Știri
Peste 32.000 de cauze nou intrate, la instanţele din Alba, anul trecut
În cursul anului 2016, la instanţele din judeţul Alba s-a înregistrat un număr de 32.632 cauze nou intrate, cu 5.605 cauze mai mult decât în anul 2015. Din acest total, 10.242 cauze au fost înregistrate la Tribunalul Alba, restul de 22.390 fiind înregistrate la cele 5 judecătorii, astfel: 9.580 cauze la Judecătoria Alba Iulia, 5.278 cauze la Judecătoria Aiud, 2.583 cauze la Judecătoria Câmpeni, 1.827 cauze la judecătoria Blaj, 3.122 cauze la Judecătoria Sebeş.
Comparativ cu anul 2015, la nivelul Tribunalului Alba, se constată o creştere a numărului de cauze nou intrate, respectiv cu 1.929 cauze mai mult, iar la nivelul judecătoriilor, numărul este cu 3.676 de cauze mai mare decât în 2015. Cea mai mare creştere la nivelul judecătoriilor s-a înregistrat la Judecătoria Alba-Iulia, unde numărul cauzelor nou intrate a crescut în anul 2016 la 9.580 cauze, faţă de 7.510 cauze în anul 2015.
Volumul de activitate la nivelul instanţelor din judeţul Alba a înregistrat o creştere cu 4.386 cauze faţă de anul 2015, de la 36.169 – în anul 2015, la 43.555 – în anul 2016. Astfel, pe rolul Tribunalului Alba s-au aflat un număr de 13.861 cauze, din care 10.242 cauze nou intrate şi 3.619 cauze pe stoc (nesoluţionate la 01.01.2016). Analizând datele privind evoluția volumului de activitate în perioada 2014 – 2016 la nivelul tribunalelor și a judecătoriilor, concluzia care se impune este că există o tendința de creștere a volumului de activitate atât la tribunal cât şi la judecătorii.
Volumul de activitate al judecătoriilor a crescut faţă de anul 2015 cu 2.798 cauze, de la 26.896 cauze la 29.694 cauze în anul 2016. Cea mai mare crestere s-a înregistrat la Judecătoria Alba-Iulia unde numărul cauzelor pe rol a crescut în anul 2016, la 12.686, faţă de 11.633 cauze în anul 2015, cu 1.053 cauze,
În anul 2016, la nivelul instanţelor din judeţul Alba a crescut numărul cauzelor soluţionate cu 3.396 cauze faţă de anul 2015, fiind soluţionate 31.917 cauze faţă de 28.521 cauze în anul 2015. Numărul cauzelor soluționate la Tribunalul Alba a crescut în anul 2016, la 9.297 cauze, faţă de 8.751 cauze în anul 2015, cu 546 cauze. Judecătoriile au înregistrat o creștere a numărului de cauze soluţionate cu 2.850 de dosare faţă de anul 2015, fiind soluţionate 22.620 cauze faţă de 19.770 cauze în anul 2015. Cea mai mare creștere a numărului de cauze soluționate s-a înregistrat la Judecătoria Aiud care a soluționat 5.524 cauze, faţă de 4.488 în anul 2015, mai mult cu 1.036 dosare. La Judecătoria Sebeş au fost soluționate 3.000 cauze, faţă de 2.586 cauze în anul 2015; la Judecătoria Cîmpeni, au fost soluționate 2.521 cauze, faţă de 2.187 cauze în anul 2015; Judecătoria Alba-Iulia, a soluționat 9.714 cauze, faţă de 8.591 în anul 2015; singura judecătorie care a înregistrat o ușoară scădere a fost Judecătoria Blaj unde numărul cauzelor soluţionate a scăzut în anul 2016, la 1.861 cauze, faţă de 1.918 cauze în anul 2015.
Din numărul total de 32.632 cauze nou intrate la instanţele din judeţul Alba: 7.289 cauze au fost înregistrate în materie penală; 20.081 cauze în materie civilă; 4.771 cauze în materie de contencios administrativ, fiscal; 491 cauze în materia falimentului.
În anul 2016, la Tribunalul Alba, din totalul de 10.242 cauze înregistrate în anul 2016: 1.599 au fost repartizate Secţiei penale; 3.381 cauze repartizate Secţiei civile; 5.262 cauze Secţiei II civile de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă.
În anul 2016, pe rolul Secţiei civile a existat un număr total de 5.568 cauze, din care 2.187 cauze reprezintă stoc din anul anterior şi 3.381 sunt cauze înregistrate în anul 2016. Din cele 5.568 cauze aflate pe rolul Secţiei civile în anul 2016, au fost soluţionate 3.971 cauze, din care 260 recursuri, 933 apeluri şi 2.778 fonduri, iar pentru anul 2017 a rămas un stoc de 1.597 cauze din care: 96 recursuri, 359 apeluri si 1.142 fonduri. Ponderea dosarelor nou intrate în cursul anului 2016 , pe materii (%,) este : civil 24%, minori şi familie 9%, asigurări sociale 10%, litigii de muncă 57%.
În anul 2016, pe rolul Secţiei II civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă, a existat un număr total de 6.546 cauze, din care 1.284 cauze reprezintă stoc din anul anterior şi 5.262 sunt cauze înregistrate în anul 2016. Din cele 6.546 cauze aflate pe rolul Secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă pe perioada anului 2016, au fost soluţionate 3.783 cauze, din care 54 recursuri, 1.516 apeluri şi 2.213 fonduri, iar pentru anul 2017 a rămas un stoc de 2.763 cauze din care: 24 recursuri, 607 apeluri si 2.132 fonduri. Ponderea dosarelor nou intrate în cursul anului 2016 , pe materii (%,) este: faliment 9%, litigii cu profesioniştii 15% , contencios administrativ şi fiscal 76%.
În anul 2016, pe rolul Secţiei penale a existat un număr total de 1.747 cauze, din care 148 cauze reprezintă stoc din anul anterior şi 1.599 sunt cauze înregistrate în anul 2016. Din cele 1.747 cauze aflate pe rolul Secţiei penale în anul 2016, au fost soluţionate 1.543 cauze, 929 fonduri şi 614 contestaţii, iar pentru anul 2017 a rămas un stoc de 204 cauze din care: 147 fonduri si 57 contestaţii.
Schema posturilor de judecător pentru acest an la Tribunalul Alba a fost de 30, în timp ce media posturilor de judecător efectiv ocupate pe parcursul anului a fost de 26,7.
Din punct de vedere al încărcăturii pe judecător şi pe schemă la nivel naţional, la Tribunalul Alba s-au înregistrat 679,6 cauze/judecător faţă de media naţională de 723,7 cauze/judecător şi 605 cauze/schemă faţă de media naţională de 600 cauze .
Încărcătura pe schemă în anul 2016 la judecătoriile din raza Tribunalului Alba a fost apropiată sau sub media pe ţară, singura judecătorie care s-a situat mult peste medie fiind Judecătoria Sebeş, respectiv 975 faţă de 874,5 media la nivel national. În ceea ce privește încărcătura pe judecător în anul 2016, la judecătoriile din raza Tribunalului Alba a fost apropiată de media pe ţară, cu excepția Judecătoriei Blaj la care media pe judecător a fost la jumătate, respectiv 503,5 față de 1.082,7 media la nivel național.
Începând cu anul 2015, activitatea instanţei este analizată şi în baza indicatorilor de eficienţă aprobaţi prin Hotărârea nr. 1305/09.12.2015 a Consiliului Superior al Magistraturii, modificată prin Hotărârea nr. 149/19.03.2015 şi Hotărârea nr.683/22.09.2016.În ceea ce priveşte activitatea instanţei din perspectiva noilor indicatori de performanţă a eficienţei activităţii instanţelor, la nivelul anului 2016, Tribunalul Alba a fost „EFICIENT”, din punct de vedere al gradului general de eficienţă.
În cursul anului 2016, Tribunalul Alba a urmărit îndeaproape reducerea termenului de soluţionare a cauzelor pentru a asigura respectarea unui termen rezonabil şi a dreptului la un proces echitabil potrivit art. 6 alin 1 din Convenţia Drepturilor Omului.
Durata medie de soluţionare a cauzelor la Tribunalul Alba este de 0 – 6 luni.
Astfel, din datele statistice rezultă că din totalul de 9.297 cauze soluţionate în anul 2016, un număr de 7.212 au fost soluţionate într-un interval de timp cuprins între 0 – 6 luni, 1.378 au fost soluţionate într-un interval de timp cuprins între 6 – 12 luni, 357 cauze într-un interval de 1 – 1,6 ani şi 354 cauze au fost soluţionate într-un interval de timp de peste 1,6 ani. Datele statistice au condus la un indice de celeritate în soluţionarea cauzelor de 77,57%.
În ceea ce priveşte durata de soluţionare a cauzelor de către instanţele de fond, se constată că durata medie de soluţionare a cauzelor este de 0 – 6 luni.
Astfel, din datele statistice rezultă că din totalul de 22.620 cauze soluţionate în anul 2016 de instanţele din circumscripţia Tribunalului Alba, un număr de 18.067 au fost soluţionate într-un interval de timp cuprins între 0 – 6 luni, 3.048 au fost soluţionate într-un interval de timp cuprins între 6 – 12 luni, 789 cauze într-un interval de 1 – 1,6 ani şi 716 cauze au fost soluţionate într-un interval de timp de peste 1,6 ani. Datele statistice au condus la un indice de celeritate în soluţionarea cauzelor înregistrat de judecătorii, de 79,87%.
Analizând comparativ durata de soluționare a cauzelor în anul 2015 și 2016, se constată că, raportat la numărul de dosare soluționate în anul respectiv, ponderea dosarelor soluționate în perioada 0-6 luni a crescut față de anul precedent cu un procent de +8,06 la tribunal, respectiv cu +9,37 procente la nivelul judecătoriilor.
Trebuie remarcată preocuparea judecătorilor pentru reducerea duratei de soluţionare a cauzelor, depunând diligenţe încă de la întocmirea dispozitivului de citare, în vederea îndeplinirii tuturor actelor procedurale şi a depunerii tuturor înscrisurilor necesare până la primul termen de judecată.
De asemenea, un aport important l-a adus şi personalul auxiliar de specialitate al instanţei, care urmăreşte îndeplinirea măsurilor dispuse de completul de judecată şi întocmeşte la timp şi cu responsabilitate lucrările ce-i revin.
În cursul anului 2016, judecătorii din cadrul Tribunalului Alba au participat la un număr mare de seminarii în cadrul Programului de formare continuă derulat prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii, în domenii de interes pentru ei. În cadrul programului de formare continuă la nivel descentralizat, au fost înregistrate mai multe participări ale judecătorilor din cadrul Tribunalului Alba, la seminariile organizate de Curtea de Apel Alba-Iulia. La nivelul instanţei, programul de formare continuă s-a desfăşurat în cadrul fiecărei secţii prin întâlniri lunare, în cadrul cărora au fost luate în discuţie teme ancorate la realităţile sistemului judiciar.
La nivelul instanţei au fost organizate, în privinţa personalului auxiliar, trimestrial, pe secţii, şedinţe de învăţământ profesional în cadrul cărora au fost luate în discuţie teme privind aplicarea normelor de procedură şi eventualele modificări legislative, aspecte privind cooperarea judiciară internaţională în materie civilă, comercială şi penală, teme referitoare la drepturile şi îndatoririle personalului auxiliar, îndatoririle grefierului de şedinţă, procedura specifică în cazul insolvenţei.
Poziţia şi rolul judecătorului în societate, dar şi în activitatea de zi cu zi la instanţă, presupun o responsabilitate sporită şi integritate, responsabilitate şi integritate ce au fost asumate pe deplin în activitatea desfăşurată de judecătorii din raza Tribunalului Alba în anul 2016.
Personalul instanţei a dat dovadă de o bună pregătire şi cunoaştere a dispoziţiilor legale, regulamentare, devotament faţă de instituţie, acceptarea şi îndeplinirea cu profesionalism a tuturor atribuţiilor judiciare şi extrajudiciare. Personalul a dat dovadă de o bună cunoaştere a normelor de conduită prevăzute în codurile deontologice, în sprijinul aprofundării acestora venind şi conducerea tribunalului prin afişarea unor extrase la locuri vizibile şi accesibile personalului.
În raza Tribunalului Alba, funcţionează un număr de 5 de instanţe, în 4 imobile proprietate publică, în administrare sau în folosinţă, din care 2 sedii (imobile) sunt în stare tehnică foarte bună şi nu necesită lucrări imediate, respectiv cele în care funcţionează Judecătoria Blaj şi Judecătoria Câmpeni.
Judecătoria Aiud ocupă parterul şi o parte din etajul 1 al clădirii, iar cealaltă parte a etajului 1 este în folosinţa Penitenciarului Aiud. În fila de buget pe anul 2012 au fost cuprinse fonduri pentru efectuarea expertizei tehnice pentru obiectivul ” Lucrări de intervenţii şi extindere la sediul Judecătoriei Aiud”., expertiză care a fost întocmită și avizată în şedinţa CTE a Ministerului Justiţiei din 21.11.2012, cu avizul nr. 20/2012.La avizarea noii expertize efectuate în anul 2016 s-a aprobat realizarea doar a lucrării de intervenții fără efectuarea extinderii. În funcție de alocările bugetare pentru anul 2017 și ținând cont de faptul că în acest an se va elibera spațiul ocupat în prezent de personalul Penitenciarului Aiud, se va trece la proiectarea și execuția lucrărilor de reparații capitale. Construcţia în care îşi desfăşoară activitatea Judecătoria Sebeş, deşi este în folosinţă din anul 1996, nu mai corespunde, la acest moment, cerinţelor impuse de reforma sistemului judiciar. Judecătoria Cîmpeni funcţionează într-un sediu nou dat în folosinţă în anul 2011. Suprafaţa desfăşurată construită este de 3047 mp, iar suprafaţa desfăşurată utilă de 2575 mp. Judecătoria Blaj funcţionează într-un spaţiu nou, începând cu anul 2011, când a fost semnat Procesul-verbal de recepţie finală pentru lucrarea „Reabilitare şi extindere a sediului Judecătoriei Blaj”, ce a fost finanţată de Ministerul Justiţiei din fonduri de la Banca Mondială. Tribunalul Alba şi Judecătoria Alba-Iulia ocupă în prezent parterul, mezaninul si etajul 1 al clădirii situate în Alba Iulia, Piaţa Iuliu Maniu, nr. 24, a cărei suprafaţă totală desfăşurată este de 2800 mp, iar etajul 2 şi mansarda clădirii sunt ocupate de parchetele de pe lângă aceste instanţe. Spaţiul ocupat la ora actuala de Tribunal si Judecătorie este total insuficient (cca. 5 mp suprafaţă de birou pe persoană), fiind necesară construirea unui nou sediu pentru Tribunalul Alba, urmând ca în viitor, Judecătoria Alba-Iulia să ocupe tot spaţiul existent. Astfel, la data de 31.10.2014, Consiliului Local al Municipiului Alba Iulia a adoptat Hotărârea nr. 316, prin care s-a transmis din domeniul public al Municipiului Alba Iulia şi administrarea Consiliului Local, în domeniul public al Statului Român, terenul în suprafaţă de 14.818 mp, situat în str. Târgului, FN, pentru construirea sediului Tribunalului Alba. Această hotărâre şi Nota de fundamentare nr. 913/01.09.2014, privind necesitatea şi oportunitatea construirii unui sediu nou pentru Tribunalul Alba, au fost transmise Curţii de Apel Alba Iulia, spre aprobare şi apoi au fost înaintate la Ministerul Justiţiei, în vederea întreprinderii măsurilor necesare pentru darea acestui teren în administrarea Ministerului Justiţiei – Tribunalul Alba şi pentru cuprinderea acestei investiţii în Proiectul de buget pe anul 2015. La începutul anului 2015, Ministerul Dezvoltării Regionale a demarat Programul naţional de investiţii în infrastructura instanţelor şi parchetelor din reşedinţele de judeţ, incluzând ”Programul naţional de consolidare a infrastructurii instanţelor de judecată aflate în municipiile reşedinţă de judeţ, ce are ca obiectiv principal îmbunătăţirea infrastructurii sediilor instanţelor prin reabilitarea sediilor instanţelor, dar şi execuţia unor noi sedii”. În acest program, este inclusă şi construirea unui sediu nou pentru Tribunalul Alba. La data de 26.06.2015 Tribunalul Alba a înaintat Companiei Naționale de Investiții documentele necesare demarării procedurilor de achiziție pentru întocmirea Studiilor de prefezebilitate, fezabilitate, proiectare și execuție. La solicitarea Ministerului Justiției nu s-au demarat aceste proceduri, acestea urmând a fi continuate după elaborarea de către MJ a unei Teme de proiectare cadru. În prezent este în curs de semnare la MJ a contractului pentru elaborarea temelor cadru, urmând ca după elaborarea acestora CNI să demareze procedurile de achiziție a proiectării și execuției sediului nou al Tribunalului Alba. Toate aspectele prezentate în cuprinsul prezentului raport de activitate, legate de volumul de activitate, încărcătura pe judecător, calitatea actului de justiţie, ne îndreptăţesc să apreciem că în anul 2016 personalul instanţelor din raza Tribunalului Alba s-a implicat cu responsabilitate şi profesionalism în realizarea sarcinilor de serviciu.
În continuare ne propunem un management al resurselor umane adaptat nevoilor concrete ale activităţii instanţelor şi vom continua eforturile de îmbunătăţire a infrastructurii şi a capacităţii instituţionale ale Tribunalului Alba şi ale instanţelor din circumscripţie. Subliniem încă o dată importanţa sprijinului care ne-a fost acordat din partea Ministerului Justiţiei şi a Consiliului Superior al Magistraturii şi totodată necesitatea ca acest sprijin să continue şi în perioada următoare pentru realizarea obiectivelor propuse. Pe linia relaţiilor publice, vom continua cu aceeaşi disponibilitate să comunicăm informaţii de interes public şi ne dorim ca printr-o reflectare corectă şi echilibrată în presă a activităţii judiciare a instanţelor, imaginea publică despre justiţie să fie una cât mai aproape de realitate.
Știri
APRILIE, Prier: Datini, tradiții și obiceiuri românești
Prier înseamnă timp favorabil, prielnic atât pentru semănatul holdelor dar și pentru turmele de animale. Datini, tradiții și obiceiuri românești, în luna aprilie
Conform tradiției populare românești, luna aprilie se mai numește și „Prier”. Această denumire populară, a lunii aprilie, provine de la verbul “a prii” și înseamnă timp prielnic pentru semănături, ori lucrări în gospodărie .
Când vremea este înșelătoare, cu timp friguros și secetos pentru lucrările de primăvară, aprilie anunță sărăcie și se numește și ”Traistă-n băț”. De fapt, în spiritualitatea populară se și spune că ”Prier priește, dar și jupuiește!”, aluzie la zilele capricioase, cu timp potrivnic lucrărilor de sezon. În această lună se continuă semănatul de primăvară, început în martie. Acum se închid țarinile, ceea ce înseamnă că oile și vitele nu mai au voie să pască libere iar pășunatul devălmaș este întrerupt pentru câteva luni, se formează turmele, se repară gardurile țarinilor, se tund oile înainte de a fi urcate la munte etc. Se mai spune, despre luna aprilie, că este o lună capricioasă în care vremea va fi ori geroasă, ori călduroasă. Totodată, în luna lui aprilie se fac prevestiri ale vremii ce va urma, astfel se nasc o parte din superstițiile acestei luni.
Dacă în luna lui Prier este vreme frumoasă și călduroasă, atunci luna mai va avea vreme rece, cu înghețuri; Dacă la Prier este vreme posomorâtă și rece, atunci luna lui mai va avea vreme frumoasă și călduroasă; Negura de la răsărit, din luna aprilie, e semn bun pentru anul în curs; Dacă în aprilie tună și fulgeră, atunci nu există motive să ne temem de ger; Vremea frumoasă din luna aprilie ne va aduce o vară furtunoasă, etc.
Veseli de 1 aprilie – superstiții de 1 aprilie
Ziua Păcălelilor şi Ziua internațională a păsărilor. Dar pe noi ne interesează primul aspect. De unde vine? Cum se … manifestă? şi ce superstiții avem de 1 Aprilie?
Ziua de 1 Aprilie a fost întotdeauna un prilej de distracție şi cum e sănătos să râzi, ne bucurăm şi noi când avem prilejul. Se pare că originile acestei zile se regăsesc, ca multe alte obiceiuri, în schimbarea calendarului gregorian. Se spune că, odată cu această schimbare, mulți nu s-au putut obişnui cu noile date ale sărbătorilor. Și atunci, în timpul lui Carol al IX-lea, mulți neadaptați sărbătoreau Anul Nou la… 1 Aprilie! Cei ce sărbătoreau astfel erau numiți „nebuni de Aprilie”. Apoi obiceiul s-a perpetuat până-n zilele noastre, pierzându-şi semnificația inițială şi păstrând doar… ”nebunia”. Pentru că e o nebunie veselă şi plăcută! Superstiţia spune că păcăleala de 1 Aprilie trebuie făcută până la ora 12:00, cele după această oră, se zice că aduc ghinion. Tot o superstiţie spune că în ziua de 1 Aprilie nu se fac căsătorii, pentru că: ori acestea nu durează, se destramă, ori soţul va fi „sub papuc”. La noi, se spune că dacă nu păcăleşti pe nimeni de 1 Aprilie, tot anul până la celălalt 1 Aprilie vei fi tu cel păcălit. Tot anul? Nu-i cam mult? Dar dacă aşa zice superstiţia, să ne grăbim să păcălim pe cineva. Pardon: ce vă spunem mai jos nu-i păcăleală.
Sărbătoarea Floriilor – tradiții și obiceiuri
Intrarea Domnului în Ierusalim sau Floriile este prima sărbătoare cu dată schimbătoare din calendarul anului bisericesc. Totodată, Floriile deschid ciclul sărbătorilor pascale, care se încheie la Înălțarea Domnului. În ziua de Florii există obiceiul de a merge la Biserică cu ramuri de salcie înmugurite, pentru a fi sfințite de către preot. Conform tradiției creștine, obiceiul ne amintește de intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim, înainte de Patimi, când a fost întâmpinat de mulțime cu ramuri de măslin și crenguțe de palmier sau flori. Crenguțele de salcie vor fi împărțite credincioșilor ce au participat la slujba de Florii. Aceștia vor lua crenguțele acasă și le vor pune la geamuri, la uși și la porți pentru a le apăra casele de rele și necazuri. În unele zone ale țării, oamenii de la sate se încing cu ramurile de salcie, peste mijloc, deoarece se spune că acest ritual îi apără de boli și îi face mai robuști. Exista și obiceiul ca părinții sa-și lovească copiii cu nuielușa de salcie, când veneau de la biserică. Credeau că așa vor crește sănătoși și înțelepți. Oamenii le puneau și pe pomii fructiferi, pentru a-i ajuta să rodească. Exista credința că abia acum pomii prind putere să rodească. De aceea, nu se plantau pomi înainte de Florii, de teama ca aceștia să nu rămână fără rod. În ziua de Florii, stupii erau împodobiți cu ramurile de salcie sfințite, ca albinele să se bucure de binecuvântarea divină. În unele sate, mâțișorii erau aruncați în curte când începea să bată grindina. Însă, ramurile de salcie aveau în principal menirea de a-i feri pe oameni de duhurile necurate, sau erau utilizate și în scopuri terapeutice, oamenii înghițeau mâțișori de pe ramura de salcie, pentru a fi feriți de diferite boli. Un alt obicei, întâlnit în ziua de Florii, este acela de a trece pe la mormintele rudelor pentru a le agăța de cruci crenguțele de salcie, astfel aceștia vor ști că Paștele se apropie. Tot în ziua de Florii, șnurul de mărțișor se va agăța într-un copac înmugurit sau înflorit pentru a avea sănătate și belșug în anul ce urmează. Totodată, ziua de Florii este prilej de sărbătoare pentru cei cu nume de flori, deoarece își serbează onomastica.
Obiceiul Lazaritelor
Înainte de a intra în Ierusalim, Hristos l-a înviat pe Lazăr. Învierea lui Lazăr este simbolul învierii viitoare a neamului omenesc. În popor se crede că Lazăr era un fecior tânăr, fratele fetei care s-a căsătorit cu Dragobete, Cap de Primăvară. Potrivit tradiției, într-o sâmbătă Lazăr a plecat cu oile la păscut, lăsând-o pe mama sa să facă plăcinte. Urcând întru-un copac să ia muguri pentru animale, își aduce aminte de plăcinte. Se grăbește să coboare, cade și moare. Potrivit legendei că Lazăr ar fi murit de dorul plăcintelor, exista obiceiul ca în această sâmbătă, femeile de la țară să facă ofranda de pomenire a morților împărțind plăcinte de post. Profesorul Ion Ghinoiu afirma că în ajunul sau sâmbăta Floriilor, se efectua un ceremonial complex, numit Lazarita, care era structurat după modelul colindelor. Ion Ghinoiu afirma că Lazarita era un ceremonial la care participau numai fetele. „Una din fete, numita Lazarita, se îmbrăca în mireasă și colinda împreună în fața ferestrelor caselor unde au fost primite. Lazarita se plimba cu pași domoli, înainte și înapoi, în cercul format de colindătoarele care povestesc, pe o melodie simpla, drama lui Lazăr sau Lazarica: plecarea lui Lazăr de acasă cu oile, urcarea în copac pentru a da animalelor frunza, moartea neașteptată prin căderea din copac, căutarea și găsirea trupului neînsuflețit de către surioarele lui, aducerea acasă, scăldatul ritual în lapte dulce, îmbrăcarea mortului cu frunze de nuc, aruncarea scaldei mortului pe sub nuci”.
Sărbătoarea dinților
Ziua de 11 aprilie este dedicată Sfântului Antipa, despre care oamenii din popor cred că vindecă durerile de dinți și măsele. Sfântul Antipa s-a rugat pentru cei care îi vor face pomenire să fie feriți de patimi și de alte boli, între care și nesuferita durere a dinților.
Sursa:azm.gov.ro, sursa foto:dragusanul.ro
Știri
Ziua Păcălelilor: Originea acestei zile și cum este sărbătorită în alte țări. Nimeni nu are voie să se supere pe 1 aprilie
De Ziua Păcălelilor nimeni nu are voie să se supere: Care este originea zilei
În fiecare an, la 1 aprilie, oamenii din lumea întreagă marchează Ziua păcălelilor, cunoscută și ca Ziua păcălitului sau Ziua nebunilor, când fiecare încearcă, cu mai mult sau mai puțin succes, să-i facă o șotie colegului, prietenului, vecinului, unui membru de familie, mai exact, toată lumea păcălește pe toată lumea.
Celebrarea Zilei Pacalelilor isi are originile in Franta, in secolul al XVI-lea, cand a fost adoptat calendarul Gregorian, care a mutat Anul Nou de la 1 aprilie la 1 ianuarie. Vestea noului calendar s-a raspandit incet iar cei care continuau sa sarbatoreasca anul nou de 1 aprilie era considerati ″pacalitii de 1 aprilie″.
In Franta, 1 APRILIE, ZIUA PACALELILOR, este numita Poisson d’Avril, adica „pestele de aprilie”, cu referire la un peste tanar, usor de capturat. Francezii obisnuiesc sa-si pacaleasca prietenii lipind-le pe spate un peste de hartie. In momentul in care cineva descopera farsa, acesta trebuie sa strige „Poisson d’Avril!”.
Timp de 200 de ani, practica farselor de 1 APRILIE, ZIUA PACALELILOR, s-a raspandit in Anglia si in Statele Unite. Toate farsele trebuie sa fie facute pana la ora pranzului. Orice farsa facuta dupa aceasta ora va aduce ghinion farsorului.
ZIUA PACALELILOR, 1 APRILIE – Cei care nu raspund cu zambetul pe buze unei farse facute de vor fi urmariti de ghinion tot anul. Barbatii pacaliti de o femeie frumoasa de Ziua Pacalelilor vor ajunge sa o ia de nevasta, sau, daca barbatul este casatorit, cei doi vor ramane prieteni foarte buni.
Originea acestui obicei nu este cunoscută cu exactitate. Unii consideră că aceasta este legată de schimbarea anotimpului, în timp ce alții cred că provine de la adoptarea noului calendar. Ipoteza acceptată de majoritate, însă, susține că obiceiul păcălelilor de 1 aprilie a apărut în vestul Europei, pe la jumătatea secolului al XVI-lea, conform site-ului www.infoplease.com. În vechiul calendar iulian, Anul Nou se sărbătorea la 1 aprilie, dar în 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut trecerea de la vechiul calendar iulian la noul calendar, care avea să-i poarte numele — calendarul gregorian, sărbătoarea Anului Nou mutându-se de atunci pe 1 ianuarie. Oamenii au avut probleme în a se obișnui cu noua dată a acestei sărbători și au continuat să-și trimită felicitări și să-și facă urări tot pe 1 aprilie. Cei care continuau să sărbătorească Anul Nou la 1 aprilie au fost numiți „nebuni de aprilie”, de unde și denumirea de Ziua nebunilor (April Fools’ Day) sau Ziua păcălelilor. Cu timpul, felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoțite adeseori de cadouri hazlii, relatează Agerpres.
Ziua de 1 aprilie este recunoscută ca Zi a păcălelilor în majoritatea țărilor lumii. Marcată mai întâi în Europa, a trecut peste ocean și s-a răspândit apoi în majoritatea țărilor de pe glob. Este totuși sărbătorită cu preponderență în Europa și în America și mai puțin de civilizațiile orientale.
La noi în țară, Ziua păcălelilor se sărbătorește începând cu secolul al XIX-lea. Potrivit site-ului www.istorie-pe-scurt.ro, se obișnuiește ca farsele să fie făcute până la ora prânzului, altfel acestea aduc ghinion păcăliciului. Tradiția spune că dacă o fată frumoasă reușește să te păcălească, trebuie să o iei de nevastă sau măcar să fii prietenul ei. Dar nu este indicat să te căsătorești la 1 aprilie, pentru că bărbatul însurat în această zi va fi toată viața sub papucul nevestei. Copiii născuți la 1 aprilie vor avea succes pe aproape toate planurile, dar ar fi bine să stea departe de jocurile de noroc.
Prin celebrarea acestei sărbători, ziua de 1 aprilie devine un prilej de bucurie și de distracție pentru toți cei care au simțul umorului, sau, așa cum spunea scriitorul Mark Twain, „ziua de 1 aprilie este ziua în care ne amintim ce suntem în celelalte 364 de zile ale anului”.
Alte superstitii de 1 APRILIE – ZIUA PACALELILOR:
=> In regiunea Tirol, din Elvetia, un manunchi de paie este ingropat de 1 APRILIE, pentru ca recolta sa fie bogata in sezonul urmator.
=> Copiii nascuti de ZIUA PACALELILOR vor fi norocosi in afaceri, dar vor fi urmariti de ghinion la jocurile de noroc.
=> Indragostitii nu ar trebui sa se casatoreasca pe 1 APRILIE, pentru ca mariajul nu va functiona, ori pentru ca femeia va fi “cocosul” in familie.
=> Cel care nu va pune la cale o farsa de ZIUA PACALELILOR va fi pacalit pentru tot restul anului.
Știri
Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba: Licitație pentru achiziții de peste 2,8 milioane de lei
Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba
Serviciul de Ambulanță Județean Alba a lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o procedută de achiziție derulată în cadrul unui amplu proiect de digitalizare finanțat prin PNRR.
Achiziția are o valoare totală estimată de peste 2,8 milioane de lei.
Serviciul de Ambulanță Județean Alba a semnat, la sfârșitul lunii septembrie 2024, contractul de finanțare pentru implementarea proiectului ”Digitalizarea Serviciului de Ambulanță Județean Alba”.
Scopul proiectului este implementarea unui sistem informatic integrat printr-un ansamblu arhitectural digital ce îmbină în mod armonios echipamentele hardware și aplicațiile software.
Obiectivele proiectului sunt îmbunătățirea/dezvoltarea rețelelor de comunicații și a infrastructurii IT și hardware la nivelul instituției și implementarea unui software non-clinic integrat și interoperabil.
Achiziția în curs cuprinde echipament si accesorii pentru computer, computere portabile, computer de birou, surse de alimentare electrică continuă, echipament de rețea, pachete software pentru editare de text, servere și servicii de instalare de computere și de echipament de procesare a informațiilor.
Data limită pentru primirea ofertelor este 28 aprilie.
-
Știriacum o săptămână
Cetatea Trascăului din comuna Rimetea, Alba, loc încărcat de istorie și de legende: Povestea maiestuoaselor fortificații
-
Știriacum o săptămână
APRILIE, Prier: Datini, tradiții și obiceiuri românești
-
Știriacum 2 săptămâni
Cugireana, trenul care a făcut naveta 100 de ani între Teiuș și Cugir: Cândva, cel mai lung tren de călători din Europa, ducea zilnic până la 10.000 de navetişti
-
Știriacum o săptămână
Povestea lui Mihăilă Gritta, legenda din Apuseni: Minerul din Roșia Montană a extras din baia ”Despicata” tone de aur, ridicând biserici și școli pentru românii din partea locului
-
Știriacum o săptămână
Podul de fier de la Ocna Mureș, pentru aproape 100 de ani, singurul din Europa cu trafic rutier, feroviar şi pietonal
-
Știriacum 2 săptămâni
28 martie 1923, ziua în care a fost promulgată Constituția României adoptată după Marea Unire
-
Știriacum o săptămână
Ziua Păcălelilor: Originea acestei zile și cum este sărbătorită în alte țări. Nimeni nu are voie să se supere pe 1 aprilie
-
Știriacum o săptămână
Mănăstirea Afteia, o mândrie a ortodoxiei transilvănene, locul care a renăscut de mai multe ori