Rămâi conectat

Știri

Peste 29.000 de cauze nou intrate la instanțele din Alba, anul trecut

Publicat

în

În data de 31.01.2019, Tribunalul Alba a prezentat Bilanţul activităţii desfăşurate în cursul anului 2018, în cadrul Adunării generale a judecătorilor din cadrul acestei instanţe.

La şedinţa de bilanţ au participat, alături de judecătorii Tribunalului Alba, domnul judecător Liviu Gheorghe Odagiu – preşedintele Curţii de Apel Alba Iulia, domnul judecător Mocan Aurelian Gheorghe – vicepreşedinte  al Curţii de Apel Alba-Iulia, preşedinţii judecătoriilor din circumscripţia Tribunalului Alba, domnul avocat Mihai Baco – decan Baroul de avocaţi Alba, doamna Boicean Danusia – procuror şef D.N.A. – Serviciul Teritorial Alba, domnul Cioancă Dan Ştefan – prim-procuror Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, domnul Itu Emil Ioan – director Penitenciarul Aiud, doamna Pântea Roxana – şef Serviciu Probaţiune Alba,  domnul Giurea Marius Claudiu – inspector şef Jandarmeria Alba.

            Sinteza raportului de bilanţ evidenţiază următoarele date:

În cursul anului 2018, la instanţele din judeţul Alba s-au înregistrat un număr de 29.480 cauze nou intrate, cu 3.334 cauze mai puţin decât în anul 2017. Din acest total, 6.132 cauze au fost înregistrate la Tribunalul Alba, restul de 23.348 fiind înregistrate la cele 5 judecătorii, astfel: 9.706 cauze la  Judecătoria Alba Iulia, 5.304 cauze la Judecătoria Aiud, 2.439 cauze la Judecătoria Câmpeni, 2.598 cauze la judecătoria Blaj, 3.301 cauze la Judecătoria Sebeş.

Comparativ cu anul 2017, la nivelul Tribunalului Alba, în anul 2018 se constată o scădere a numărului de cauze nou intrate, respectiv cu 4.290 dosare mai puţin, iar la nivelul judecătoriilor numărul cauzelor nou intrate a crescut cu 956 dosare . Cea mai mare creştere la nivelul judecătoriilor s-a înregistrat la Judecătoria Blaj, unde numărul cauzelor nou intrate a crescut în anul 2018 la 2.598 cauze, faţă de 2.128 cauze în anul 2017.

 Volumul de activitate la nivelul instanţelor din judeţul Alba a înregistrat o scădere  faţă de anul 2017 de la 44.767 – în anul 2017, la 40.972 – în anul 2018. Astfel, pe rolul Tribunalului Alba s-au aflat, în anul 2018, un număr de 9.755 cauze, din care 6.132 cauze nou intrate şi 3.623 cauze pe stoc (nesoluţionate la 01.01.2018). Analizând datele privind evoluția volumului de activitate, în perioada 2016 – 2018, la nivelul Tribunalului Alba   se  observă o tendinţă de scădere a volumului de activitate iar la nivelul judecătoriilor  din raza  Tribunalului Alba o  tendinţă de  creştere raportat la anul 2016 şi 2017.

În anul 2018, la nivelul instanţelor din judeţul Alba a scăzut numărul cauzelor soluţionate cu 4.280 cauze faţă de anul 2017, fiind soluţionate 29.328 cauze faţă de 33.608 cauze în anul 2017. Numărul cauzelor soluţionate la Tribunalul Alba a scăzut în anul 2018, la 6.579 cauze, faţă de 11.574 cauze în anul 2017, mai puţin cu 4.995 cauze.

Din numărul total de 29.480 cauze nou intrate la instanţele din judeţul Alba, în anul 2018 au fost înregistrate: 7.068 cauze în materie penală; 19.545 cauze în materie civilă; 2.532 cauze în materie de contencios administrativ, fiscal; 335 cauze în materia falimentului.

La Tribunalul Alba, din totalul de 6.132 cauze înregistrate în anul 2018 au fost repartizate: 1.003 cauze Secţiei penale;  2.825 cauze repartizate Secţiei civile; 2.304 cauze Secţiei II civile de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă.

În anul 2018, pe rolul Secţiei I civile a existat un număr total de 4.517 cauze, din care 1.692 cauze reprezintă stoc din anul anterior şi 2.825 sunt cauze înregistrate în anul 2018. Din cele 4.517 cauze aflate pe rolul Secţiei civile în anul 2018, au fost soluţionate 2.728 cauze, din care 79 recursuri, 619 apeluri şi 2.030 fonduri, iar pentru anul 2018 a rămas un stoc de 1.789 cauze din care: 65 recursuri, 569 apeluri si 1.155 fonduri. Ponderea dosarelor nou intrate în cursul anului 2018  pe materii (%) este : civil 34%,  minori şi familie 8%,  asigurări sociale 13%, litigii de muncă 45%.

În anul 2018, pe rolul Secţiei II civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă, a existat un număr total de 3986 cauze, din care 1.682 cauze reprezintă stoc din anul anterior şi 2.304 sunt cauze înregistrate în anul 2018. Din cele 3.986 cauze aflate pe rolul Secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă pe perioada anului 2018, au fost soluţionate 2.782 cauze, din care 42 recursuri, 1.233 apeluri şi 1.507 fonduri, iar pentru anul 2018 a rămas un stoc de 1.204 cauze din care: 16 recursuri, 351 apeluri si 837 fonduri. Ponderea dosarelor nou intrate în cursul anului 2018 , pe materii (%,) este: faliment 15%, litigii cu profesioniştii 24% , contencios administrativ şi fiscal 61%.

În anul 2018, pe rolul Secţiei penale a existat un număr total de 1.252 cauze, din care 249 cauze reprezintă stoc din anul anterior  şi 1.003 sunt cauze înregistrate în anul 2018. Din cele 1.252 cauze aflate pe rolul Secţiei penale în anul 2018, au fost soluţionate 1.406 cauze ( 622 fonduri şi 447 contestaţii) , iar pentru anul 2018 a rămas un stoc de 183 cauze din care: 150 fonduri si 33 contestaţii.

Schema posturilor de judecător pentru acest an la Tribunalul Alba  a fost de 30, în timp ce media posturilor de judecător efectiv ocupate pe parcursul anului a fost de 28,6.

Din punct de vedere al încărcăturii medii înregistrate la Tribunalul Alba, media încărcăturii pe schemă se situează sub media la nivel naţional, iar media încărcăturii pe judecător se situează sub media la nivel naţional. Încărcătura, atât pe schemă cât şi pe judecător, la nivelul Tribunalului Alba, a fost în cursul anului 2018 mai mică decât media înregistrată de celelalte două tribunale din circumscripţia Curţii de Apel Alba-Iulia.

Potrivit evidenţelor extrase din sistemul ECRIS, reiese că judecătorii din cadrul Tribunalului Alba s-au încadrat în anul 2018 în gradele de eficienţă „Foarte eficient” şi „Eficient”.

Încărcătura  pe schemă în anul 2018 la judecătoriile din raza Tribunalului Alba a fost apropiată sau peste media pe ţară, singura judecătorie care s-a situat mult peste medie fiind Judecătoria Sebeş. În ceea ce priveşte încărcătura pe judecător în anul 2018 la judecătoriile din raza Tribunalului Alba, se constată că a fost apropiată sau peste media pe ţară, singura judecătorie care s-a situat mult peste medie fiind Judecătoria Sebeş.

Începând cu anul 2015, activitatea instanţei este analizată şi în baza indicatorilor de eficienţă aprobaţi prin Hotărârea nr. 1305/09.12.2014 a Consiliului Superior al Magistraturii, modificată prin Hotărârea nr. 149/19.03.2015 şi Hotărârea nr.683/22.09.2015.

În ceea ce priveşte activitatea instanţei din perspectiva noilor indicatori de performanţă a eficienţei activităţii instanţelor, la nivelul anului 2018, Tribunalul Alba a fost „EFICIENT”, din punct de vedere al gradului general de eficienţă.

Cei cinci indicatori care au condus la stabilirea acestuia s-au situat în următoarele grade de eficienţă:

– Rata de soluţionare a dosarelor –   Foarte eficient

– Stocul de dosare –                           Satisfăcător

– Ponderea dosarelor închise într-un an – Foarte eficient

– Durata medie de soluţionare –       Foarte eficient

– Redactările peste termenul legal – Eficient

Judecătoriile din raza de competenţă a Tribunalului Alba, au înregistrat la nivelul anului 2018, următoarele grade, în ceea ce priveşte gradul general de eficienţă:

– Judecătoria Alba-Iulia – Eficient

– Judecătoria Aiud     – Eficient

– Judecătoria Blaj       – Foarte eficient

– Judecătoria Cîmpeni           – Eficient

– Judecătoria Sebeş    – Eficient

În urma întocmirii acestei analize, se constată că, dincolo de unele excepţii relevate la analiza fiecărui indicator, activitatea instanţelor din circumscripţia Tribunalului Alba şi rezultatele obţinute de acestea în anul 2018 sunt pozitive.

În anul 2018 se observă, în mare, o stabilizare a schemelor de personal la instanţele din raza Tribunalului Alba.  Astfel, la data de 01.01.2018, Tribunalul Alba  avea prevăzute în statul de funcţii:

  • 30 posturi judecător;
  • 2 posturi asistent judiciar;
  • 38 posturi grefier;
  • 4 posturi grefier – arhivar
  • 2 posturi grefier – registrator;
  • 6 posturi specialişti IT;
  • 1 post agent procedural;
  • 2 posturi aprod;
  • 3 posturi şofer;
  • 1 post manager economic;
  • 6 posturi consilier;
  • 2 posturi referent.

La data de 31.12.2018 la Tribunalul Alba erau două posturi vacante pentru funcţia de grefier , în vederea ocupării lor au fost efectuate demersurile necesare.

În raza Tribunalului Alba, funcţionează un număr de 5 de instanţe, în 4 imobile proprietate publică, în administrare sau în folosinţă, din care 2 sedii (imobile) sunt în stare tehnică foarte bună şi nu necesită lucrări imediate, respectiv cele în care funcţionează Judecătoria Blaj şi Judecătoria Câmpeni.

Tribunalul Alba şi Judecătoria Alba-Iulia ocupă în prezent parterul, mezaninul si etajul 1 al clădirii situate în Alba Iulia, Piaţa Iuliu Maniu, nr. 24, a cărei suprafaţă totală desfăşurată este de 2800 mp, iar etajul 2 şi mansarda clădirii sunt ocupate de parchetele de pe lângă aceste instanţe. Spaţiul ocupat la ora actuala de Tribunal si Judecătorie este total insuficient (cca. 5 mp suprafaţă de birou pe persoană), fiind necesară construirea unui nou sediu pentru Tribunalul Alba, urmând ca în viitor, Judecătoria Alba-Iulia să ocupe tot spaţiul existent.

Astfel, la data de 31.10.2014, Consiliului Local al Municipiului Alba Iulia a adoptat  Hotărârea nr. 316, prin care s-a transmis din domeniul public al Municipiului Alba Iulia şi administrarea Consiliului Local, în domeniul public al Statului Român, terenul în suprafaţă de 14.818 mp, situat în str. Târgului, FN, pentru construirea sediului Tribunalului Alba.

Această hotărâre şi Nota de fundamentare nr. 913/01.09.2014, privind necesitatea şi oportunitatea construirii unui sediu nou pentru Tribunalul Alba, au fost transmise Curţii de Apel Alba Iulia, spre aprobare şi apoi au fost înaintate la Ministerul Justiţiei, în vederea întreprinderii măsurilor necesare pentru darea acestui teren în administrarea Ministerului Justiţiei – Tribunalul Alba şi pentru cuprinderea acestei investiţii în Proiectul de buget pe anul 2015.

La începutul anului 2015, Ministerul Dezvoltării Regionale a demarat Programul naţional de investiţii în infrastructura instanţelor şi parchetelor din reşedinţele de judeţ, incluzând ”Programul naţional de consolidare a infrastructurii instanţelor de judecată aflate în municipiile reşedinţă de judeţ, ce are ca obiectiv principal îmbunătăţirea infrastructurii sediilor instanţelor prin reabilitarea sediilor instanţelor, dar şi execuţia unor noi sedii”. În acest program, este inclusă şi construirea unui sediu nou pentru Tribunalul Alba.

În anul 2017 Ministerul Justiției a finalizat Tema cadru pentru proiectarea instanțelor, iar în baza acesteia Tribunalul Alba a întocmit și înaintat Ministerului Justiției ”Nota conceptuală pentru construirea Sediului Tribunalului Alba”, nr.1069/20.09.2017 avizată și de ordonatorul secundar de credite, precum și ”Tema de proiectare pentru Sediul Tribunalului  Alba”. La data de 01.11.2017 Nota conceptuală și Tema de proiectare a fost avizată în Consiliul Tehnico – Economic al Ministerului Justiției, cu avizul nr.12.

 Ca urmare a solicitării Companiei Naţionale de Investiţii, s-a întocmit „TEMA DE PROIECTARE PENTRU SEDIU TRIBUNALUL ALBA”, cu respectarea conţinutului cadru  prevăzut la anexa 2 la Hotărârea de Guvern nr.907/2016, temă care a fost transmisă şi spre ştiinţă Ministerului Justiţiei cu adresa nr.720/13.06.2018.

Noua Temă de proiectare s-a întocmit ţinând cont în acelaşi timp şi de prevederile din Tema cadru de proiectare, care era deja avizată în Consiliul Tehnico Economic din cadrul Ministerului Justiţiei.

Întrucât în cursul anului 2018, în urma analizării documentelor sau constatat neconcordanţe legate de calculul necesarului suprafeţelor, urmează ca în cursul anului 2019, după soluţionarea acestor neconcordanţe, Compania Naţională de Investiţii să demareze procedura de licitaţie pentru proiectarea și execuţia sediului  nou al Tribunalului Alba.

Toate aspectele prezentate în cuprinsul prezentului raport de activitate, legate de volumul de activitate, încărcătura pe judecător,  calitatea actului de justiţie, ne îndreptăţesc să apreciem că în anul 2018 personalul instanţelor din raza Tribunalului Alba s-a implicat cu responsabilitate şi profesionalism în realizarea sarcinilor de serviciu.

Cu toate acestea, trebuie menţionat că Tribunalul Alba a înregistrat gradul general de eficienţă „Eficient” în anul 2018, prin raportare la anul 2017 când gradul a fost „Foarte eficient”. Această împrejurare se datorează în mare parte faptului că volumul de activitate (cauze nou intrate) a scăzut cu 4.290 cauze faţă de anul precedent, în procent de -41,16%, cea mai mare pondere de cauze având-o cele în materia contencios administrativ respectiv solicitările de restituire a  timbrului de mediu. O altă cauză care a condus la înregistrarea acestui grad, s-a datorat şi indicatorului redactări peste termen care de asemenea a scăzut de la „Foarte eficient” la „Eficient” în anul 2018.

 Pentru îmbunătăţirea activităţii la nivelul Tribunalului Alba, ne propunem  implementarea unor măsuri dintre care enumerăm : alocarea resurselor materiale necesare asigurării unui climat optim de muncă (rezolvarea problemelor de infrastructură care la acest moment este complet deficitară); alocarea resurselor umane în raportat de volumul de activitate; monitorizarea periodică a dosarelor mai vechi de un an în sistem.

În continuare ne propunem un management al resurselor umane adaptat nevoilor concrete ale activităţii instanţelor şi vom continua eforturile de îmbunătăţire a infrastructurii şi a capacităţii instituţionale ale Tribunalului Alba şi ale instanţelor din circumscripţie.

Pe linia relaţiilor publice, vom continua cu aceeaşi disponibilitate să comunicăm informaţii de interes public şi ne dorim ca printr-o reflectare corectă şi echilibrată în presă a activităţii judiciare a instanţelor, imaginea publică despre justiţie să fie una cât mai aproape de realitate.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

APRILIE, Prier: Datini, tradiții și obiceiuri românești

Publicat

în

Prier înseamnă timp favorabil, prielnic atât pentru semănatul holdelor dar și pentru turmele de animale. Datini, tradiții și obiceiuri românești, în luna aprilie

Conform tradiției populare românești, luna aprilie se mai numește și „Prier”. Această denumire populară, a lunii aprilie, provine de la verbul “a prii” și înseamnă timp prielnic pentru semănături, ori lucrări în gospodărie .

Când vremea este înșelătoare, cu timp friguros și secetos pentru lucrările de primăvară, aprilie anunță sărăcie și se numește și ”Traistă-n băț”. De fapt, în spiritualitatea populară se și spune că ”Prier priește, dar și jupuiește!”, aluzie la zilele capricioase, cu timp potrivnic lucrărilor de sezon. În această lună se continuă semănatul de primăvară, început în martie. Acum se închid țarinile, ceea ce înseamnă că oile și vitele nu mai au voie să pască libere iar pășunatul devălmaș este întrerupt pentru câteva luni, se formează turmele, se repară gardurile țarinilor, se tund oile înainte de a fi urcate la munte etc. Se mai spune, despre luna aprilie, că este o lună capricioasă în care vremea va fi ori geroasă, ori călduroasă. Totodată, în luna lui aprilie se fac prevestiri ale vremii ce va urma, astfel se nasc o parte din superstițiile acestei luni.

Dacă în luna lui Prier este vreme frumoasă și călduroasă, atunci luna mai va avea vreme rece, cu înghețuri; Dacă la Prier este vreme posomorâtă și rece, atunci luna lui mai va avea vreme frumoasă și călduroasă; Negura de la răsărit, din luna aprilie, e semn bun pentru anul în curs; Dacă în aprilie tună și fulgeră, atunci nu există motive să ne temem de ger; Vremea frumoasă din luna aprilie ne va aduce o vară furtunoasă, etc.

Veseli de 1 aprilie – superstiții de 1 aprilie

Ziua Păcălelilor şi Ziua internațională a păsărilor. Dar pe noi ne interesează primul aspect. De unde vine? Cum se … manifestă? şi ce superstiții avem de 1 Aprilie?
Ziua de 1 Aprilie a fost întotdeauna un prilej de distracție şi cum e sănătos să râzi, ne bucurăm şi noi când avem prilejul. Se pare că originile acestei zile se regăsesc, ca multe alte obiceiuri, în schimbarea calendarului gregorian. Se spune că, odată cu această schimbare, mulți nu s-au putut obişnui cu noile date ale sărbătorilor. Și atunci, în timpul lui Carol al IX-lea, mulți neadaptați sărbătoreau Anul Nou la… 1 Aprilie! Cei ce sărbătoreau astfel erau numiți „nebuni de Aprilie”. Apoi obiceiul s-a perpetuat până-n zilele noastre, pierzându-şi semnificația inițială şi păstrând doar… ”nebunia”. Pentru că e o nebunie veselă şi plăcută! Superstiţia spune că păcăleala de 1 Aprilie trebuie făcută până la ora 12:00, cele după această oră, se zice că aduc ghinion. Tot o superstiţie spune că în ziua de 1 Aprilie nu se fac căsătorii, pentru că: ori acestea nu durează, se destramă, ori soţul va fi „sub papuc”. La noi, se spune că dacă nu păcăleşti pe nimeni de 1 Aprilie, tot anul până la celălalt 1 Aprilie vei fi tu cel păcălit. Tot anul? Nu-i cam mult? Dar dacă aşa zice superstiţia, să ne grăbim să păcălim pe cineva. Pardon: ce vă spunem mai jos nu-i păcăleală.

 Sărbătoarea Floriilor – tradiții și obiceiuri

Intrarea Domnului în Ierusalim sau Floriile este prima sărbătoare cu dată schimbătoare din calendarul anului bisericesc. Totodată, Floriile deschid ciclul sărbătorilor pascale, care se încheie la Înălțarea Domnului.  În ziua de Florii există obiceiul de a merge la Biserică cu ramuri de salcie înmugurite, pentru a fi sfințite de către preot. Conform tradiției creștine, obiceiul ne amintește de intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim, înainte de Patimi, când a fost întâmpinat de mulțime cu ramuri de măslin și crenguțe de palmier sau flori. Crenguțele de salcie vor fi împărțite credincioșilor ce au participat la slujba de Florii. Aceștia vor lua crenguțele acasă și le vor pune la geamuri, la uși și la porți pentru a le apăra casele de rele și necazuri. În unele zone ale țării, oamenii de la sate se încing cu ramurile de salcie, peste mijloc, deoarece se spune că acest ritual îi apără de boli și îi face mai robuști. Exista și obiceiul ca părinții sa-și lovească copiii cu nuielușa de salcie, când veneau de la biserică. Credeau că așa vor crește sănătoși și înțelepți. Oamenii le puneau și pe pomii fructiferi, pentru a-i ajuta să rodească. Exista credința că abia acum pomii prind putere să rodească. De aceea, nu se plantau pomi înainte de Florii, de teama ca aceștia să nu rămână fără rod. În ziua de Florii, stupii erau împodobiți cu ramurile de salcie sfințite, ca albinele să se bucure de binecuvântarea divină. În unele sate, mâțișorii erau aruncați în curte când începea să bată grindina. Însă, ramurile de salcie aveau în principal menirea de a-i feri pe oameni de duhurile necurate, sau erau utilizate și în scopuri terapeutice, oamenii înghițeau mâțișori de pe ramura de salcie, pentru a fi feriți de diferite boli. Un alt obicei, întâlnit în ziua de Florii, este acela de a trece pe la mormintele rudelor pentru a le agăța de cruci crenguțele de salcie, astfel aceștia vor ști că Paștele se apropie. Tot în ziua de Florii, șnurul de mărțișor se va agăța într-un copac înmugurit sau înflorit pentru a avea sănătate și belșug în anul ce urmează. Totodată, ziua de Florii este prilej de sărbătoare pentru cei cu nume de flori, deoarece își serbează onomastica.

Obiceiul Lazaritelor

Înainte de a intra în Ierusalim, Hristos l-a înviat pe Lazăr. Învierea lui Lazăr este simbolul învierii viitoare a neamului omenesc. În popor se crede că Lazăr era un fecior tânăr, fratele fetei care s-a căsătorit cu Dragobete, Cap de Primăvară. Potrivit tradiției, într-o sâmbătă Lazăr a plecat cu oile la păscut, lăsând-o pe mama sa să facă plăcinte. Urcând întru-un copac să ia muguri pentru animale, își aduce aminte de plăcinte. Se grăbește să coboare, cade și moare. Potrivit legendei că Lazăr ar fi murit de dorul plăcintelor, exista obiceiul ca în această sâmbătă, femeile de la țară să facă ofranda de pomenire a morților împărțind plăcinte de post. Profesorul Ion Ghinoiu afirma că în ajunul sau sâmbăta Floriilor, se efectua un ceremonial complex, numit Lazarita, care era structurat după modelul colindelor. Ion Ghinoiu afirma că    Lazarita era un ceremonial la care participau numai fetele. „Una din fete, numita Lazarita, se îmbrăca în mireasă și colinda împreună în fața ferestrelor caselor unde au fost primite. Lazarita se plimba cu pași domoli, înainte și înapoi, în cercul format de colindătoarele care povestesc, pe o melodie simpla, drama lui Lazăr sau Lazarica: plecarea lui Lazăr de acasă cu oile, urcarea în copac pentru a da animalelor frunza, moartea neașteptată prin căderea din copac, căutarea și găsirea trupului neînsuflețit de către surioarele lui, aducerea acasă, scăldatul ritual în lapte dulce, îmbrăcarea mortului cu frunze de nuc, aruncarea scaldei mortului pe sub nuci”.

 Sărbătoarea dinților

Ziua de 11 aprilie este dedicată Sfântului Antipa, despre care oamenii din popor cred că vindecă durerile de dinți și măsele. Sfântul Antipa s-a rugat pentru cei care îi vor face pomenire să fie feriți de patimi și de alte boli, între care și nesuferita durere a dinților.

  Sursa:azm.gov.ro, sursa foto:dragusanul.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Ziua Păcălelilor: Originea acestei zile și cum este sărbătorită în alte țări. Nimeni nu are voie să se supere pe 1 aprilie

Publicat

în

De Ziua Păcălelilor nimeni nu are voie să se supere: Care este originea zilei

În fiecare an, la 1 aprilie, oamenii din lumea întreagă marchează Ziua păcălelilor, cunoscută și ca Ziua păcălitului sau Ziua nebunilor, când fiecare încearcă, cu mai mult sau mai puțin succes, să-i facă o șotie colegului, prietenului, vecinului, unui membru de familie, mai exact, toată lumea păcălește pe toată lumea.

Celebrarea Zilei Pacalelilor isi are originile in Franta, in secolul al XVI-lea, cand a fost adoptat calendarul Gregorian, care a mutat Anul Nou de la 1 aprilie la 1 ianuarie. Vestea noului calendar s-a raspandit incet iar cei care continuau sa sarbatoreasca anul nou de 1 aprilie era considerati ″pacalitii de 1 aprilie″.

In Franta, 1 APRILIE, ZIUA PACALELILOR, este numita Poisson d’Avril, adica „pestele de aprilie”, cu referire la un peste tanar, usor de capturat. Francezii obisnuiesc sa-si pacaleasca prietenii lipind-le pe spate un peste de hartie. In momentul in care cineva descopera farsa, acesta trebuie sa strige „Poisson d’Avril!”.

Timp de 200 de ani, practica farselor de 1 APRILIE, ZIUA PACALELILOR, s-a raspandit in Anglia si in Statele Unite. Toate farsele trebuie sa fie facute pana la ora pranzului. Orice farsa facuta dupa aceasta ora va aduce ghinion farsorului.

ZIUA PACALELILOR, 1 APRILIE – Cei care nu raspund cu zambetul pe buze unei farse facute de vor fi urmariti de ghinion tot anul. Barbatii pacaliti de o femeie frumoasa de Ziua Pacalelilor vor ajunge sa o ia de nevasta, sau, daca barbatul este casatorit, cei doi vor ramane prieteni foarte buni.

Originea acestui obicei nu este cunoscută cu exactitate. Unii consideră că aceasta este legată de schimbarea anotimpului, în timp ce alții cred că provine de la adoptarea noului calendar. Ipoteza acceptată de majoritate, însă, susține că obiceiul păcălelilor de 1 aprilie a apărut în vestul Europei, pe la jumătatea secolului al XVI-lea, conform site-ului www.infoplease.com. În vechiul calendar iulian, Anul Nou se sărbătorea la 1 aprilie, dar în 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut trecerea de la vechiul calendar iulian la noul calendar, care avea să-i poarte numele — calendarul gregorian, sărbătoarea Anului Nou mutându-se de atunci pe 1 ianuarie. Oamenii au avut probleme în a se obișnui cu noua dată a acestei sărbători și au continuat să-și trimită felicitări și să-și facă urări tot pe 1 aprilie. Cei care continuau să sărbătorească Anul Nou la 1 aprilie au fost numiți „nebuni de aprilie”, de unde și denumirea de Ziua nebunilor (April Fools’ Day) sau Ziua păcălelilor. Cu timpul, felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoțite adeseori de cadouri hazlii, relatează Agerpres.

Ziua de 1 aprilie este recunoscută ca Zi a păcălelilor în majoritatea țărilor lumii. Marcată mai întâi în Europa, a trecut peste ocean și s-a răspândit apoi în majoritatea țărilor de pe glob. Este totuși sărbătorită cu preponderență în Europa și în America și mai puțin de civilizațiile orientale.

La noi în țară, Ziua păcălelilor se sărbătorește începând cu secolul al XIX-lea. Potrivit site-ului www.istorie-pe-scurt.ro, se obișnuiește ca farsele să fie făcute până la ora prânzului, altfel acestea aduc ghinion păcăliciului. Tradiția spune că dacă o fată frumoasă reușește să te păcălească, trebuie să o iei de nevastă sau măcar să fii prietenul ei. Dar nu este indicat să te căsătorești la 1 aprilie, pentru că bărbatul însurat în această zi va fi toată viața sub papucul nevestei. Copiii născuți la 1 aprilie vor avea succes pe aproape toate planurile, dar ar fi bine să stea departe de jocurile de noroc.

Prin celebrarea acestei sărbători, ziua de 1 aprilie devine un prilej de bucurie și de distracție pentru toți cei care au simțul umorului, sau, așa cum spunea scriitorul Mark Twain, „ziua de 1 aprilie este ziua în care ne amintim ce suntem în celelalte 364 de zile ale anului”.

Alte superstitii de 1 APRILIE – ZIUA PACALELILOR:

=> In regiunea Tirol, din Elvetia, un manunchi de paie este ingropat de 1 APRILIE, pentru ca recolta sa fie bogata in sezonul urmator.

=> Copiii nascuti de  ZIUA PACALELILOR vor fi norocosi in afaceri, dar vor fi urmariti de ghinion la jocurile de noroc.

=> Indragostitii nu ar trebui sa se casatoreasca pe 1 APRILIE, pentru ca mariajul nu va functiona, ori pentru ca femeia va fi “cocosul” in familie.

=> Cel care nu va pune la cale o farsa de ZIUA PACALELILOR va fi pacalit pentru tot restul anului.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba: Licitație pentru achiziții de peste 2,8 milioane de lei

Publicat

în

Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba

Serviciul de Ambulanță Județean Alba a lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o procedută de achiziție derulată în cadrul unui amplu proiect de digitalizare finanțat prin PNRR.

Achiziția are o valoare totală estimată de peste 2,8 milioane de lei.

Serviciul de Ambulanță Județean Alba a semnat, la sfârșitul lunii septembrie 2024, contractul de finanțare pentru implementarea proiectului ”Digitalizarea Serviciului de Ambulanță Județean Alba”.

Scopul proiectului este implementarea unui sistem informatic integrat printr-un ansamblu arhitectural digital ce îmbină în mod armonios echipamentele hardware și aplicațiile software.

Obiectivele proiectului sunt îmbunătățirea/dezvoltarea rețelelor de comunicații și a infrastructurii IT și hardware la nivelul instituției și implementarea unui software non-clinic integrat și interoperabil.

Achiziția în curs cuprinde echipament si accesorii pentru computer, computere portabile, computer de birou, surse de alimentare electrică continuă, echipament de rețea, pachete software pentru editare de text, servere și servicii de instalare de computere și de echipament de procesare a informațiilor.

Data limită pentru primirea ofertelor este 28 aprilie.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba