Știri
Prin ce se remarcă fortificația de pământ daco-romană de la Cetatea de Baltă
Date semnificative despre fortificația de pământ daco-romană de la Cetatea de Baltă
Din 1969 şi până în 1973 Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia a efectuat săpături arheologice la obiective antice şi medievale de pe raza comunei Cetatea de Baltă.
Lucrările au debutat în 1969 cu binecunoscuta cetate medievală ce a aparţinut mai bine de o jumătate de veac domnilor Moldovei. Date fiind inundaţiile din vara anului 1970 n-a mai fost posibilă continuarea săpăturilor la cetatea medievală situată în lunca inundabilă a Târnavei Mici şi din această cauză s-au început investigaţiile la o fortificaţie de pământ situată în pădurea de pe „Dealul Cetăţii”. Săpăturile s-au desfăşurat în vara anilor 1970 şi 1973.
Înălţimea pe care se află fortificaţia este situată pe malul drept al Târnavei Mici, între comuna Cetatea de Baltă şi satul Sântămărie, la altitudinea de 466 metri, încât domină o zonă întinsă a acestei văi atât la vest către Blaj, cât şi spre est până spre Târnăveni.
Informaţii mai vechi, fără să fi fost confirmate prin săpături arheologice, au presupus existenţa pe Dealul Cetăţii a unui castru roman de pământ. Informaţiile se bazau pe descoperirea la începutul secolului în satul Sântămăria şi în comuna Cetatea de Baltă a unor inscripţii fragmentare romane precum şi a unor fragmente de ţiglă şi cărămidă din aceeaşi perioadă1.
Fortificaţia antică ocupă toată partea superioară a înălţimii împădurite de pe Dealul Cetăţii, având o formă ovală neregulată, încadrându-se în situaţia geografică existentă. Laturile de est, nord-est şi sud sunt mai abrupte şi n-au necesitat din partea constructorilor ridicarea unor valuri şi şanţuri de dimensiuni mari, în schimb pe laturile de vest şi nord-vest pantele sunt domoale necesitând lucrări de fortificare mai ample formate din două şanţuri şi un val de pământ mai înalt. Pe această latură se află şi calea de acces spre fortificaţie, un drum de câmp utilizat şi azi, care urcă pe culmea înălţimii dinspre satul Sântămăria.
Fortificaţia ocupă o suprafaţă totală de cea. 0,900 ha, iar interiorul propriu zis nu depăşeşte 0,400 hectare. Axa principală situată pe direcţia sud-est / nord-vest are o lungime de 128 de metri, iar cea secundară, est-vest, este de 120 de metri.
În campaniile de săpături arheologice amintite s-au executat cinci secţiuni.
Materialul arheologic recoltat este sărac. În afară de cel descoperit în locuinţa semiîngropată, fragmente ceramice au mai fost identificate în jurul unor vetre deschise ce par să fi fost folosite temporar de cei care au construit fortificaţia din faza a doua. Restul materialului a fost recuperat din suprafeţele secţiunilor atât din interiorul cât şi din exteriorul fortificaţiei.
Materialul arheologic se poate bine împărţi în trei grupe distincte: preistoric, dacic şi roman.
Materialul arheologic din epoca preistorică se compune din ceramică de tip Coţofeni III şi din bronzul timpuriu (grupul Copăceni).
Materialele din perioada dacică se compun din ceramică lucrată la mână şi la roată şi din alte obiecte. Fragmentele lucrate la mână sunt din pastă grosieră de culoare cărămizie-cenuşie prevăzute cu buton de prindere. Butonii sunt de trei tipuri: circular simplu, ornamentat cu impresiuni, oval şi circular cu proeminenţe. Din aceeaşi categorie s-a descoperit un picior de fructieră din pastă grosieră şi un alt picior de la un vas miniatural. Din categoria ceramicii dacice lucrate la roată recunoaştem un picior de fructieră din pastă fină lustruită de culoare cărămizie deschisă, precum şi câteva fragmente ceramice cu profilul buzelor simplu şi uşor răsfrânt înafară. Tot de factură dacică este şi fragmentul de brăţară din sticlă albastră cu incizi orizontale şi cu pastile aplicate din sticlă galbenă, probabil şi cele două fragmente de cute din gresie cu profile rectangulare.
Cel mai bogat material arheologic descoperit în fortificaţia de pământ de la Cetatea de Baltă aparţine epocii romane. Alături de ceramică de diferite tipuri şi forme s-au mai recuperat şi câteva obiecte din metal, un fragment de ţiglă, un fragment dintr-o râşniţă, precum câteva obiecte din fier.
În final pe baza analogiilor şi a materialului arheologic descoperit s-a putut preciza că fortificaţia de pământ de pe Dealul Cetăţii a fost edificată în două faze distincte, prima în epoca dacică, iar a doua a fost o refacere romană.
Prima fază de construcţie din perioada dacică se caracterizează prin ridicarea unui val cu palisadă de lemn şi a şanţ cu fundul drept situat la distanţa de 5 metri faţă de primul stâlp exterior al palisadei.
Abandonarea fazei romane s-a făcut prin incedierea structurii de lemn a valului fortificaţiei, transformându-se totul într-un strat de sol ceramizat cu urme de cenuşă şi cărbune care s-a aplatizat şi a curs de-a lungul secolelor pe pante, umplând cea mai mare parte a şanţurilor.
În urma săpăturilor executate s-a constatat că fortificaţia nu a fost intens locuită nici în perioada dacică şi nici în cea romană, în afară de locuinţa semiîngropată şi vetrele menţionate nu s-au identificat alte construcţii. Sondajele arheologice executate în anii 1970 şi 1973 au contribuit decisiv la lămurirea originii şi fazelor de construcţie a fortificaţiei de pământ de pe Dealul Cetăţii situat în comuna Cetatea de Baltă.
sursa: dacoromania-alba.ro (Gheorghe Anghel)
Știri
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
Asteptam cu multa nerabdare perioada Craciunului pentru a ne bucura impreuna de venirea in lume a Celui mult asteptat de intreg neamul omenesc
Una dintre cele mai mari bucurii ale Craciunului este sa ascultam colinde, sa primim colindatorii, sau chiar sa mergem noi insine la colindat.
Fara a ne uita in ograda altora, pentru ca nu este aici locul pentru aceasta, putem fi recunoscatori stramosilor nostri pentru mostenirea extraordinara pe care ne-au lasat-o; avem sute si sute de colinde, unele precrestine, altele increstinate si altele pur crestine, toate de o valoare inestimabila.
Totusi, perioada aceasta in care se canta colinde ramane foarte scurta si am vrea sa facem intr-un fel sa ne bucuram cat mai mult de aceste valori inestimabile pe care le avem. Exista prin traditie perioada dintre Sfantul Nicolae (6 decembrie) si Sfantul Ioan (7 ianuarie) in care se canta colinde – atat cele referitoare la Nasterea Domnului, cat si cele de Anul Nou.
In unele zone, de pilda, se colinda din 6 decembrie, de Sfantul Nicolae, pana imediat dupa Craciun. Potrivit traditiei, e voie a se canta despre nasterea Domnului nostru, Iisus Hristos, din 21 noiembrie, odata cu sarbatorirea Intrarii in Biserica a Maicii Domnului.
Dar Biserica ne da un raspuns foarte clar in legatura cu timpul in care cantam colindele; astfel, gasim in slujba Utreniei din ziua Praznicului Intrarii in Biserica a Maicii Domnului (21 noiembrie) urmatoarea Catavasie: „Hristos Se naste, mariti-L, Hristos din ceruri, intampinati-L, Hristos pe pamant, inaltati-va!”, cu nota: din aceasta zi, aceste Catavasii se canta pana la intaia zi a lui Ianuarie.
Deci Sfintii Parinti, „care le-au randuit pe toate bine”, au facut o legatura telogica foarte clara intre Praznicul Intrarii in Biserica a Maicii Domnului – cand cea aleasa de Dumnezeu sa-I fie Maica a intrat in Templu pentru a primi in pantecele sau cel preacurat, la plinirea vremii, pe Insusi Fiul lui Dumnezeu – si Praznicul Nasterii Domnului, cand Soarele dreptatii ne-a rasarit.
Ca sa rezumam, colindele se canta intre 21 noiembrie si 1 ianuarie, putandu-se prelungi aceasta perioada fara frica de a gresi pana pe 7 ianuarie. Preot Costin Butnar
Citește și crestinortodox.ro
Știri
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
Este salutul specific sibienilor şi ardelenilor, în general…No, aşa îşi românii, saşii, maghiarii din Ardeal
Nu este o modă sau un moft, ci o tradiţie, un semn de respect faţă de cel care-ţi iese în cale. Iată istoria.
Servus!
Să luaţi aminte: Servus (în germană „servus”, în cehă „servus”, în maghiară „szervusz”, în croată „serbus” sau „servus”, în poloneză „serwus”) este o formă de salut folosită în mod familiar în Europa Centrală şi de Est, extrem de agreată, chiar împământenită în zona Ardealului.
Etimologie
Cuvântul provine din latinescul „servus”, care înseamnă „servitor”. Este o elipsă a expresiei latineşti „ego sum servus tuus” (în traducere ad litteram „eu sunt servitorul tău”, tradus şi ca „Sunt la dispoziţia ta”).
Deşi am fi tentaţi să credem că termenul „servus” provine din latină, lingviştii consideră că formula de salut, fără îndoială latinească la bază, a fost preluată la noi mult mai târziu, din limba germană (prin influenţa saşilor şi a şvabilor).
„Servus humillimus” era o formulă de salut folosită de romani şi însemna „sluga dumitale preaplecată!”. Salutul era utilizat doar între bărbaţi şi numai de la cei inferiori către superiori, termenul „servus” având semnificaţia de sclav sau rob (şerb).
Majoritatea specialiştilor consideră că termenul ar fi fost preluat în română, abia în perioada Imperiului Austro-Ungar, din germană. Aşa se explică şi faptul că formula de salut se utilizează încă, nu doar la noi, în Ardeal, ci şi în sudul Germaniei, Austria, Ungaria şi Polonia. În plus, este de remarcat că doar în Germania cuvântul şi-a păstrat forma grafică similară cu a noastră: „servus”, pe când ungurii scriu „szervusz”, iar polonezii „serwus”.
În schimb, de la maghiari am preluat formula de salut „servus tok” (atunci când se face referire la un grup de cunoscuţi) sau „szia”, formule care s-au încetăţenit.
De la cuvântul latinesc înrudit sclavus (în traducere tot „slujitor”, „servitor”) este derivat şi salutul italian ciao (din schiavo), româniazat în „ceau”, pe la Sibiu sau Timişoara.
Sursa:sibiunews.net
Știri
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană
Proiect pentru mobilitate urbană de 6 milione de euro, la Blaj: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus proiectul pentru mobilitate urbană prin care mai multe străzi vor fi modernizate și reabilitate. Vor fi construite și o parcare supraetajată (Park&Ride) și un depou pentru autobuze și microbuze.
Primăria Municipiului Blaj a depus, în data de 15 noiembrie 2024, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR), proiectul „Coridor Mobilitate Urbană prin Traseu Mobilitate Urbană, Amenajare Depou și Construire Park&Ride în Municipiul Blaj”.
Proiectul, în valoare de peste 6 milioane de euro, este finanțat prin Programul Operațional Regional (Regio) 2021-2027.
Fondurile europene pe această linie de finanțare sunt alocate DOAR MUNICIPIILOR, iar Blajul este al doilea municipiu, din cele peste 20 arondate ADR Centru, care a depus cerere de finanțare pe mobilitate, punctajul obținut de proiectul nostru fiind de 97 (din 100)!
În cadrul acestui proiect, vor fi reabilitate și modernizate complet străzile Clujului, Gheorghe Doja, Gării și Eroilor, va fi construită o parcare supraetajată (Park&Ride) și va fi amenajat, la intersecția străzii Clujului cu Stația de epurare, un depou pentru autobuze și microbuze.
Termenul de finalizare este anul 2030.
-
Știriacum 16 ore
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 11 ore
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum o zi
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știriacum 5 zile
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știriacum 5 zile
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știriacum 8 ore
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
-
Știriacum o săptămână
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie
-
Sănătateacum o săptămână
Cum îți dai seama că suferi de diabet: 14 noiembrie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului