Știri
Povestea zilelor săptămânii, în folclorul românesc: Ce nu e bine să faci, în funcție de ziua săptămânii, potrivit unor superstiții
Povestea zilelor săptămânii, în folclorul românesc: Ce nu e bine să faci, în funcție de ziua săptămânii, potrivit unor superstiții
În folclorul românesc zilele au şi ele sufletul lor, sunt aşa, ca nişte făpturi, iar înainte vreme umblau pe pământ, de aceea avem zile bune şi zile rele, zile îmbelşugate şi zile sterpe, zile femeie şi zile bărbat.
Se povesteşte că „Luni” e bărbat şi e bun pentru începutul tuturor lucrurilor, ţine cheia de la cea dintâi poartă a ceriului, iar când treci pragul spre lumea de dincolo îţi arată drumul pe care trebuie să mergi.
„Marţi” e tot bărbat, dar e zi pocită, zi rea, în care nu-i bine să începi nimic şi nici să pleci la drum. E ziua Sfântului Ilie şi postul se ţine pentru duşmani.
„Miercuri” e femeie, zi bună, solară, în care se posteşte pentru Maica Domnului.
„Joi” e bărbat, zi norocoasă, benefică dragostei şi căsătoriei, aflată sub protecţia Sfântului Neculai.
„Vineri” e una dintre zilele cele mai încărcate de sacralitate, e sora „Duminicii” şi stă sub semnul Crucii dătătoare de viaţă, pentru care se şi posteşte.
Sâmbătă e tot femeie, însă e zi nefastă, ziua în care se aduc ofrande moşilor de neam, când cerul se deschide, iar morţii se uită să vadă dacă au primit ceva de pe „astă lume”. Nu-i bine să începi nimic, nici lucru, nici drum şi, îndată ce te scoli, trebuie să-ţi faci cruce, „căci dracii toată săptămâna rod lanţurile diavolului”, iar sâmbăta doar într-o cruce se mai ţin.
Avem noroc că vine „Duminica”, zi solemnă, festivă, luminoasă, cea mai mare şi mai frumoasă dintre toate, ziua rugăciunii, a învierii, a bucuriei, a nunţilor şi jocurilor. Se povesteşte că „Duminica” e o sfântă înveşmântată în alb care locuieşte într-un palat de aur, dincolo de apa sâmbetei; unii spun că ar fi verişoară primară cu soarele, alţii că ar fi mama Mântuitorului
Ce nu e bine să faci, în funcție de ziua săptămânii, potrivit unor superstiții
După cum vă spuneam, superstițiile există încă din cele mai vechi timpuri, iar mulți oameni țin cont de acestea și în prezent, unele dintre ele fiind legate de zilele săptămânii. De exemplu, majoritatea celor care cred în aceste lucruri, spun că marțea este zi cu ghinion, iar vinerea ai mari șanse să te îmbolnăvești. Ei bine, fie că le crezi sau nu, iată ce spun unele superstiții.
Una dintre cele mai cunoscute superstiții în ceea ce privește zilele săptămânii spune că, luni, miercuri, joi și duminică sunt zile care aduc noroc. Pe de altă parte, marți, vineri și sâmbătă sunt zile cu ghinion.
De asemenea, se pare că marți și vineri 13 sunt zile nefaste ale fiecărei luni.
Totodată, se spune că lunea nu este bine să cheltui mulți bani, dar nici să dai lucruri sau bani împrumut, pentru că în acest fel dai și norocul și îți va merge rău toată săptămâna.
Potrivit unei alte superstiții, marțea este zi cu ghinion, deoarece aceasta este ziua cu trei ceasuri rele, când se pot întâmpla lucruri neprevăzute.
O altă superstiție legată de zilele săptămânii spune că nu este bine să te pornești la drum vinerea. De ce? Ei bine, se pare că dacă faci acest lucru, s-ar putea să nu ai noroc la destinație.
De asemenea, nu e bine să îți tai unghiile nici vineri, dar nici duminica. Se spune că dacă vei face asta, vei avea ghinion, vei intra într-un conflict cu cineva sau o persoană te va dușmăni.
Unii sunt de părere că ziua de sâmbăta este una în care norocul tău este schimbător și trebuie să dai de pomană sau să faci o faptă bună, pentru ca să îți meargă bine.
O altă superstiție legată de ziua de sâmbătă spune că nu trebuie să începi nimic din ce nu poți termina în această zi. Se spune că dacă vei face asta, vei avea ghinion.
Este deja știut faptul că duminica este zi de odihnă, așadar nu se lucrează, nu se spală rufe, nu se gătește, altfel odihna nu îți va prii ar putea să îți meargă rău și să ai probleme de sănătate.
Sursa:legendeleromanilor.ro, stiridinlume.ro
Știri
Investiții de peste 77 milioane lei în șapte centre de zi și rezidențiale din județul Alba
Investiții de peste 77 milioane lei în șapte centre de zi și rezidențiale din județul Alba: Unitățile de asistență socială care beneficiază de finanțări
În aceste zile, la sediul AJPIS Alba se semnează contractele de finanțare pentru șapte unități de asistență socială din județul Alba.
Potrivit directorului AJPIS, Flaviu Cozuc: ”Valoarea finanțării din bugetul MMSS este de 77.344.955 lei. Finanțările sunt de la bugetul de stat, respectiv prin bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și au fost solicitate și aprobate pentru patru construcții de noi centre sociale și pentru dotarea a trei centre sociale existente.
Contractele vizează finanțarea unor investiții pentru centre de zi și rezidențiale publice și private care au ca principali beneficiari vârstnicii, persoanele cu dizabilități și copiii instituționalizați”.
În cursul zilei de azi, 19 noiembrie a.c, în cadrul întâlnirii prefectului Nicolae Albu cu directorul AJPIS Alba, Flaviu Cozuc, au fost discutate aspectele privind semnarea contractelor și derularea lucrărilor.
”Investițiile urmăresc îmbunătățirea condițiilor de viață pe care le au beneficiarii, dar și creșterea siguranței. Finanțările vor fi utilizate pentru realizarea de lucrări în vederea obținerii autorizației pentru securitate la incendiu, construcția de clădiri noi, reparații capitale, renovări, lucrări de extindere și dotarea centrelor. Au fost alocate fonduri pentru asigurarea creșterii calității vieții și ocrotirea categoriilor vulnerabile, în special a persoanelor vârstnice și a persoanelor cu dizabilități. Ne preocupăm să asigurăm protecție sporită beneficiarului, iar dezvoltarea infrastructurii reprezintă o condiție indispensabilă în acest sens, pentru ca rezidenții acestor centre să beneficieze de servicii de calitate”, precizează prefectul Nicolae Albu.
Unitățile de asistență socială care beneficiază de finanțări sunt următoarele:
1 Asociația de Îngrijire si Recuperare a Persoanelor Balneomed Grup Cămin de bătrâni 12.902.384,29 lei – construcții noi și extinderi, 861.275,71 – dotări, 13.763.660,00 – total;
2 Asociația Filantropia Ortodoxă Alba Iulia Adăpost de Noapte 777.403,55 – dotări 777.403,55 – total;
3 Asociația Satul Bunicilor Așezământul pentru bunici Sf. Martin 101.672,72 – dotări 101.672,72 – total;
4 Asociația „Un Pas Înainte Alexandra” Centrul Rezidențial pentru Persoane Vârstnice Aiud 19.426.205,68 – construcții noi și extinderi, 4.407.982,22 – amenajări, reparații, modernizări 5.576.959,09 – dotări 29.411.146,99 –total;
5 Filiala Filantropia Ortodoxă Războieni – Cetate Cămin de bătrâni 3.832.593,14 – construcții noi și extinderi 671.649,00 – dotări, 4.504.242,14 – total;
6 Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Alba Reabilitarea, Amenajarea, Modernizarea și Reautorizarea PSI a Imobilului în care Funcționează Centrul de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități (CIAPAD) Abrud – 5.364.985,55 – construcții noi și extinderi, 20.047.990,91 – amenajări, reparații, modernizări 830.960,59 – dotări, 26.243.937,05 – total.
7 Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Alba Centrul de Abilitare și Reabilitare (CAbR) 1.574.158,79 – amenajări, 968.733 – dotări, 2.542.892,20 – total.
O parte din contractele de finanțare s-au semnat astăzi 19 noiembrie a.c, urmând ca mâine, 20 noiembrie să fie finalizate toate documentațiile.
Instituția Prefectului-Județul Alba
Știri
20 Noiembrie 1918: Consiliul Național Român Central anunță convocarea Marii Adunări Naționale la Alba Iulia
20 Noiembrie 1918: Consiliul Național Român Central anunță convocarea Marii Adunări Naționale la Alba Iulia. Vasile Goldiş a fost cel care la Alba Iulia anunţa întregului popor român, că dezideratul naţional s-a dus la bun sfârşit
După unirea Basarabiei şi Bucovinei cu România, a urmat desăvârşirea Statului Naţional prin Actul de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia. Proclamaţia Unirii a fost redactată la Arad, de un grup de patrioţi arădeni: Vasile Goldiş, Ştefan Cicio-Pop, Ioan Suciu … şi citită la Alba Iulia de către Vasile Goldiş, cel care a dat “girul” final documentului.
Cu alte cuvinte, Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia a fost gândită, proiectată şi realizată la Alba Iulia de către arădeni.
La 20 Noiembrie 1918 Consiliul Național Român Central anunță convocarea Marii Adunări Naționale la Alba Iulia.
La inițiativa fruntașului socialist Ion Flueraș, s-a constituit la 31 Octombrie 1918, pe baze paritare (șase reprezentanți ai Partidului Național Român și șase ai Partidului Social – Democrat), Consiliul Național Român Central. După o întâlnire la Budapesta a reprezentanților celor două partide s-au pronunțat pentru o colaborare în cadrul unui consiliu comun.
Înființarea consiliului are loc la Budapesta la 30 octombrie 1918, având în componență șase naționali: Vasile Goldiș, Aurel Lazăr, Teodor Mihali, Ștefan Cicio Pop, Alexandru-Vaida Voievor, Aurel Vlad și șase socialiști Tiron Albani, Ion Flueraș, Enea Grapini, Iosif Jumanca, Iosif Renoiu și Baziliu Surdu.
Consiliul Național Român Central își începe activitatea la Arad, la 2 noiembrie 1918, în casa lui Ștefan Cicio Pop, care este numit președintele consiliului. De la această dată consiliul a început formarea organizațiilor teritoriale, comitate, cercuale și comunale, prin intermediul cărora consiliul nu doar a orientat, ci a condus efectiv viața politică din Transilvania.
După mutarea sediului la Arad, CNRC a dat publicității un manifest în care, după ce denunța politica de oprimare și deznaționalizare dusă de guvernul ungar, declara: „Națiunea română din Ungaria și Transilvania nu urmărește să stăpânească asupra altor neamuri. Lipsită cu desăvârșire de orice clasă stăpânitoare istorică, națiunea română, prin ființa ei însăși, este întruparea democrației celei mai desăvârșite. Pe teritoriul său strămoșesc, națiunea română este gata a asigura fiecărui popor libertatea națională și organizarea sa în stat liber și independent o va întocmi pe temeiurile democrației, care va asigura tuturor indivizilor aflători pe teritoriul său egalitatea condițiunilor de viață, unicul mijloc al desăvârșirii omenești.
Socialiștii au înțeles că obiectivele lor social – economice nu puteau fi obținute decât într-un stat național, în care să promoveze interesele muncitorimii și țărănimii.
La 20 Noiembrie 1918 Consiliul Național Român Central anunță convocarea Marii Adunări Naționale la Alba Iulia. În discuție au mai fost luate orașele Blaj și Sibiu dar s-a optat pentru Alba Iulia datorită faptei lui Mihai Viteazul de la 1600 și a supliciului conducătorilor Revoluției de la 1784 în cetatea orașului. Alba Iulia fiind numită în Actul Convocării, cetatea istorică a neamului nostru.
Astfel, ca urmare a eforturilor Consiliul Național Român Central, într-o zi de duminică la 1 decembrie 1918, are loc Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a celor 1228 de deputați, în Sala Cazinoului, care votează în unanimitate Hotărârea de la Alba Iulia a Unirii Transilvaniei cu Regatul Român.
Sursa:urmasiimariiuniri.ro
Știri
Ghişeul Unic de Eficienţă Energetică, la Consiliul Județean Alba
Ghişeul Unic de Eficienţă Energetică, la Consiliul Județean Alba
Consiliul Județean Alba a înființat o nouă structură – Ghișeul Unic de Eficiență Energetică – care va oferi informare, consiliere tehnică şi sprijin pentru proprietarii de locuinţe individuale sau colective, pentru asociațiile de proprietari şi pentru asocierile/comunităţile interesate de realizarea unor proiecte de eficienţă energetică şi/sau construcţia de noi capacităţi de producere de energie din surse regenerabile şi/sau stocare, de transformare în utilizatori activi de reţea sau de formare a unor comunităţi de energie ale cetăţenilor.
Ghişeul Unic de Eficienţă Energetică funcţionează în sediul Consiliul Judeţean Alba din Cetatea Alba Carolina, de pe strada Mihai Viteazu nr. 11, și are program cu publicul în fiecare zi, de luni până joi, între orele 8.00-16.30, iar vinerea între orele 8.00-14.00. El face parte dintr-o rețea de astfel de structuri coordonată metodologic de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, înființarea acestor instrumente de informare pentru cetățeni fiind parte din angajamentele asumate de România cu Comisia Europeană în cadrul PNRR.
Atribuțiile de bază ale Ghișeului Unic de Eficiență Energetică sunt de informare și consiliere, rolul său fiind acela de a oferi informații privind programele cu finanțare națională sau europeană referitoare la renovarea energetică a clădirilor, la implementarea proiectelor de instalații de producere a energiei din surse regenerabile, pașii necesari pentru renovarea unei locuințe, specialiștii care au dreptul potrivit legii să realizeze auditul energetic, expertiza tehnică, proiectarea de instalații, proiectarea de arhitectură, proiectarea structurală.
Totodată, Ghișeul va realiza și o serie de analize și va centraliza date pe care le va transmite trimestrial Ministerului Dezvoltării privind investițiile în renovare energetică realizate din fonduri publice sau private pentru care au fost realizate cereri de finanțare sau au fost acordate autorizații de construire, pentru monitorizarea atingerii țintelor naționale de reducere a consumului de energie.
-
Știri2 săptămâni ago
Sfinții MIHAIL și GAVRIL: Care este semnificația numelor „Mihai” și” Gavril”. Ce alte nume derivate se sărbătoresc
-
Știri3 zile ago
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știri3 zile ago
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știri7 zile ago
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie
-
Sănătate6 zile ago
Cum îți dai seama că suferi de diabet: 14 noiembrie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului
-
Știrio săptămână ago
13 noiembrie, Ziua internațională a educației copiilor nevăzători
-
Știri2 săptămâni ago
8 noiembrie: Catedrala Încoronării din Alba Iulia îşi sărbătoreşte hramul
-
Știri2 săptămâni ago
SFINŢII MIHAIL ŞI GAVRIL, tradiții și superstiții: Ziua de 8 noiembrie este numită şi vara arhanghelilor