Connect with us

Știri

Peste 3 milioane de euro asigură modernizarea a două tronsoane din drumurile județene 107K și 103E: Acestea fac legătura dintre zonele submontane din centrul județului cu DN1 și Autostrada A10

Published

on

Judetul Alba beneficiaza de noi fonduri europene pentru reabilitarea drumurilor judetene. În 19 noiembrie, la sediul ADR Centru din Alba Iulia au fost semnate inca doua contracte de finantare din perioada de programare 2014-2020, pentru reabilitarea drumurilor judetene din Regiunea Centru.

Este vorba de doua tronsoane din drumurile judetene pe care Consiliul Judetean Alba si-a propus sa le reabiliteze, care fac legatura dintre zonele submontane din centrul judetului cu drumul national DN1 si Autostrada A10 (Sebes-Turda). Cele doua rute conecteaza aproape 10.000 de locuitori cu zona activa aflata in plina dezvoltare din inima judetului, pe traseul Sebes-Alba Iulia-Teius-Aiud, asigurand conectivitatea zonei aflate pe dreapta Muresului cu coridoarele de transport europene. Cele doua contracte de finantare, a caror valoare totala este de peste 15,3 milioane lei, au fost semnate de catre Presedintele CJ Alba, domnul Ion Dumitrel si domnul Simion Cretu, Director General ADR Centru.

In vederea imbunatatirii mobilitatii rutiere locale si interregionale, UAT Judetul Alba, prin Consiliul Judetean, a propus spre finantare reabilitarea a doua tronsoane din drumurile judetene DJ107K si DJ103E, in lungime totala de peste 13kilometri. Cele doua contracte sunt incheiate in cadrul apelului de proiecte nr. 2018/6/6.1/6 – Proiecte Nefinalizate, finantat prin Programul Operational Regional 2014-2020, Prioritatea de Investitii 6.1 pentru ”Stimularea mobilitatii regionale prin conectarea nodurilor secundare si tertiare la infrastructura TEN – T, inclusiv a nodurilor multimodale”. Cele doua tronsoane de drum judetean supuse modernizarii au durata de valabilitate depasita demult, prezentand numeroase si grave degradari atat ale imbracamintii caii de rulare, cat si cedari ale structurii rutiere. Elementele geometrice nu mai corespund deloc cerintelor de trafic actual, iar lucrarile de colectare si evacuare a apelor sunt nefunctionale si cu gabarite depasite. In plan, ambele trasee sunt sinuoase, existand multe curbe care nu au elemente geometrice corespunzatoare. Podurile si podetele existente pe fiecare ruta pentru traversarea cursurilor de apa, prezinta o stare tehnica necorespunzatoare, fiind necesara executia unor lucrari de reparare/consolidare/inlocuire, in vederea asigurarii parametrilor tehnici corespunzatori.

Este vorba de rutele DJ107K: Galda de Jos-Mesentea-Benic-Intregalde, in lungime de sase kilometri si DJ103E: DN1-Garbova de Jos– Garbovita-Garbova de Sus, in lungime de peste 7,6 kilometri. Obiectivele specifice ale proiectului Cod SMIS 126106 – ”Consolidare corp Drum Judetean DJ107K: Galda de Jos-Mesentea-Benic-Intregalde, jud. Alba, KM17+700-23+700”, vizeaza modernizarea unei portiuni de 6 km de drum, pe traseul DJ107K, pentru asigurarea conectivitatii cu reteaua TEN-T, asigurarea accesului unui numar de minim 583 persoane la coridoarele de transport nationale. Valoarea totala a proiectului este de 8.309.360,18 lei, din care valoarea finantarii nerambursabile este de 8.137.537,98 lei (adica 98,00% din valoarea eligibila a proiectului – aproximativ 1,746 milioane euro, restul fiind contributia beneficiarului. In ceea ce priveste proiectul ”Modernizare Drum Judetean DJ103E: DN1 – Garbova de Jos – Garbovita – Garbova de Sus Judetul Alba” se doreste cresterea gradului de accesibilitate pe teritoriul administrativ al orasului Aiud, prin asigurarea legaturii localitatilor de pe traseu cu reteaua TEN-T si imbunatatirea calitatii vietii populatiei din localitatile vizate de proiect si din cele limitrofe. Valoarea totala a acestui proiect este de 7.074.440,03 lei, din care valoarea finantarii nerambursabile este de 6.822.380,31 lei (98,00% din valoarea eligibila a proiectului), adica aproximativ 1,46 milioane euro. Beneficiarul estimeaza ca lucrarile pentru cele doua tronsoane rutiere vor fi gata la sfarsitul anului 2021.

”Aceste proiecte erau pe lista de proiecte prioritare intocmita de autoritatile publice judetene, dar nu au fost chiar primele din Regiune. Avem deja 10 contracte semnate la nivelul regiunii, in valoare totala de peste 1,17 miliarde lei, pentru toate cele sase judete. Dintre acestea, tot CJ Alba a semnat, in urma cu un an si jumatate, primul contract pe acest domeniu, investitie a carei valoare este de peste 188 milioane lei, pe traseul Aiud-Abrud, asa numita ”Transalpina de Apuseni”, unde activitatile sunt in grafic. Vom mai semna contracte de finantare si pentru alte drumuri judetene ale caror lucrari au fost demarate, in judetele Brasov si Harghita. Vorbim de parteneriate benefice intre Consiliile Judetene si autoritatile locale si suntem convinsi ca va creste mult mobilitatea in zonele unde se intervine cu resurse nerambursabile. Atat pentru judetul Alba, cat si pentru celelalte din regiunea noastra, este foarte important ca se investeste in reabilitarea sistemului rutier, deoarece cu cei peste 700 de kilometri modernizati in judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu in ultimii 15-20 de ani, cu fonduri europene, practic am depasit cu mult calitatea transportului pe unele arterele nationale. Concret, in multe cazuri, este mai usor si mai frumos sa circuli pe drumurile judetene reabilitate, decat pe acele drumuri nationale unde nu s-au facut investitii importante. Pentru locuitorii judetului Alba este imbucurator faptul ca proiectele propuse de administratia judeteana sunt complementare intre ele si traseele reabilitate in ultimii ani converg spre orasele Aiud si Teius pentru a conecta mii de oameni la reteaua europeana de transport”, a declarat domnul Simion Cretu, director general ADR Centru, referindu-se la importanta acestui proiect REGIO.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului

Published

on

Este salutul specific sibienilor şi ardelenilor, în general…No, aşa îşi românii, saşii, maghiarii din Ardeal

Nu este o modă sau un moft, ci o tradiţie, un semn de respect faţă de cel care-ţi iese în cale. Iată istoria.

Servus!

Să luaţi aminte: Servus (în germană „servus”, în cehă „servus”, în maghiară „szervusz”, în croată „serbus” sau „servus”, în poloneză „serwus”) este o formă de salut folosită în mod familiar în Europa Centrală şi de Est, extrem de agreată, chiar împământenită în zona Ardealului.

Etimologie

Cuvântul provine din latinescul „servus”, care înseamnă „servitor”. Este o elipsă a expresiei latineşti „ego sum servus tuus” (în traducere ad litteram „eu sunt servitorul tău”, tradus şi ca „Sunt la dispoziţia ta”).

Deşi am fi tentaţi să credem că termenul „servus” provine din latină, lingviştii consideră că formula de salut, fără îndoială latinească la bază, a fost preluată la noi mult mai târziu, din limba germană (prin influenţa saşilor şi a şvabilor).

„Servus humillimus” era o formulă de salut folosită de romani şi însemna „sluga dumitale preaplecată!”. Salutul era utilizat doar între bărbaţi şi numai de la cei inferiori către superiori, termenul „servus” având semnificaţia de sclav sau rob (şerb).

Majoritatea specialiştilor consideră că termenul ar fi fost preluat în română, abia în perioada Imperiului Austro-Ungar, din germană. Aşa se explică şi faptul că formula de salut se utilizează încă, nu doar la noi, în Ardeal, ci şi în sudul Germaniei, Austria, Ungaria şi Polonia. În plus, este de remarcat că doar în Germania cuvântul şi-a păstrat forma grafică similară cu a noastră: „servus”, pe când ungurii scriu „szervusz”, iar polonezii „serwus”.

În schimb, de la maghiari am preluat formula de salut „servus tok” (atunci când se face referire la un grup de cunoscuţi) sau „szia”, formule care s-au încetăţenit.

 De la cuvântul latinesc înrudit sclavus (în traducere tot „slujitor”, „servitor”) este derivat şi salutul italian ciao (din schiavo), româniazat în „ceau”, pe la Sibiu sau Timişoara.

Sursa:sibiunews.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Continue Reading

Știri

Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze

Published

on

Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană

Proiect pentru mobilitate urbană de 6 milione de euro, la Blaj: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze

Municipiul Blaj a depus proiectul pentru mobilitate urbană prin care mai multe străzi vor fi modernizate și reabilitate. Vor fi construite și o parcare supraetajată (Park&Ride) și un depou pentru autobuze și microbuze.

Primăria Municipiului Blaj a depus, în data de 15 noiembrie 2024, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR), proiectul „Coridor Mobilitate Urbană prin Traseu Mobilitate Urbană, Amenajare Depou și Construire Park&Ride în Municipiul Blaj”.
Proiectul, în valoare de peste 6 milioane de euro, este finanțat prin Programul Operațional Regional (Regio) 2021-2027.

Fondurile europene pe această linie de finanțare sunt alocate DOAR MUNICIPIILOR, iar Blajul este al doilea municipiu, din cele peste 20 arondate ADR Centru, care a depus cerere de finanțare pe mobilitate, punctajul obținut de proiectul nostru fiind de 97 (din 100)!

În cadrul acestui proiect, vor fi reabilitate și modernizate complet străzile Clujului, Gheorghe Doja, Gării și Eroilor, va fi construită o parcare supraetajată (Park&Ride) și va fi amenajat, la intersecția străzii Clujului cu Stația de epurare, un depou pentru autobuze și microbuze.

Termenul de finalizare este anul 2030.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Continue Reading

Știri

Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului

Published

on

Pe 21 noiembrie sărbătorim Ziua mondială a salutului. Salutul reprezintă un element esențial în stabilirea unor relații cu cei din jurul nostru

Salutul este o manifestare de curtoazie cu care întâmpinăm pe cineva, fiind completată de mimică, poziția corpului și ținută.

În 1973, fraţii Brian şi Michael McCormack din Omaha, statul Nebraska, SUA au lansat Ziua mondială a salutului (World Hello Day). Ei consideră că salutul reprezintă o formă de acțiune interumană și un element important în realizarea înțelegerii și păcii dintre oameni de religii, rase și naționalități diferite.

În România, forma de salut diferă în funcţie de zona geografică, ea suferind în decursul timpului şi anumite modificări. La noi în țară, forma salutului depinde de zona geografică în care te afli. Bucureștenii se salută cu “Bună”, ardelenii își spun “servus”, iar cei din Banat, Cluj și Sibiu se salută cu “ceau” sau “ciau”.

Tinerii și adolescenții mai folosesc și formule de salut precum “Salve!”, “Salutare!”, “Te sărut!”, “Pa!”, “Noroc!”, “Salut!”, “Hai, te-am pupat!”, “Salut, bărbate!”, “Hi!”, “Hai, pa!”,  “Hello!”, “Sal”. Formulele de salut “Sărut-mâna”, “Bună ziua” și “La revedere” aproape au dispărut din vocabularul românilor. Mai mult decât atât, “Cum îți merge?” sau “Ce mai faci?” sunt deja considerate forme de politețe și nu forme de salut.

Mulți români încă mai folosesc saluturi religioase precum “Domnul cu tine!”, “Hristos în mijlocul nostru!” și “Doamne ajută!”. De asemenea, încă se folosesc formule specifice sărbătorilor creștinești precum “Hristos a înviat!” la care se răspunde cu “Adevărat a înviat!”. În ziua Înălțării, credincioșii creștini folosesc salutul “Hristos s-a înălțat!” și răspunsul “Adevărat s-a înălțat”.

De Ziua mondială a salutului, importanța comunicării este evidențiată prin organizarea de diverse demonstrații la nivel mondial. Această zi este sărbătorită în aproximativ 180 de țări. Istoria ne arată că primele atestări ale salutului se referă la formele de supunere, datând de pe vremea dinastiilor chineze. Oamenii de rând trebuiau să îşi acopere ochii cu palma pentru a nu fi orbiţi de lumina emanată de strălucitorul împărat. În acest obicei, îşi are originea salutul militar.

Sursa:a1.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Continue Reading

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba