidenții acestor centre să beneficieze de servicii de calitate”, precizează prefectul Nicolae Albu.
Unitățile de asistență socială care beneficiază de finanțări sunt următoarele:

1 Asociația de Îngrijire si Recuperare a Persoanelor Balneomed Grup Cămin de bătrâni 12.902.384,29 lei – construcții noi și extinderi, 861.275,71 – dotări, 13.763.660,00 – total;

2 Asociația Filantropia Ortodoxă Alba Iulia Adăpost de Noapte 777.403,55 – dotări 777.403,55 – total;

3 Asociația Satul Bunicilor Așezământul pentru bunici Sf. Martin 101.672,72 – dotări 101.672,72 – total;

4 Asociația „Un Pas Înainte Alexandra” Centrul Rezidențial pentru Persoane Vârstnice Aiud 19.426.205,68 – construcții noi și extinderi, 4.407.982,22 – amenajări, reparații, modernizări 5.576.959,09 – dotări 29.411.146,99 –total;

5 Filiala Filantropia Ortodoxă Războieni – Cetate Cămin de bătrâni 3.832.593,14 – construcții noi și extinderi 671.649,00 – dotări, 4.504.242,14 – total;

6 Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Alba Reabilitarea, Amenajarea, Modernizarea și Reautorizarea PSI a Imobilului în care Funcționează Centrul de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități (CIAPAD) Abrud – 5.364.985,55 – construcții noi și extinderi, 20.047.990,91 – amenajări, reparații, modernizări 830.960,59 – dotări, 26.243.937,05 – total.

7 Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Alba Centrul de Abilitare și Reabilitare (CAbR) 1.574.158,79 – amenajări, 968.733 – dotări, 2.542.892,20 – total.

O parte din contractele de finanțare s-au semnat astăzi 19 noiembrie a.c, urmând ca mâine, 20 noiembrie să fie finalizate toate documentațiile.

Instituția Prefectului-Județul Alba

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE