Cetatea Alba Iulia, o istorie începută în noiembrie 1715

Cea mai mare cetate din România este un spațiu care nu lasă indiferent turistul, român sau străin, ci îl transpune într-o poveste. Este locul în care vizitatorii pot trăi experiențe turistice și culturale de neuitat.

4 noiembrie 1715, Alba Iulia. A fost ziua în care și-au dat întâlnire guvernatorul Transilvaniei, comandantul trupelor austriece în Transilvania, arhitectul care întocmise planul fortificației, peste 100 de preoți români, alte notabilități ale vremii. Reuniunea avea un scop bine definit: punerea pietrei de temelie a bastionului dedicat împăratului de la Viena, Carol al VI-lea.

*Carlsburg-Cetatea lui Carol

Arhitectul care a transformat, prin linii și contururi, visele împăratului Habsburg, Carol al VI-lea, legate de Cetatea bastionară, a fost Giovanni Morando Visconti. Pentru ridicarea topografică a orașului și a Cetății, italianul a fost prezent la Alba Iulia încă din 1711. Trei ani mai târziu, planul celei mai importante fortificațîi din Transilvania primea aprobare de la Viena.

*Ce ar putea reprezenta cercul care apare pe harta lui Visconti

Impresionat de Cetatea Alba Carolina, construită de bunicul său, Carol al VI-lea, pe care o consideră cea mai importantă din Transilvania, Iosif al II-lea a făcut două vizite oficiale la AlbA Iulia, în 1773 și în 1783. Astfel, în 25 mai 1773, împăratul era primit cu onor de gărzile garnizoanei în fostul Palat al Principilor, devenit arsenalul armatei austriece.

*Portretul împăratului Iosif al II-lea

Sculptorii care au împodobit Cetatea Alba Carolina cu basoreliefuri și statui, au cinstit și memoria întâiului arhitect al fortificației, care își doarme somnul de veci în Cetatea pe care a proiectat-o. I-au ampasat aici, pe fațada vestică a Porții a III-a, blazonul ce sugerează cunoscutul simbol milanez „biscione”, al șarpelui care înghite un om.

Vizitatorii care ajung la Alba Iulia au ocazia să se întoarcă în timp, să călătorească de–a lungul a două milenii, printre vestigiile a trei fortificațîi, din tot atâtea epoci diferite. Altfel spus, fiecare Cetate ridicată a înglobat-o pe cea veche: Castrul ridicat de români, Cetatea medievală și Cetatea Albă Carolina. Un traseu dedicat-Traseul celor trei fortificațîi este amenajat în zona sudică și sud-estică a Cetății Alba Carolina, având conformația unui muzeu în aer liber, în cea mai mare parte a sa.

*Alba Iulia, capitală „ad-hoc“ pentru arte

Cetatea Alba Iulia este considerată cea mai mare scenă culturală în aer liber din România. Fortificaţia este şi destinaţia perfectă pentru weekenduri cu distracţie garantată. Este locul în care au loc festivaluri culturale, se aud orchestre celebre, unde concertează artiști de top, români și străini.

*Cetatea, brandul orașului

Alba Iulia este primul oraș din România care are un brand profesionist, un manual de branding și o strategie de marketing. Logo-ul este format din patru elemente: simbolul Cetății, numele oraşului, sloganul aflat în partea superioară şi promisiunea turistică în partea de jos, sub numele oraşului.

Manualul de brand este la standarde internaţionale şi conţine informaţîi, reguli tipografice, cromatice legate de folosirea blazonului, făcut după formă Cetăţii Alba Carolina, de stea. Cetății îi sunt „dedicate“ un vin, o pită (n.a.pâine) și o prăjitură.

Alba Iulia se definește în zilele noastre drept „Cealaltă Capitală a României“, slogan inspirat de numele sub care orașul e cunoscut și anume „capitală de suflet a românilor“.

*Cetatea în cifre:

4 noiembrie 1715-ziua în care s-a pus piatra de temelie a bastionului Carol;

1738-este anul în care s-au încheiat lucrările principale;lucrari secundare și renovări au avut în anii 1747, 1764-1765, 1804, 1812, 1825, 1835, 1838, 1849, 1862, 1873;

11.000 de pensii-s-au plătit văduvelor și orfanilor celor care au murit la ridicarea zidurilor;

1.000.0000 de guldeni de aur-au cheltuit austriecii cu ridicarea Cetății;

20.000 iobagi-au muncit la ridicarea Cetății;

110 hectare-suprafața pe care se întinde fortificația;

12 kilometri-lungimea zidurilor Cetății;

7 bastioane-dau forma stelată a Cetății;

6 porți asigura intrarea în fortificație, de la est la vest.

sursa: Nicu Neag (https://viziteazaalbaiulia.ro)

foto: albaiuliaqr.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

În zeci de culori, parfumuri și arome, toamna umple piețele de o mare varietate de fructe și legume. Specialiștii în nutriție ne recomandă să le includem în dieta, dacă dorim să avem belșug de energie și să fim în cea mai bună formă fizică și psihică.

Fructele și legumele de toamnă ne oferă nutrienți prețioși pentru sănătate, care au rolul de a întări sistemul imunitar pentru a face față vremii reci aflate nu foarte departe.

Mere: Deși sunt tot anul disponibile, toamna e anotimpul merelor și singurul moment când le poți consuma proaspăt culese. Gustul lor e diferit acum, spre deosebire de restul anului. Părinții și doctorii au avut întotdeauna dreptate când ne recomandau să mâncăm mere. Aceste fructe conțin mulți antioxidanți ce ajută la diminuarea riscului dezvoltării de diverse boli. O dietă bogată în antioxidanți este un aliat de încredere împotriva procesului de îmbătrânire. Merele au vitamina C din plin, ajutând la lupta sistemul imunitar împotriva factorilor externi. Pectina, valabilă în toate fructele tomnatice, cu coaja comestibilă, luptă împotriva bacteriilor din intestine și scade nivelul colesterolului. Iată de ce coaja de măr nu trebuie îndepărtată ci consumată cu prioritate – acolo sunt stocate majoritatea nutrienților și vitaminelor.​ Există o multitudine de rețete în care poți încorpora mărul. Iata câteva idei: plăcintă cu mere, mere coapte, tarte tatin cu mere, salate de legume cu mere, compoturi și multe altele.

Pere: Para e regina anotimpului. Parfumul lor e unic iar aroma imbatabilă. Perele sunt o gustare foarte sănătoasă, hidratantă și hrănitoare. Conțin o mulțime de vitamine și nutrienți, sunt ușor de mâncat și nu depun presiune pe dinți sau pe sistemul tău digestiv. Perele conțin carbohidrați și pectină, care e detoxifiantă, reglează tractul gastrointestinal și oferă un real ajutor sistemului tău imunitar. De asemenea, perele ajută corpul să rețină calciu mai bine. Bucură-te de pere consumându-le natural ori în tarte cu aluat tare, la cuptor, însiropate sau fierte în compoturi.

Struguri: Sunt deliciul anotimpului, motivul pentru care toamna e atât de îndrăgită. De regulă, se consumă ca atare, aroma și parfumul lor fiind extraordinare. De asemenea, strugurii mai pot fi experimentați sub formă de must. Există peste 60 de tipuri de struguri, toate foarte bogate în antioxidanți și nutrienți, ajutând la reducerea inflamației, protejarea inimii, îmbunătățirea vederii, a articulațiilor și funcțiilor creierului.

Gutuile: Parfumate și aromate, sunt o adevărată provocare atât pentru copii cât și pentru adulți când să le mănânci ca atare. Bunicile noastre întotdeauna se întrec în a pregăti cea mai bună dulceață de gutui cu nuci, iar alții experimentează cu acest fruct în compoturi, tarte și salate. Gutuia e fără grasimi și săracă în sodiu. Fructul acesta e o sursă excelentă de vitamina C și nu ar trebui să lipsească din coșul cu fructe al nimănui.

Nucile: Sunt un deliciu, atât ca gustare rapidă, cât și în prăjituri. Știați că nucile sunt, de fapt, semințe de nuc? Datorită coajei lor dure, acestea pot fi stocate pentru luni, chiar ani. Nucile sunt cunoscute îndeosebi datorită umpluturilor din cozonaci sau din gustarea sănătoasă de la serviciu. Nucile îmbunătățesc metabolismul și reduc colesterolul din corp. Atunci când sunt consumate în cantități potrivite, nucile contribuie la scăderea în greutate. Nucile au proprietăți anti-inflamatorii, ajută intelectul (sunt simbolul inteligenței), îmbunătățesc fertilitatea masculină și sănătatea oaselor. Aportul mare de vitamine B e extrem de benefic femeilor însărcinate în creșterea armonioasă a fătului. Nuca are textura crocantă și un gust delicios, motiv pentru care poate fi inclusă în aproape orice rețetă: prăjituri, biscuiți, cereale, batoane energizante, pâini, salate, unturi și multe altele. Sunt atat de bune și hrănitoare fructele de sezon încât poți să faci câteva provizii, fie la congelator, fie la borcan: compoturi, legume coapte și puse în borcane sterilizate, fructe fierte și stocate cu puțin zahăr etc.

Sursa:nestle.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Mihail Sadoveanu aniversat de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba

Scriitor, nuvelist, povestitor, academician și om politic român, Mihail Sadoveanu s-a născut la 5 noiembrie 1880, în Pașcani, județul Iași. A urmat școala primară la Pașcani, gimnaziul la Fălticeni și liceul la Iași. Debutează în anul 1897 cu schița „Domnișoara M din Fălticeni”, pe care îl semnează cu pseudonimul Mihai din Pașcani.

În anul 1898 începe să colaboreze cu mai multe publicații, iar în anul 1902 scrie primul roman – „Frații Potcoavă”. De aici încolo activitatea sa pe tărâmul literar este neîntreruptă și foarte bine primită de critici. În 1921 devine membru al Academiei Române, iar în 1949 este ales președinte al Uniunii scriitorilor. La data de 19 octombrie 1961 se stinge din viață și este înmormântat la cimitirul Bellu din București.
Mihail Sadoveanu, în peregrinările sale prin țară, a fost deosebit de impresionat de Valea Sebeșului, pe care o evocă în două dintre operele sale: „Valea Frumoasei“ în 1938 şi „Poveştile de la Bradu’- Strâmb“ în 1941. Mai mult, împreună cu scriitorul Ionel Pop, Sadoveanu a hotărât ridicarea unei cabane de vânătoare și a unei biserici de lemn, în apropierea cabanei. De multe ori, scriitorul locuia aici petrecându-și timpul la pescuit și vânătoare. Soarta a făcut ca tot aici, în județul Alba, în cimitirul eroilor din Alba Iulia, să își doarmă somnul de veci și fiul său Mihu Sadoveanu.
Având în vedere importanța sa pe scena literară românească și legăturile sale cu meleagurile județului Alba, Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba organizează marți, 5 noiembrie 2024, de la ora 13:00, un moment aniversar pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia. Cu acest prilej va fi evocată viața și opera lui Mihail Sadoveanu și se vor depune flori la bustul marelui prozator și academician român. Cei care doresc să citească sau să-i recitească opera, pot împrumuta cărțile lui de la Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, unde, tot în data de 5 noiembrie 2024, pe parcursul întregii zile va fi amenajată o expoziție de carte.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE