Știri
Povestea Cetății Alba Iulia merge mai departe, din 4 noiembrie 1715
Cetatea Alba Iulia, o istorie începută în noiembrie 1715
Cea mai mare cetate din România este un spațiu care nu lasă indiferent turistul, român sau străin, ci îl transpune într-o poveste. Este locul în care vizitatorii pot trăi experiențe turistice și culturale de neuitat.
4 noiembrie 1715, Alba Iulia. A fost ziua în care și-au dat întâlnire guvernatorul Transilvaniei, comandantul trupelor austriece în Transilvania, arhitectul care întocmise planul fortificației, peste 100 de preoți români, alte notabilități ale vremii. Reuniunea avea un scop bine definit: punerea pietrei de temelie a bastionului dedicat împăratului de la Viena, Carol al VI-lea.
*Carlsburg-Cetatea lui Carol
Arhitectul care a transformat, prin linii și contururi, visele împăratului Habsburg, Carol al VI-lea, legate de Cetatea bastionară, a fost Giovanni Morando Visconti. Pentru ridicarea topografică a orașului și a Cetății, italianul a fost prezent la Alba Iulia încă din 1711. Trei ani mai târziu, planul celei mai importante fortificațîi din Transilvania primea aprobare de la Viena.
*Ce ar putea reprezenta cercul care apare pe harta lui Visconti
Impresionat de Cetatea Alba Carolina, construită de bunicul său, Carol al VI-lea, pe care o consideră cea mai importantă din Transilvania, Iosif al II-lea a făcut două vizite oficiale la AlbA Iulia, în 1773 și în 1783. Astfel, în 25 mai 1773, împăratul era primit cu onor de gărzile garnizoanei în fostul Palat al Principilor, devenit arsenalul armatei austriece.
*Portretul împăratului Iosif al II-lea
Sculptorii care au împodobit Cetatea Alba Carolina cu basoreliefuri și statui, au cinstit și memoria întâiului arhitect al fortificației, care își doarme somnul de veci în Cetatea pe care a proiectat-o. I-au ampasat aici, pe fațada vestică a Porții a III-a, blazonul ce sugerează cunoscutul simbol milanez „biscione”, al șarpelui care înghite un om.
Vizitatorii care ajung la Alba Iulia au ocazia să se întoarcă în timp, să călătorească de–a lungul a două milenii, printre vestigiile a trei fortificațîi, din tot atâtea epoci diferite. Altfel spus, fiecare Cetate ridicată a înglobat-o pe cea veche: Castrul ridicat de români, Cetatea medievală și Cetatea Albă Carolina. Un traseu dedicat-Traseul celor trei fortificațîi este amenajat în zona sudică și sud-estică a Cetății Alba Carolina, având conformația unui muzeu în aer liber, în cea mai mare parte a sa.
*Alba Iulia, capitală „ad-hoc“ pentru arte
Cetatea Alba Iulia este considerată cea mai mare scenă culturală în aer liber din România. Fortificaţia este şi destinaţia perfectă pentru weekenduri cu distracţie garantată. Este locul în care au loc festivaluri culturale, se aud orchestre celebre, unde concertează artiști de top, români și străini.
*Cetatea, brandul orașului
Alba Iulia este primul oraș din România care are un brand profesionist, un manual de branding și o strategie de marketing. Logo-ul este format din patru elemente: simbolul Cetății, numele oraşului, sloganul aflat în partea superioară şi promisiunea turistică în partea de jos, sub numele oraşului.
Manualul de brand este la standarde internaţionale şi conţine informaţîi, reguli tipografice, cromatice legate de folosirea blazonului, făcut după formă Cetăţii Alba Carolina, de stea. Cetății îi sunt „dedicate“ un vin, o pită (n.a.pâine) și o prăjitură.
Alba Iulia se definește în zilele noastre drept „Cealaltă Capitală a României“, slogan inspirat de numele sub care orașul e cunoscut și anume „capitală de suflet a românilor“.
*Cetatea în cifre:
4 noiembrie 1715-ziua în care s-a pus piatra de temelie a bastionului Carol;
1738-este anul în care s-au încheiat lucrările principale;lucrari secundare și renovări au avut în anii 1747, 1764-1765, 1804, 1812, 1825, 1835, 1838, 1849, 1862, 1873;
11.000 de pensii-s-au plătit văduvelor și orfanilor celor care au murit la ridicarea zidurilor;
1.000.0000 de guldeni de aur-au cheltuit austriecii cu ridicarea Cetății;
20.000 iobagi-au muncit la ridicarea Cetății;
110 hectare-suprafața pe care se întinde fortificația;
12 kilometri-lungimea zidurilor Cetății;
7 bastioane-dau forma stelată a Cetății;
6 porți asigura intrarea în fortificație, de la est la vest.
sursa: Nicu Neag (https://viziteazaalbaiulia.ro)
foto: albaiuliaqr.ro
Știri
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
Asteptam cu multa nerabdare perioada Craciunului pentru a ne bucura impreuna de venirea in lume a Celui mult asteptat de intreg neamul omenesc
Una dintre cele mai mari bucurii ale Craciunului este sa ascultam colinde, sa primim colindatorii, sau chiar sa mergem noi insine la colindat.
Fara a ne uita in ograda altora, pentru ca nu este aici locul pentru aceasta, putem fi recunoscatori stramosilor nostri pentru mostenirea extraordinara pe care ne-au lasat-o; avem sute si sute de colinde, unele precrestine, altele increstinate si altele pur crestine, toate de o valoare inestimabila.
Totusi, perioada aceasta in care se canta colinde ramane foarte scurta si am vrea sa facem intr-un fel sa ne bucuram cat mai mult de aceste valori inestimabile pe care le avem. Exista prin traditie perioada dintre Sfantul Nicolae (6 decembrie) si Sfantul Ioan (7 ianuarie) in care se canta colinde – atat cele referitoare la Nasterea Domnului, cat si cele de Anul Nou.
In unele zone, de pilda, se colinda din 6 decembrie, de Sfantul Nicolae, pana imediat dupa Craciun. Potrivit traditiei, e voie a se canta despre nasterea Domnului nostru, Iisus Hristos, din 21 noiembrie, odata cu sarbatorirea Intrarii in Biserica a Maicii Domnului.
Dar Biserica ne da un raspuns foarte clar in legatura cu timpul in care cantam colindele; astfel, gasim in slujba Utreniei din ziua Praznicului Intrarii in Biserica a Maicii Domnului (21 noiembrie) urmatoarea Catavasie: „Hristos Se naste, mariti-L, Hristos din ceruri, intampinati-L, Hristos pe pamant, inaltati-va!”, cu nota: din aceasta zi, aceste Catavasii se canta pana la intaia zi a lui Ianuarie.
Deci Sfintii Parinti, „care le-au randuit pe toate bine”, au facut o legatura telogica foarte clara intre Praznicul Intrarii in Biserica a Maicii Domnului – cand cea aleasa de Dumnezeu sa-I fie Maica a intrat in Templu pentru a primi in pantecele sau cel preacurat, la plinirea vremii, pe Insusi Fiul lui Dumnezeu – si Praznicul Nasterii Domnului, cand Soarele dreptatii ne-a rasarit.
Ca sa rezumam, colindele se canta intre 21 noiembrie si 1 ianuarie, putandu-se prelungi aceasta perioada fara frica de a gresi pana pe 7 ianuarie. Preot Costin Butnar
Citește și crestinortodox.ro
Știri
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
Este salutul specific sibienilor şi ardelenilor, în general…No, aşa îşi românii, saşii, maghiarii din Ardeal
Nu este o modă sau un moft, ci o tradiţie, un semn de respect faţă de cel care-ţi iese în cale. Iată istoria.
Servus!
Să luaţi aminte: Servus (în germană „servus”, în cehă „servus”, în maghiară „szervusz”, în croată „serbus” sau „servus”, în poloneză „serwus”) este o formă de salut folosită în mod familiar în Europa Centrală şi de Est, extrem de agreată, chiar împământenită în zona Ardealului.
Etimologie
Cuvântul provine din latinescul „servus”, care înseamnă „servitor”. Este o elipsă a expresiei latineşti „ego sum servus tuus” (în traducere ad litteram „eu sunt servitorul tău”, tradus şi ca „Sunt la dispoziţia ta”).
Deşi am fi tentaţi să credem că termenul „servus” provine din latină, lingviştii consideră că formula de salut, fără îndoială latinească la bază, a fost preluată la noi mult mai târziu, din limba germană (prin influenţa saşilor şi a şvabilor).
„Servus humillimus” era o formulă de salut folosită de romani şi însemna „sluga dumitale preaplecată!”. Salutul era utilizat doar între bărbaţi şi numai de la cei inferiori către superiori, termenul „servus” având semnificaţia de sclav sau rob (şerb).
Majoritatea specialiştilor consideră că termenul ar fi fost preluat în română, abia în perioada Imperiului Austro-Ungar, din germană. Aşa se explică şi faptul că formula de salut se utilizează încă, nu doar la noi, în Ardeal, ci şi în sudul Germaniei, Austria, Ungaria şi Polonia. În plus, este de remarcat că doar în Germania cuvântul şi-a păstrat forma grafică similară cu a noastră: „servus”, pe când ungurii scriu „szervusz”, iar polonezii „serwus”.
În schimb, de la maghiari am preluat formula de salut „servus tok” (atunci când se face referire la un grup de cunoscuţi) sau „szia”, formule care s-au încetăţenit.
De la cuvântul latinesc înrudit sclavus (în traducere tot „slujitor”, „servitor”) este derivat şi salutul italian ciao (din schiavo), româniazat în „ceau”, pe la Sibiu sau Timişoara.
Sursa:sibiunews.net
Știri
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană
Proiect pentru mobilitate urbană de 6 milione de euro, la Blaj: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus proiectul pentru mobilitate urbană prin care mai multe străzi vor fi modernizate și reabilitate. Vor fi construite și o parcare supraetajată (Park&Ride) și un depou pentru autobuze și microbuze.
Primăria Municipiului Blaj a depus, în data de 15 noiembrie 2024, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR), proiectul „Coridor Mobilitate Urbană prin Traseu Mobilitate Urbană, Amenajare Depou și Construire Park&Ride în Municipiul Blaj”.
Proiectul, în valoare de peste 6 milioane de euro, este finanțat prin Programul Operațional Regional (Regio) 2021-2027.
Fondurile europene pe această linie de finanțare sunt alocate DOAR MUNICIPIILOR, iar Blajul este al doilea municipiu, din cele peste 20 arondate ADR Centru, care a depus cerere de finanțare pe mobilitate, punctajul obținut de proiectul nostru fiind de 97 (din 100)!
În cadrul acestui proiect, vor fi reabilitate și modernizate complet străzile Clujului, Gheorghe Doja, Gării și Eroilor, va fi construită o parcare supraetajată (Park&Ride) și va fi amenajat, la intersecția străzii Clujului cu Stația de epurare, un depou pentru autobuze și microbuze.
Termenul de finalizare este anul 2030.
-
Știri13 ore ago
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știri8 ore ago
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știrio zi ago
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știri4 zile ago
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știri4 zile ago
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știri5 ore ago
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
-
Știrio săptămână ago
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie
-
Sănătateo săptămână ago
Cum îți dai seama că suferi de diabet: 14 noiembrie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului