Știri
Prima etapă a Festivalului-Concurs ”Cultură pentru Cultură” din acest an, în Cetatea din Gârbova, duminică, 16 iunie
Prima etapă ”Cultură pentru Cultură” din acest an, în Cetatea Greavilor din Gârbova, duminică, 16 iunie, de la ora 12
Festivalul Concurs de Tradiții și Obiceiuri ”Cultură pentru Cultură”, un proiect marca Centrul de Cultură ,,Augustin Bena” și Consiliul Județean Alba, este cel mai important proiect de cercetare, conservare, promovare și valorificare a Patrimoniului Cultural Imaterial din județul Alba.
Ajuns la ediția a XVII-a, acest eveniment unic în România și în Europa aduce împreună comunități din mediul rural pentru a celebra și a menține vii tradițiile și obiceiurile străvechi.
„Vino și degustă din bucatele tradiționale preparate special pentru acest eveniment. Este ocazia perfectă să redescoperi sau să faci cunoștință cu meșteșugurile tradiționale practicate de bunii și străbunii noștri. Pășește în interioarele de gospodărie tradițională reconstituite și trăiește autenticitatea vieții de odinioară. Nu în ultimul rând, lasă-te prins de atmosfera de sărbătoare și cântă și dansează alături de tinerii și bătrânii satului!”, este îndemnul organizatorilor .
Comunitățile din mediul rural se vor întrece și se vor prezenta în fața publicului și a membrilor juriului prin intermediul unor soliști și grupuri vocale, rapsozi și poeți populari, soliști și grupuri instrumentale, obiceiuri tradiționale, reconstituirea interiorului de gospodărie tradițională, dansuri și minorități naționale, gastronomie și meșteșuguri tradiționale.
Festivalul „CULTURĂ PENTRU CULTURĂ” nu este doar o competiție, ci și o sărbătoare a identității noastre culturale. Fiecare moment este o ocazie de a învăța, de a te bucura și de a celebra împreună valorile care ne definesc. Fiecare ediție aduce noi descoperiri și amintiri prețioase, făcând din acest eveniment un punct de referință pentru întreaga comunitate.
Juriul concursului reunește personalități marcante din domeniul Patrimoniului Cultural imaterial din România:
• Elise Stan, etnomuzicolog, realizator și producător de emisiuni folclorice la Televiziunea Română, membru în juriul talent-show-ului ,,Vedeta populară” – TVR1.
• Gheorghita Nicolae, etnolog, realizator și prezentator al emisiunii ,,Tezaur folclor” la Televiziunea Română.
• Doina Isfanoni, cercetător etnolog la Muzeul Național al Satului ,,Dimitrie Gusti”, instituție aflată Sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei române.
• Ionut Fulea, interpret de folclor, Președinte Uniunea Artistilor Interpreti de Folclor Muzical din Romania, inițiator al proiectului în anul 2008 alături de Ion Dumitrel, Președintele Consiliului Județean Alba
Prima etapă a Festivalului-Concurs ”Cultură pentru Cultură” se va încheia cu un spectacol extraordinar susținut de orchestră și soliștii Ansamblului Folcloric al Județului Alba (Roxana Reche, Floricica Moga, Dorina Narița și Nicolae Plută).
Știri
Cheile Vălișoarei din comuna Livezile, printre atracțiile turistice ale județului Alba
Cheile Vălișoarei sau Cheile Aiudului se afla in judetul Alba, de-a lungul muntilor Apuseni si sunt considerate printre cele mai impresionante chei din bazinul Vaii Aiudului
Altitudinea maxima in Cheile Aiudului este de 779 m iar cea minima, este de 425 m.
In urma procesului de erodare a scoartei terestre, s-au format patru colturi calcaroase, Coltul Bogza si Coltul Vilii, asezate in partea dreapta iar in partea stanga se gasesc Coltul Cetatii si Doltul Diacului. In peretii cheilor, pe ambii versanti se gasesc pesteri si alte formatiuni carstice: lapiezuri, bolti, arcade. Pesterile adapostesc specii rare de nevertebrate si lilieci.
In dreapta cheilor, cum se vine dinspre Aiud, se afla stanca numita Cetate, unde in secolul al XII-lea documentele atesta existenta cetatii Zachedeu. Cheile Aiudului mai sunt cunoscute si sub numele de Cheile Vaisoarei sau Cheile Poienii.
Cheile Aiudului au fost declarate rezervatie naturala geomorfologica si botanica datorita morfologiei terenului ce ofera un peisaj salbatic dar si datorita florei specifice.
Cai de acces: pe drumul DJ 107 M modernizat Aiud-Buru pana la km 14, de unde pe circa 2 km drumul traverseaza sectorul de chei. Rezervatia se intinde pe 100 ha. Zona strict ocrotita include intregul profil transversal al cheii, limita vestica urmarind partea superioara a abruptului calcaros iar limita estica culmile domoale ce urca spre capatul nordic si sudic al cheilor pana in Varful Rachis (779 m). Zona tampon se extinde in vest pana in Varful Bogza Valisoarei (827 m), incluzand pajistile secundare pana in Paraul Velii spre sud si padurile din clasa I de protectie spre nord. Limita estica se desfasoara ca o fasie continua, cu latimi variabile, cuprinse intre 250 m in partea de nord-est si 400-500 m la est si sud-est de Varful Rachis (779 m).
Geologia: Cheile Valisoarei sunt sculptate de Valea Aiudului in calcare jurasic superioare (portalandiene), care prezinta cea mai accentuata carstificare datorita puritatii si masivitatii lor.
Sursa:locuridinromania.ro
Știri
Superstiții ale românilor: Care sunt cele mai întâlnite
Fiecare dintre noi s-a lovit la un moment dat în viață de superstiții
Persoanele superstițioase cred cu tărie în aceste legi nescrise și transmise din generație în generație, despre care se spune că pot schimba viitorul.
Iată care sunt cele mai comune și întâlnite superstiții la români:
Dacă o pisică neagră iți taie calea e semn că ceva rău se va întâmpla;
Dacă te mănâncă palma stângă dai bani, dacă te mănâncă palma dreaptă primești bani;
Dacă spargi o oglindă te așteaptă 7 ani de ghinion;
Dacă plouă în ziua nunții atunci vei avea o căsnicie fericită și noroc de bani;
Dacă ți se bate ochiul stâng e semn că vei primi vești proste sau ceva rău e pe cale să se întâmple;
Dacă te mănâncă nasul urmează să te cerți cu cineva cât de curând;
Dacă îți dorești să alungi ghinionul sau să eviți ca ceva rău să se întâmple bate într-un lemn;
Dacă fluieri în casă tragi a pustiu și vei atrage ghinionul;
Dacă îți iese cineva în cale cu o găleată plină de apă, atunci îți va merge bine toată ziua;
Dacă găsești un trifoi cu 4 foi, atunci vei avea parte de noroc și dorințele și se vor împlini.
Când mămăliga se uită nesărată, e a bine
Când uşa se deschide singură, are să-ţi vină cineva
Castraveţi: să nu-i pui în pământ miercuri ori vineri, că ies amari
Mâţa să n-o iei cu tine când te muţi în altă casă, că iei sărăcia
Când se varsă chibriturile, au să-ţi vie musafiri
Când scapi mâncarea din mână, ai un neam flămând”
Urechile de ţi se roşesc şi ard, te vorbeşte lumea
Cu spatele înapoi să nu mergi că râde dracul şi plânge Maica Domnului
Orice lucru să-l începi lunea, miercurea, joia şi vinerea; marţea şi sâmbăta sunt zilele morţilor şi orice lucru vei începe în ele nu ies la capăt bun
Visurile înspre Duminică nu se izbândesc
Când te mânâncă urechile, are să se strice vremea
Când strănuţi e a bine şi ceea ce gândeşti atunci se va izbândi
Mâţă ori motan negru, cucoş negru şi cânele negru aduc bine la casă
sursa: traditii-superstitii.ro și onlinereport.ro
Știri
Pădurea Sloboda, arie de interes național: Rezervaţia naturală surprinde prin peisajele spectaculoase și sălbatice
Rezervația naturală „Pădurea Slobodă” este o arie de interes național din județul Alba, situată pe teritoriul administrativ al orașului Aiud
Pădurea Slobodă se află în Munții Trascăului și se întinde pe o suprafață de 20 ha. Rezervația este formată dintr-un relief variat: văi, versanți abrupți, luminișuri, pajiști.
Pădurea despre care vorbim a fost declarată rezervație botanică în 1969. Ca atare, nu e orice pădure. Din punct de vedere ştiinţific, este specială deoarece conservă fragmente de ecosisteme forestiere specifice pentru partea de vest a Podişului Transilvaniei, remarcabile mai ales în partea de pădure ce se întinde de la cabana Sloboda până la păşunile locuitorilor din Rîmeţ. Se află în Dealurile Aiudului, la poalele estice ale Munţilor Trascău, la altitudini de peste 700 m; de fapt, este un ţinut piemontan, aşadar de tranziţie între Culoarul Mureşului şi Trascău, cu versanţi abrupţi şi văi adânci. Iar porţiunea cu arborete valoros este o alternanţă absolut impresionantă de gorun, făget, fag, carpen, încheiată cu o alee de molizi bătrâni, pe culmea dealului.
Important este că Pădurea Sloboda intră pe lista lungă cu zone ale judeţului care mustesc de peisaje verzi. Poziţia sa se integrează pe un traseu atractiv, care străbate zona de podiş a Aiudului, până la regiunea calcaroasă şi înaltă a Trascăului.
Pentru a ajunge la Sloboda se pelacă din Aiud, prin Aiudul de Sus, de unde continuă la stânga, pe DJ 107 I. Drumul rece prin satele Rîmeţ, Ponor, Bucium, până la Abrud. Dar pădurea e dincoace de toate aceste localităţi, astfel că accesul se face rapid şi uşor, fiind perfect atât pentru maşină şi motocicletă, cât mai ales pentru bicicletă sau mersul pe jos. Poziţia sa se integrează pe un traseu atractiv, care străbate zona de podiş a Aiudului, până la regiunea calcaroasă şi înaltă a Trascăului.
Potrivit unor informaţii, lemn de stejar din pădurea Sloboda a fost folosit pentru confecţionarea unei părţi din mobilierului şi tâmplăriei din Casa Poporului, în prezent Palatul Parlamentului. Pădurea reprezientă o ţintă pentru fotografi care vor să obţină imagini spectaculoase.
Sursa:viziteazaalbaiulia.ro, informatii-romania.ro
-
Știriacum o săptămână
Servus, salutul ardelenilor: De unde provine și ce semnifică
-
Știriacum 2 săptămâni
31 octombrie: Tradiții, obiceiuri și superstiții de Halloween, Sărbătoarea tuturor sfinților
-
Știriacum 3 zile
Sfinții MIHAIL și GAVRIL: Care este semnificația numelor „Mihai” și” Gavril”. Ce alte nume derivate se sărbătoresc
-
Știriacum o săptămână
1 noiembrie 2024: 425 de ani de la intrarea triumfală, în Alba Iulia, a lui Mihai Viteazul
-
Știriacum 3 zile
8 noiembrie: Catedrala Încoronării din Alba Iulia îşi sărbătoreşte hramul
-
Știriacum 3 zile
SFINŢII MIHAIL ŞI GAVRIL, tradiții și superstiții: Ziua de 8 noiembrie este numită şi vara arhanghelilor
-
Știriacum o săptămână
Superstiții pentru luna noiembrie: Ce nu e bine să faci în luna numită în popor Brumar
-
Știriacum o săptămână
Cetatea Alba Iulia, a cărei piatră de temelie s-a pus în 4 noiembrie 1715, cea mai mare fortificație de tip Vauban din România