Știri
Povestea Trenului Regal: Dintre toate drumurile sale, călătoria de 1 Decembrie rămâne cea mai emoționantă
Trenul Regal folosit în prezent de către Familia Regală a fost inaugurat în anul 1928 și a fost gândit ca un mijloc de transport pentru Regele Ferdinand Întregitorul și Regina Maria, în vizitele lor numeroase pe teritoriul României Mari.
Trenul a fost fabricat în Italia la solicitarea statului român, la uzinile Ernesto Breda /Construzioni Meccaniche Milano, din 1926 până în 1928. Din păcate, el a fost livrat României și a intrat în serviciul Casei Regale a României la un an după trecerea la cele veșnice a Regelui Ferdinand care, astfel nu s-a putut bucura de el.
Primii zece ani din istoria trenului sunt legați de Regina Maria, de Regele Mihai, de Regina Mamă Elena și, desigur, de Regele Carol al II-lea.
Trenul Regal a fost inițial folosit la realizarea vizitelor de Stat din țările vecine, la vizitarea comunităților urbane și rurale. De atunci încoace, el a fost în permanență un mijloc de a face legătura între Coroană și comunitățile locale, dar și un simbol al statului român.
În anii 1940, Regele Mihai, alături de Regina Elena, a folosit Trenul Regal în foarte multe ocazii. Al Doilea Război Mondial a făcut ca Suveranul, alături de Regina-mamă, să petreacă nenumărate clipe alături de oameni, de comunități, de familii românești.
Trenul este compus din cinci vagoane : Vagonul Sufragerie, Vagonul Regelui, Vagonul Reginei, Vagonul Invitaților și Vagonul Casei MS Regelui.
Vagon Sufragerie este compus din două spații : sufrageria propriu-zisă cu o capacitate de 24 locuri la masa și salonul cu 12 locuri. Sufrageria este folosită pentru dineurile oficiale sau ca spațiu pentru primirile protocolare. Salonul este folosit ca anticamera pentru sufragerie sau pentru întruniri.
Cu Trenul Regal au călătorit, până în acest moment, patru generații ale Familiei Regale: Regina Maria, Regele Carol al II-lea, Regina Elena, Regele Mihai și Majestatea Sa Margareta.
În zilele noastre, Trenul Regal a reînceput drumurile sale, ducând membrii Familiei Regale în orașele din țară, acum șase ani. La 15 octombrie 2012, aniversând 90 de ani de la Încoronare, locuitorii municipiului Alba Iulia și autoritățile locale au sărbătorit evenimentul refăcând cu fidelitate, pas cu pas, prezența Familiei Regale în gara Alba Iulia, la Catedrala Încoronării și în Sala Marii Uniri. A fost prima călătorie a Familiei Regale cu Trenul Regal, după 64 de ani. Trenul a condus pe Regele Mihai I și pe Regina-mamă Elena în exil, în zilele de 3-6 ianuarie 1948.
De ziua de 1 Decembrie, în anul 2013, a doua călătorie a Familiei Regale a cuprins orașele Sinaia, Câmpina, Ploiești și București, ca un omagiu adus de Ziua Marii Uniri Regelui Ferdinand I și Reginei Maria. Un mare număr de locuitori ai orașelor vizitate și autoritățile locale au venit la gară, pentru a saluta prezența Familiei Regale și a vedea Trenul Regal.
În luna iunie a anului 2014, Familia Regală a efectuat cu Trenul Regal a treia călătorie din vremurile de astăzi, poposind pentru două zile la Craiova. Familia Regală a fost musafirul craiovenilor, de ziua orașului lor.
1 decembrie 2014 a fost, din nou, o zi de sărbătoare pentru Trenul Regal. Sub numele “Trenul Regal de 1 Decembrie”, a patra călătorie a Trenului Regal, având la bord Familia Regală, a omagiat regii români întregitori de neam și a avut loc pe traseul Sinaia, Focșani, Râmnicu-Sărat, Buzău, Ploiești și București. Un mare număr de oameni au venit la întâlnirea cu Familia Regală și cu Trenul Regal, arătând cât de inspirată a fost decizia de a transforma călătoria Trenului Regal de 1 Decembrie într-un eveniment anual.
În anul 2015, la 1 decembrie, Familia Regală a refăcut un drum istoric. Sub numele de “Trenul Aducerii Aminte”, Trenul Regal a parcurs a cincea călătorie regală, de la Turnu Severin la București, refăcând drumul parcurs de Carol I acum 150 de ani, când a pășit pentru prima oară pe pământ românesc, la 8 mai 1866. Trenul a oprit în gările Filiași, Craiova, Slatina și Titu. Ultima oprire, deși în gara unui oraș mai mic, a avut o semnificație importantă. Regele Carol I și Regina Elisabeta au venit de multe ori la gara din Titu, de unde au plecat adesea spre București, în compania musafirilor regali din Europa, invitați în România de cei doi suverani.
Miercuri, 30 noiembrie 2016, Trenul Regal a pornit din nou la drum, în anul jubileului de 150 de ani ai Coroanei Române. Traseul trenului a fost Gara Băneasa – Gara Sinaia. A doua zi, pe 1 decembrie, traseul celei de-a șasea călătorii regale a cuprins orașele Sinaia, Bușteni, Predeal, Brașov, Codlea, Făgăraș, Avrig și Sibiu. A fost traseul cu cele mai multe opriri dintre toate cele efectuate până acum. Incluzând gara de plecare și cea terminus, Trenul Regal a oprit în 9 gări.
În zilele de joi 15 și vineri 16 decembrie 2016, Trenul Regal a făcut a șaptea călătorie regală din zilele noastre, pentru comemorarea celor 100 de ani de la refugiul Familiei Regale, a Guvernului și a Parlamentului României la Iași. Pentru doi ani, din 1916 până în 1918, capitala Regatului României a funcționat la Iași. Familia Regală a parcurs întocmai traseul din zilele de 5-6 decembrie 1916, când în tren se aflau Regele Ferdinand I și Regina Maria. În ziua de joi, 15 decembrie 2016, Trenul Regal a oprit la Mărășești, Adjud și Bacău, iar vineri, 16 decembrie 2016, la Roman, Pașcani și Iași.
Pe 11 iulie 2017, la comemorarea centenarului marilor bătălii de la Mărășești, Mărăști și Oituz, Familia Regală a făcut a opta călătorie cu Trenul Regal, sub semnul recunoștinței față de eroii Primului Război Mondial. Trenul s-a oprit în gările Focșani, Mărășești, Adjud și Onești, iar Majestatea Sa Margareta și Principele Radu au luat parte la ceremonii solemne la Mausoleele de la Mărășești și Mărăști, precum și la Cimitirul Militar din Oituz.
A noua călătorie a avut loc de la Gara Regală Băneasa la Gara din Curtea de Argeș, pe 16 decembrie 2017, când o țară întreagă a condus pe ultimul drum pe Regele Mihai I. Vagonul funerar a fost adăugat la garnitura regală pentru prima oară, din anul 1938 încoace.
A zecea călătorie a Trenului Regal va avea loc în ziua de 15 iunie 2018 și se va numi “Trenul Regal în Dobrogea”. În mod intenționat aleasă în ziua încheierii școlii de către elevii României, călătoria va omagia 140 de ani de la alipirea Dobrogei la țara-mamă și 100 de ani de la Marea Unire. Trenul va opri la Fetești, la Podul de la Cernavodă, la Medgidia și la Constanța.
Comandat de Statul român în anul 1926, sub domnia Regelui Ferdinand I, Trenul Regal a fost fabricat la Milano și livrat României în anul 1928, după moartea regelui. În cei 90 de ani de la punerea sa pe calea ferată, Trenul Regal al României a parcurs mii de kilometri, purtând pașii regilor și reginelor, ai Familiei Regale, precum și ai liderilor politici din anii 1948-1989. Istoria României cuprinde o mulțime de momente importante care s-au petrecut sau sunt legate de Trenul Regal.
Înaintea actualului Tren Regal, România a beneficiat de alte garnituri de tren regal, în timpul Regelui Carol I și al Regelui Ferdinand I.
Trenul Regal va beneficia, în anul care vine, de o carte-album dedicată istoriei sale de la construire până astăzi.
Actualul Tren Regal a purtat pașii Reginei Maria și Regelui Carol al II-lea în diverse comunități din țară și în călătoriile lor din străinătate. Trenul a adus pe Regina Mamă Elena în țară, în anul 1940, când s-a întors din exil. Regele Mihai a călătorit mult cu Trenul Regal în anii celui de-al Doilea Război Mondial. Majestatea Sa și Regina Mamă au vizitat Chișinăul, călătorind cu Trenul Regal. Tot Trenul Regal este cel care a purtat Familia Regală pe tragicul drum al exilului, în ianuarie 1948.
Lideri politici europeni și nord-americani au fost musafiri ai Trenului Regal în anii 1948-1989.
Trenul Regal, în al nouălea deceniul al existenței sale, impecabil păstrat, cu o mare rezistență și o remarcabilă calitate tehnică, continuă să servească națiunea română, fiind unul dintre cele mai puternice simboluri ale Statului român.
Dintre toate drumurile sale, călătoria de 1 Decembrie rămâne cea mai emoționantă și mai dătătoare de mândrie. Călătorii trenului, Familia Regală și musafirii ei, precum și locuitorii orașelor, prezenți în gări pentru a spune bun venit, păstrează amintirea acelor clipe pentru totdeauna.
Povestea Trenului Regal continuă.
Sursa:familiaregala.ro
Știri
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
Asteptam cu multa nerabdare perioada Craciunului pentru a ne bucura impreuna de venirea in lume a Celui mult asteptat de intreg neamul omenesc
Una dintre cele mai mari bucurii ale Craciunului este sa ascultam colinde, sa primim colindatorii, sau chiar sa mergem noi insine la colindat.
Fara a ne uita in ograda altora, pentru ca nu este aici locul pentru aceasta, putem fi recunoscatori stramosilor nostri pentru mostenirea extraordinara pe care ne-au lasat-o; avem sute si sute de colinde, unele precrestine, altele increstinate si altele pur crestine, toate de o valoare inestimabila.
Totusi, perioada aceasta in care se canta colinde ramane foarte scurta si am vrea sa facem intr-un fel sa ne bucuram cat mai mult de aceste valori inestimabile pe care le avem. Exista prin traditie perioada dintre Sfantul Nicolae (6 decembrie) si Sfantul Ioan (7 ianuarie) in care se canta colinde – atat cele referitoare la Nasterea Domnului, cat si cele de Anul Nou.
In unele zone, de pilda, se colinda din 6 decembrie, de Sfantul Nicolae, pana imediat dupa Craciun. Potrivit traditiei, e voie a se canta despre nasterea Domnului nostru, Iisus Hristos, din 21 noiembrie, odata cu sarbatorirea Intrarii in Biserica a Maicii Domnului.
Dar Biserica ne da un raspuns foarte clar in legatura cu timpul in care cantam colindele; astfel, gasim in slujba Utreniei din ziua Praznicului Intrarii in Biserica a Maicii Domnului (21 noiembrie) urmatoarea Catavasie: „Hristos Se naste, mariti-L, Hristos din ceruri, intampinati-L, Hristos pe pamant, inaltati-va!”, cu nota: din aceasta zi, aceste Catavasii se canta pana la intaia zi a lui Ianuarie.
Deci Sfintii Parinti, „care le-au randuit pe toate bine”, au facut o legatura telogica foarte clara intre Praznicul Intrarii in Biserica a Maicii Domnului – cand cea aleasa de Dumnezeu sa-I fie Maica a intrat in Templu pentru a primi in pantecele sau cel preacurat, la plinirea vremii, pe Insusi Fiul lui Dumnezeu – si Praznicul Nasterii Domnului, cand Soarele dreptatii ne-a rasarit.
Ca sa rezumam, colindele se canta intre 21 noiembrie si 1 ianuarie, putandu-se prelungi aceasta perioada fara frica de a gresi pana pe 7 ianuarie. Preot Costin Butnar
Citește și crestinortodox.ro
Știri
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
Este salutul specific sibienilor şi ardelenilor, în general…No, aşa îşi românii, saşii, maghiarii din Ardeal
Nu este o modă sau un moft, ci o tradiţie, un semn de respect faţă de cel care-ţi iese în cale. Iată istoria.
Servus!
Să luaţi aminte: Servus (în germană „servus”, în cehă „servus”, în maghiară „szervusz”, în croată „serbus” sau „servus”, în poloneză „serwus”) este o formă de salut folosită în mod familiar în Europa Centrală şi de Est, extrem de agreată, chiar împământenită în zona Ardealului.
Etimologie
Cuvântul provine din latinescul „servus”, care înseamnă „servitor”. Este o elipsă a expresiei latineşti „ego sum servus tuus” (în traducere ad litteram „eu sunt servitorul tău”, tradus şi ca „Sunt la dispoziţia ta”).
Deşi am fi tentaţi să credem că termenul „servus” provine din latină, lingviştii consideră că formula de salut, fără îndoială latinească la bază, a fost preluată la noi mult mai târziu, din limba germană (prin influenţa saşilor şi a şvabilor).
„Servus humillimus” era o formulă de salut folosită de romani şi însemna „sluga dumitale preaplecată!”. Salutul era utilizat doar între bărbaţi şi numai de la cei inferiori către superiori, termenul „servus” având semnificaţia de sclav sau rob (şerb).
Majoritatea specialiştilor consideră că termenul ar fi fost preluat în română, abia în perioada Imperiului Austro-Ungar, din germană. Aşa se explică şi faptul că formula de salut se utilizează încă, nu doar la noi, în Ardeal, ci şi în sudul Germaniei, Austria, Ungaria şi Polonia. În plus, este de remarcat că doar în Germania cuvântul şi-a păstrat forma grafică similară cu a noastră: „servus”, pe când ungurii scriu „szervusz”, iar polonezii „serwus”.
În schimb, de la maghiari am preluat formula de salut „servus tok” (atunci când se face referire la un grup de cunoscuţi) sau „szia”, formule care s-au încetăţenit.
De la cuvântul latinesc înrudit sclavus (în traducere tot „slujitor”, „servitor”) este derivat şi salutul italian ciao (din schiavo), româniazat în „ceau”, pe la Sibiu sau Timişoara.
Sursa:sibiunews.net
Știri
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană
Proiect pentru mobilitate urbană de 6 milione de euro, la Blaj: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus proiectul pentru mobilitate urbană prin care mai multe străzi vor fi modernizate și reabilitate. Vor fi construite și o parcare supraetajată (Park&Ride) și un depou pentru autobuze și microbuze.
Primăria Municipiului Blaj a depus, în data de 15 noiembrie 2024, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR), proiectul „Coridor Mobilitate Urbană prin Traseu Mobilitate Urbană, Amenajare Depou și Construire Park&Ride în Municipiul Blaj”.
Proiectul, în valoare de peste 6 milioane de euro, este finanțat prin Programul Operațional Regional (Regio) 2021-2027.
Fondurile europene pe această linie de finanțare sunt alocate DOAR MUNICIPIILOR, iar Blajul este al doilea municipiu, din cele peste 20 arondate ADR Centru, care a depus cerere de finanțare pe mobilitate, punctajul obținut de proiectul nostru fiind de 97 (din 100)!
În cadrul acestui proiect, vor fi reabilitate și modernizate complet străzile Clujului, Gheorghe Doja, Gării și Eroilor, va fi construită o parcare supraetajată (Park&Ride) și va fi amenajat, la intersecția străzii Clujului cu Stația de epurare, un depou pentru autobuze și microbuze.
Termenul de finalizare este anul 2030.
-
Știri10 ore ago
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știri5 ore ago
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știrio zi ago
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știri4 zile ago
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știri4 zile ago
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știri2 ore ago
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
-
Sănătateo săptămână ago
Cum îți dai seama că suferi de diabet: 14 noiembrie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului
-
Știrio săptămână ago
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie