Cheile Vălișoarei sau Cheile Aiudului se afla in judetul Alba, de-a lungul muntilor Apuseni si sunt considerate printre cele mai impresionante chei din bazinul Vaii Aiudului

Altitudinea maxima in Cheile Aiudului este de 779 m iar cea minima, este de 425 m.

In urma procesului de erodare a scoartei terestre, s-au format patru colturi calcaroase, Coltul Bogza si Coltul Vilii, asezate in partea dreapta iar in partea stanga se gasesc Coltul Cetatii si Doltul Diacului. In peretii cheilor, pe ambii versanti se gasesc pesteri si alte formatiuni carstice: lapiezuri, bolti, arcade. Pesterile adapostesc specii rare de nevertebrate si lilieci.

In dreapta cheilor, cum se vine dinspre Aiud, se afla stanca numita Cetate, unde in secolul al XII-lea documentele atesta existenta cetatii Zachedeu. Cheile Aiudului mai sunt cunoscute si sub numele de Cheile Vaisoarei sau Cheile Poienii.

Cheile Aiudului au fost declarate rezervatie naturala geomorfologica si botanica datorita morfologiei terenului ce ofera un peisaj salbatic dar si datorita florei specifice.

Cai de acces: pe drumul DJ 107 M modernizat Aiud-Buru pana la km 14, de unde pe circa 2 km drumul traverseaza sectorul de chei. Rezervatia se intinde pe 100 ha. Zona strict ocrotita include intregul profil transversal al cheii, limita vestica urmarind partea superioara a abruptului calcaros iar limita estica culmile domoale ce urca spre capatul nordic si sudic al cheilor pana in Varful Rachis (779 m). Zona tampon se extinde in vest pana in Varful Bogza Valisoarei (827 m), incluzand pajistile secundare pana in Paraul Velii spre sud si padurile din clasa I de protectie spre nord. Limita estica se desfasoara ca o fasie continua, cu latimi variabile, cuprinse intre 250 m in partea de nord-est si 400-500 m la est si sud-est de Varful Rachis (779 m).

Geologia: Cheile Valisoarei sunt sculptate de Valea Aiudului in calcare jurasic superioare (portalandiene), care prezinta cea mai accentuata carstificare datorita puritatii si masivitatii lor.

Sursa:locuridinromania.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Fiecare dintre noi s-a lovit la un moment dat în viață de superstiții

Persoanele superstițioase cred cu tărie în aceste legi nescrise și transmise din generație în generație, despre care se spune că pot schimba viitorul.

Iată care sunt cele mai comune și întâlnite superstiții la români:

Dacă o pisică neagră iți taie calea e semn că ceva rău se va întâmpla;

Dacă te mănâncă palma stângă dai bani, dacă te mănâncă palma dreaptă primești bani;

Dacă spargi o oglindă te așteaptă 7 ani de ghinion;

Dacă plouă în ziua nunții atunci vei avea o căsnicie fericită și noroc de bani;

Dacă ți se bate ochiul stâng e semn că vei primi vești proste sau ceva rău e pe cale să se întâmple;

Dacă te mănâncă nasul urmează să te cerți cu cineva cât de curând;

Dacă îți dorești să alungi ghinionul sau să eviți ca ceva rău să se întâmple bate într-un lemn;

Dacă fluieri în casă tragi a pustiu și vei atrage ghinionul;

Dacă îți iese cineva în cale cu o găleată plină de apă, atunci îți va merge bine toată ziua;

Dacă găsești un trifoi cu 4 foi, atunci vei avea parte de noroc și dorințele și se vor împlini.

Când mămăliga se uită nesărată, e a bine
Când uşa se deschide singură, are să-ţi vină cineva
Castraveţi: să nu-i pui în pământ miercuri ori vineri, că ies amari
Mâţa să n-o iei cu tine când te muţi în altă casă, că iei sărăcia
Când se varsă chibriturile, au să-ţi vie musafiri
Când scapi mâncarea din mână, ai un neam flămând”

Urechile de ţi se roşesc şi ard, te vorbeşte lumea
Cu spatele înapoi să nu mergi că râde dracul şi plânge Maica Domnului
Orice lucru să-l începi lunea, miercurea, joia şi vinerea; marţea şi sâmbăta sunt zilele morţilor şi orice lucru vei începe în ele nu ies la capăt bun
Visurile înspre Duminică nu se izbândesc
Când te mânâncă urechile, are să se strice vremea
Când strănuţi e a bine şi ceea ce gândeşti atunci se va izbândi
Mâţă ori motan negru, cucoş negru şi cânele negru aduc bine la casă

sursa: traditii-superstitii.ro și onlinereport.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Rezervația naturală „Pădurea Slobodă” este o arie de interes național din județul Alba, situată pe teritoriul administrativ al orașului Aiud

Pădurea Slobodă se află în Munții Trascăului și se întinde pe o suprafață de 20 ha. Rezervația este formată dintr-un relief variat: văi, versanți abrupți, luminișuri, pajiști.

Pădurea despre care vorbim a fost declarată rezervație botanică în 1969. Ca atare, nu e orice pădure. Din punct de vedere ştiinţific, este specială deoarece conservă fragmente de ecosisteme forestiere specifice pentru partea de vest a Podişului Transilvaniei, remarcabile mai ales în partea de pădure ce se întinde de la cabana Sloboda până la păşunile locuitorilor din Rîmeţ. Se află în Dealurile Aiudului, la poalele estice ale Munţilor Trascău, la altitudini de peste 700 m; de fapt, este un ţinut piemontan, aşadar de tranziţie între Culoarul Mureşului şi Trascău, cu versanţi abrupţi şi văi adânci. Iar porţiunea cu arborete valoros este o alternanţă absolut impresionantă de gorun, făget, fag, carpen, încheiată cu o alee de molizi bătrâni, pe culmea dealului.

Important este că Pădurea Sloboda intră pe lista lungă cu zone ale judeţului care mustesc de peisaje verzi. Poziţia sa se integrează pe un traseu atractiv, care străbate zona de podiş a Aiudului, până la regiunea calcaroasă şi înaltă a Trascăului.

Pentru a ajunge la Sloboda se pelacă din Aiud, prin Aiudul de Sus, de unde continuă la stânga, pe DJ 107 I. Drumul rece prin satele Rîmeţ, Ponor, Bucium, până la Abrud. Dar pădurea e dincoace de toate aceste localităţi, astfel că accesul se face rapid şi uşor, fiind perfect atât pentru maşină şi motocicletă, cât mai ales pentru bicicletă sau mersul pe jos. Poziţia sa se integrează pe un traseu atractiv, care străbate zona de podiş a Aiudului, până la regiunea calcaroasă şi înaltă a Trascăului.

Potrivit unor informaţii, lemn de stejar din pădurea Sloboda a fost folosit pentru confecţionarea unei părţi din mobilierului şi tâmplăriei din Casa Poporului, în prezent Palatul Parlamentului. Pădurea reprezientă o ţintă pentru fotografi care vor să obţină imagini spectaculoase.

Sursa:viziteazaalbaiulia.ro, informatii-romania.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE