„Casta” IT-stilor din Romania pare una privilegiata: acesta este domeniul in care se platesc salarii bune, opereaza scutiri de impozit pe salariu, iar cei care lucreaza pe cont propriu sunt taxati pe baza unui sistem forfetar foarte avantajos. Insa care e, de fapt, realitatea? Vezi pe radiounirea.ro.
O analiza EY arata ca domeniul IT a contribuit in trimestrul I din 2015 cu 7% la formarea produsului intern brut, iar in 2014 cu 5,9%.
Comparativ, industria a contribuit cu 21%, comertul cu 17,5%, sectorul public cu 11,1% iar imobiliarele au adus 10,5%.
In ceea ce priveste cresterea economica din primul trimestru din 2015, dintr-un +4,3% doar +0,8% se datoreaza IT-ului.
„Asadar, departe de a fi vedeta economiei, tehnologia informatiei pare mai degraba un outsidercare incearca sa isi faca loc in fata”, sustin Gabriel Sincu si Claudia Sofianu, directori executivi ai diviziei de asistenta fiscala din cadrul EY Romania.
Drum lung si anevoios
Chiar si pana aici drumul a fost lung, primul pas fiind facut la inceputul anilor 2000, cand reprezentantii industriei IT au convins autoritatile sa introduca scutirea de la impozitare a salariilor pentru angajatii care sunt implicati efectiv in productia de programe informatice.
Ordinul privind incadrarea in activitatea de creatie de programe pentru calculator prevedea, inca de la inceput, o serie de criterii ce trebuie indeplinite atat de angajat cat si de angajator pentru ca cel din urma sa poata aplica scutirea.
Ulterior, a suferit modificari in cateva randuri de-a lungul anilor, aducandu-se uneori clarificari binevenite, atat in ceea ce priveste criteriile pentru exceptare, dar si implementarea practica a acestui stimulent. Din pacate insa, nu intotdeauna noile prevederi au fost suficiente sau au acoperit toate punctele sensibile ce ridicau intrebari din partea celor interesati.
Schimbari in 2015
Ultima modificare a intervenit la 31 iulie 2015, printr-un ordin de ministru. Principala schimbare consta in eliminarea listei de specializari ale institutiilor de invatamant superior acreditate, in cadrul carora angajatul vizat trebuia sa detina o diploma de absolvire.
Abrogarea acestei conditii pare a fi una de bun augur, consecinta imediata fiind ca se largeste aria persoanelor carora li se poate aplica acest stimulent fiscal.
Astfel, se evita situatia, adesea intalnita anterior in practica, in care un angajat, desi cu vasta experienta in domeniu si poate avand diplome de specializare in afara unor anumite institutii de invatamant acreditate nu ar fi putut beneficia de scutirea de impozit. Ramane prin urmare la dispozitia angajatorului sa decida daca o persoana (ce in continuare trebuie sa detina o diploma de studii superioare) are calificarile si competentele necesare pentru a ocupa pozitia respectiva.
Pe de alta parte, o alta conditie prevazuta de legislatie inca de la bun inceput, dar care nu a fost clarificata pana in acest moment, este cea potrivit careia angajatorul trebuie sa realizeze in anul fiscal precedent, ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator, un venit anual de cel putin 10.000 de dolari pentru fiecare angajat ce beneficiaza de scutirea de impozit.
„La prima vedere, aceasta conditie pare a nu pune prea multe probleme, mai ales in contextul in care legislatia curenta prevede in mod specific faptul ca scutirea nu este conditionata de contributia angajatului vizat la realizarea acestui plafon.
La o analiza mai atenta insa, se ridica o serie de intrebari si aspecte practice care nu sunt adresate intr-un mod unitar nici macar la nivelul autoritatilor fiscale. Ce se intampla cu o societate nou infiintata, care nu are un venituri inregistrate in anul fiscal precedent?”, amintesc specialistii EY Romania.
De asemenea, ce se intampla cu o societate care s-a dezvoltat foarte repede si pentru a putea derula contractele incheiate pentru viitor, are nevoie sa angajeze un numar mare de oameni intr-o perioada scurta de timp, raportul veniturilor din anul precedent ajungand a fi sub 10.000 de dolari / angajat? Ce se intampla in cazul transferului unui intreg departament de la o companie la alta?
„Aplicarea stricto sensu a acestui criteriu, asa cum este enuntat in Ordinul respectiv, ar insemna in anumite cazuri limitarea in timp si privarea angajatilor de tratamentul favorabil, fie in primul an de activitate al societatii, fie intr-un an in care societatea se afla in plina expansiune. Ori, o astfel de abordare pare a fi contradictorie scopului legislatiei specifice, si anume de a stimula activitatea companiilor romanesti in crearea de programe pentru calculator”, se arata in comunicat.
IT-ul se misca in directia cea buna
Concluzionand, specialistii EY sustin ca IT-ul romanesc se misca in directia buna.
„Iar eliminarea restrictiei ramase inca in legislatie, va incuraja start-up-urile si nou venitii pe piata. E limpede ca investitia in acest sector poate reprezenta unul dintre secretele unei Romanii prospere.
Si pentru ca un proverb spune ca daca n-ai noroc la loto ai noroc in dragoste, incercam sa parafrazam spunand ca daca n-am avut noroc la agricultura decat dupa 25 de ani, poate vom avea acum noroc mai repede cu informatica”, au incheiat acestia.
sursa: ziare.com
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
Finanțare de aproape un milion de euro pentru modernizarea a trei drumuri comunale din Arieșeni
Trei drumuri comunale din Arieșeni vor fi asfaltate cu fonduri europene derulate prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.
Primarul Gheorghe Pantea a anunțat că Primăria Arieșeni a fost informată oficial de către AFIR că a fost aprobată finanțarea cu suma de 958.682 euro pentru proiectul „Modernizare drumuri de interes local în comuna Arieșeni, județul Alba”.
Proiectul a fost depus la începutul acestui an, dar abia la finele lunii octombrie a fost aprobat raportul de selecție după contestații, în urma verificării și evaluării tuturor cererilor de finanțare înregistrate la nivel național. Astfel, vor fi asfaltate drumurile comunale Calea Bisericii, Avrămești și DN 75 – Galbena – Valea Șteiului, în lungime totală de 3,7 km. Urmează să fie semnat contractul de finanțare, iar apoi trebuie realizate procedurile de achiziție publică pentru desemnarea firmei de construcții executante și demararea efectivă a lucrărilor.
În această sesiune, au fost aprobate pentru finanțare prin AFIR 40 de proiecte de investiții publice în valoare totală de 39.177.860 de euro, iar proiectul comunei Arieșeni a fost singurul din județul Alba, rămânând disponibilă suma de 419.832 euro.
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
50 de ani de folk – Vali Șerban și prietenii concertează la Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba
Ediția anului 2024 a Zilelor Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba se va încheia în data de 29 noiembrie 2024 cu un eveniment de colecție: sărbătorirea a 50 de ani de carieră scenică a celebrului interpret albaiulian de muzică folk Vali Șerban.
Prin urmare, toți cei ce iubesc muzica folk, dar și prietenii bibliotecii, sunt așteptați în seara zilei de 29 noiembrie 2024, de la ora 17:30, în sala de lectură a Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba, unde va avea loc spectacolul „50 de ani de Folk. Vali Șerban și prietenii”. Alături de Vali Șerban și Ziua de Mâine (Marius Popa și Rareș Marcu) vor cânta folkiștii: Florin Săsărman, Adrian Ivanițchi, Felicia Pop și Daniel Avram. La finalul evenimentului, lui Vali Șerban i se va înmâna diploma de „Ambasador Cultural al Județului Alba” pentru promovarea culturii românești în țară și în lume.
Este cea de-a patra diplomă de Ambasador Cultural al Județului Alba pe care o conferă Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, ceilalți patru deținători fiind actorii Dorel Vișan și Dan Puric, diplome conferite în anul 2021 cu prilejul Colocviilor „Lucian Blaga”, și interpretul Nicolae Furdui – Iancu, diplomă conferită în cadrul Zilei Școlii Ardelene, ediția desfășurată în acest an. Cei prezenți vor putea răsfoi cărțile semnate de Vali Șerban, cărți ce se pot împrumuta pentru lectură, de la Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba.
„50 de ani de folk. Vali Șerban și prietenii” este evenimentul care va încheia ediția din acest an a Zilelor Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba, un eveniment organizat de Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba. Intrarea la toate evenimentele din program este liberă. Vă așteptăm cu drag!
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
Pe data de 28 noiembrie 1918, în sala de marmură a Mitropoliei Ortodoxe din Cernăuţi, 74 membri ai Consiliului Naţional au început lucrările Congresului General al Bucovinei pentru “stabilirea raportului politic al Bucovinei faţă de Regatul Român”
Cu o seară înainte, tricolorul românesc fusese arborat şi pe clădirea Universităţii din Cernăuţi.
În ziua Congresului, pe 28 noiembrie 1918, preşedintele Consiliului Naţional, Dionisie Bejan, a rostit cuvântul de salut, din care cităm: „Întruniţi astăzi în acest măreţ locaş, care este şi trebuie să rămână simbolul unirii în credinţă în Dumnezeu şi în neamul nostru, salut cu neţărmurită dragoste pe reprezentanţii vitezei armate române, care la ordinul M.S.Regelui Ferdinand I ne-a întins mâna de ajutor în clipele de cea mai grea cumpănă. Salut cu aceeaşi dragoste pe reprezentanţii fraţilor noştri din Basarabia, Transilvania şi Ungaria. Vă salut pe voi, fruntaşii neamului românesc din Bucovina, care aţi venit cu inima însufleţită din tuspatru unghiuri ale ţării, ca să aşezaţi piatra fundamentală care să clădească trainic şi neclintit România Mare. Implor harul ceresc şi binecuvântarea dumnezeiască asupra hotărârilor ce veţi lua”.
Declaraţia de Unire cu românia a fost citită de şeful guvernului, Iancu Flondor, care între altele preciza că „de la fundarea Principatelor Române, Bucovina, care cuprinde vechile ţinuturi ale Sucevei şi Cernăuţilor, a făcut parte din Moldova, care în jurul ei s-a închegat ca stat; că în cuprinsul hotarelor acestei ţări se găsesc vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropniţele domneşti de la Rădăuţi, Putna şi Suceviţa, precum şi multe alte urme şi amintiri scumpe din trecutul Moldovei; că fiii acestei ţări (…) au apărat de-a lungul secolelor fiinţa neamului lor împotriva tuturor încălcărilor din afară şi a cotropirii păgâne; că 144 de ani poporul bucovinean a îndurat opresiunile unei ocârmuiri străine care îi nesocotea drepturile naţionale; că în 1774, prin vicleşug, Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei şi cu de-a sila alipită coroanei habsburgice; că 144 de ani bucovinenii au luptat ca nişte mucenici, pe toate câmpurile de bătaie din Europa, sub steag străin, pentru gloria Austriei; că a sosit ceasul ca Ţările Române dintre Nistru şi Tisa să formeze un singur stat unitar (…), hotărâm unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României”.
Congresul a ales o delegaţie de 15 persoane care, a doua zi, 29 Noiembrie, a prezentat, la Iaşi, Regelui Ferdinand, Actul Unirii. Duminică 1 Decembrie 1918, Suveranii români au dat o masă de gală la Palatul Regal din Bucureşti, în timpul căreia a sosit şi telegrama de la Alba Iulia vestind unirea Transilvaniei cu România.
Sursa:romaniatv.net
Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE
Declaraţia de Unire cu românia a fost citită de şeful guvernului, Iancu Flondor, care între altele preciza că „de la fundarea Principatelor Române, Bucovina, care cuprinde vechile ţinuturi ale Sucevei şi Cernăuţilor, a făcut parte din Moldova, care în jurul ei s-a închegat ca stat; că în cuprinsul hotarelor acestei ţări se găsesc vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropniţele domneşti de la Rădăuţi, Putna şi Suceviţa, precum şi multe alte urme şi amintiri scumpe din trecutul Moldovei; că fiii acestei ţări (…) au apărat de-a lungul secolelor fiinţa neamului lor împotriva tuturor încălcărilor din afară şi a cotropirii păgâne; că 144 de ani poporul bucovinean a îndurat opresiunile unei ocârmuiri străine care îi nesocotea drepturile naţionale; că în 1774, prin vicleşug, Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei şi cu de-a sila alipită coroanei habsburgice; că 144 de ani bucovinenii au luptat ca nişte mucenici, pe toate câmpurile de bătaie din Europa, sub steag străin, pentru gloria Austriei; că a sosit ceasul ca Ţările Române dintre Nistru şi Tisa să formeze un singur stat unitar (…), hotărâm unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României”.
