Sfântul Dumitru, tradiţii și obiceiuri: În credinţa populară, în această zi se află cum va fi iarna

SFÂNTUL DUMITRU, care a devenit guvernator al Tesalonicului după moartea tatălui său şi care, în tradiţia populară românească, este considerat patronul păstorilor sau cel care desfrunzeşte codrul şi usucă toate plantele, este sărbătorit la 26 octombrie atât de creştinii ortodocşi, cât şi de cei catolici.

Ucis pentru că nu se închina la zei

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, cinstit de creştini în 26 octombrie, a trăit în timpul împăraţilor Diocleţian (284-305) şi Maximian (286-305). Fiu al prefectului din Tesalonic, el a fost numit, datorită calităţilor sale, guvernator al Tesalonicului, după moartea tatălui său. Mai târziu, împăratul Maximian a aflat că Dimitrie este creştin, lucru care l-a mâniat foarte tare. Drept urmare, întorcându-se biruitor dintr-un război cu sciţii, Maximian a poruncit să se facă praznice în fiecare cetate, în cinstea zeilor. Venit la Tesalonic, împăratul l-a întrebat pe Dimitrie dacă sunt adevărate cele auzite despre el. Dimitrie a mărturisind cu îndrăzneală că este creştin şi a defăimat închinarea păgânească. Pedeapsa împăratului a fost maximă: Dimitrie a fost închis în temniţă şi ucis cu suliţa.

De ce se numește și Izvorâtorul de Mir

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este pomenit în calendarul creştin ortodox la 26 octombrie. Sfântul Dimitrie s-a născut în Tesalonic, tatăl său era guvernator al oraşului, fiind creştin în ascuns. Părinţii Sfântului Dimitrie nu aveau copii şi numai după multă rugăciune la Maica Domnului şi la Mântuitorul Hristos, au dobândit un fiu. Când copilul a ajuns la vârsta la care să poată cunoaşte şi să înţeleagă adevărul, l-au dus părinţii în casa lor de rugăciune, o cameră din palat, ascunsă, unde i-au arătat icoana adevăratului Dumnezeu, Care a făcut cerul şi pământul, şi icoana Născătoarei de Dumnezeu. Aici chemând în taină un preot şi pe câţiva creştini, prieteni apropiaţi, au botezat pe fiul lor în numele Preasfintei Treimi. După moartea tatălui său, Sfântul Dumitru a fost chemat de împăratul Maximian (286-305) şi numit în locul acestuia, încredinţându-i-se Tesalonicul, cu porunca de a-l curăţa de creştini: „Păzeşte patria ta şi s-o cureţi de necuraţii creştini, ucigându-i pe toţi cei care cheamă numele lui Iisus Hristos Cel răstignit” (Vieţile Sfinţilor). Nu numai că Sfântul Dimitrie a încălcat acest ordin, dar odată întors în cetate a început să propovăduiască Evanghelia. În scurt timp, i s-a făcut cunoscut împăratului că Dimitrie este creştin şi pe mulţi îi aducea la credinţa sa, lucru pe care auzindu-l acesta, s-a mâniat şi a dorit să meargă în cetatea Tesalonicului să vadă cu ochii săi. Întorcându-se biruitor după o luptă în părţile de răsărit ale imperiului, Maximian a ajuns şi la Tesalonic. Tânărul voievod a fost atunci chemat de către împărat şi în faţa acestuia cu mare îndrăzneală a mărturisit că este creştin. Sfântul Dimitrie a fost închis, iar în ziua de douăzeci şi şase a lunii octombrie, au intrat ostaşii în temniţa în care fusese aruncat şi găsindu-l stând la rugăciune, l-au împuns cu suliţele şi l-au ucis.

Creştinii au luat în noaptea următoare trupul Sfântului Mucenic şi l-au îngropat, iar deasupra mormântului au zidit o bisericuţă în care se săvârşeau multe minuni. În această bisericuţă a intrat prefectul Iliricului, Leontie, şi în timp ce se ruga, s-a vindecat de o boală care îl chinuia de multă vreme. Pentru acest fapt, Leontie a mulţumit lui Dumnezeu şi Sfântului Mucenic Dimitrie şi a zidit o biserică mai mare şi mai frumoasă în locul celei dintâi. Când s-a săpat temelia pentru această construcţie, au fost găsite moaştele Sfântului Dimitrie, care izvorau mir bine mirositor, în aşa fel încât toată cetatea a fost umplută de mireasmă. De aceea, i se mai spune Sfântului Mucenic Dimitrie şi Izvorâtorul de Mir. Edificiul paleocreştin original există şi astăzi şi face parte din site-ul Monumentelor Paleocreştine şi Bizantine din Tesalonic, aflându-se pe lista monumentelor din Patrimoniul mondial UNESCO, din anul 1988. Biserica Sfântul Dimitrie din Tesalonic adăposteşte moaştele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, care este şi ocrotitorul oraşului. (sursă: vol. „Vieţile Sfinţilor”)

Tradiții și obiceiuri. De Sfântul Dumitru se află cum va fi iarna

În credinţa populară, anul este împărţit în două anotimpuri: vară şi iarnă. Dacă Sfântul Gheorghe „încuie” iarna şi înfrunzeşte întreaga natură, Sfântul Dumitru desfrunzeşte codrul şi usucă toate plantele. Există credinţă că, în ziua Sf. Dumitru, căldura intră în pământ şi gerul începe să-şi arate colţii.

În ajunul sărbătorii Sfântului Dumitru, se aprind focuri, peste care sar copii, pentru a fi sănătoşi tot anul. Focul are şi menirea de a alunga fiarele şi de a încălzi morţii. După ce focul este stins, ţăranii aruncă un cărbune în grădină, pentru ca aceasta să primească putere de a rodi.

Sfântul Dumitru este considerat şi patronul păstorilor, ziua lui fiind aceea în care, spune tradiţia, ciobanii află cum va fi iarna. Aceştia îşi aşează cojocul în mijlocul oilor şi aşteaptă să vadă ce oaie se va aşeza pe el. Dacă se va culca o oaie neagră, iarna va fi bună, iar dacă se va culca o oaie albă, anotimpul rece va fi aspru. Un alt mod de a afla cum va fi iarna este acela de a urmări mersul oilor în dimineaţa sărbătorii Sf. Dumitru. Astfel, dacă dimineaţa se va trezi mai întâi o oaie albă, care va pleca spre sud, iarna va fi grea. Dacă se va trezi o oaie neagră şi va pleca spre nord, iarna va fi uşoară.

Ziua Sfântului Dumitru era, pe vremuri, şi o zi a soroacelor. Se terminau învoielile încheiate între stăpânii oilor şi ciobani la San-George, de unde şi zicerea că „la San-George se încaieră câinii, iar la Samedru se sfădesc stăpânii”.

Tot de Sfântul Dumitru, se tocmesc servitorii pentru diverse treburi şi se strică stanele. Ţăranii tund coama căilor până la trei ani, ca să aibă păr frumos.

Sf. Dimitrie cel Nou, sărbătorit în 27 octombrie

În anumite zone, ţăranii îl cinstesc pe Sfântul Dimitrie ca fiind cel ce a dat oamenilor vinul folosit la Sfânta Împărtăşanie.

Potrivit altor tradiţii, dacă de Sfântul Dumitru este vreme aspră, iarna va fi bună, iar de va fi vreme bună, toamna va fi lungă şi frumoasă. Dacă luna va fi plină şi cerul acoperit de nori, iarna va fi aspră, cu zăpezi mari.

O zi mai târziu, în 27 octombrie, este cinstit Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Basarabov, ocrotitorul Bucureştilor.

Sfântul Cuvios Dimitrie Basarabov s-a născut la sud de Dunăre, în Bulgaria. A trăit în secolul al XIII-lea, în timpul „imperiului” vlaho-bulgar de la Târnovo, intemeiat de fraţii Petru şi Asan. Iubind viaţa ascetică, el se retrage într-o peşteră. Nu se ştie cât timp a stat acolo şi nici când a murit, dar tradiţia spune că, înainte de a muri, el s-a aşezat singur între două lespezi de piatră, ca într-un sicriu.

Moaştele sale au fost aşezate cu cinste, în iunie 1774, în actuala Catedrală Patriarhală din Bucureşti. Racla cu moaştele Cuviosului Dimitrie a fost scoasă în procesiune pe străzile Bucureştiului de mai multe ori.

Sursa: agerpres, news.ro, digi24

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

În 26 octombrie, creştinii îl sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, izvorâtorul de Mir

Ziua Sfîntului Dumitru mai este cunoscută în popor și ca Zi a Soroacelor.

Este important ca aceasta zi să te găsească cu toate datoriile și împrumuturile din ultimele 6 luni achitate. În caz contrar, se poate să le dai înapoi dublu. Mai mult, ziua de Sfântul Dumitru este momentul potrivit pentru noi tocmeli și învoieli.

Tradiţii şi superstiţii de Sfântul Mare Mucenic Dimitrie

Se spune că Sfântul Dumitru desfrunzăreşte pădurea şi îi adună pe toţi la Focul lui Samedru, iar în zonele de munte ale ţării ciobanii coboară cu oile, iar toată lumea se pregăteşte pentru iarnă, conform site-ul superstitii.ro.

Se spune că atunci când un cioban aruncă un topor între oi, iar lângă el se aşează o oaie albă, atunci înseamnă că vremea va fi bună. Iar dacă oaia va fi neagră, se spune că iarna va grea şi lungă.

De Sfântul Dumitru toată lumea se adună la Sărbătoarea recoltei, se fac focuri mari şi se dau la vale roţi „e foc”, care sunt de fapt niş5te roţi din paie şi fân, cărora li se dau foc.

Pe 26 octombrie, iarna este „descuiată”, iar femeile dăruiesc copiilor covrigi, mere, nuci şi fructe uscate, iar bărbaţii scot tăciuni din foc pe care îi aruncă spre livezi. Toate aceste tradiţii sunt respectate pentru ca anul următor să aibă recolta bogată în fructe.

O altă superstiţie spune că dacă în ziua de Sfântul Dumitru vremea este înnorată, bate vântul şi plouă, înseamnă că iarna zăpezile vor fi mari.

De asemenea dacă recolta a adus gutui din belşug, se spune de asemenea că iarna va fi grea.

În schimb dacă este senin, iar vremea este doar rece, înseamnă că iarna va fi mai uşoară.

Ce se face şi ce nu se face de Sfântul Dumitru

Cu ocazia acestei sărbători, trebuie să tundem caii înainte ca aceştia să împlinească vârsta de 3 ani, pentru a avea o coamă bogată şi frumoasă. De asemenea, se spune că în această zi nu trebuie să ne pieptăm părul, pentru a ne feri de lupi, după cum amintesc vorbele din bătrâni, nu trebuie să splălăm rufe, să le călcăm sau să facem munci grele în gospodărie, pentru că se spune că este păcat.

Sursa: spynews.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Eveniment special dedicat Zilei Armatei Române la sediul Consiliului Județean Alba

Un eveniment special dedicat armatei române va avea loc, vineri, în cadrul Zilei Porților Deschise, la sediul Consiliului Județean Alba.

De la ora 16.00, la ceremonia „Gratitudine Armatei Române”, vor fi acordate diplome de gratitudine şi medalii, în semn de recunoaştere a curajului şi devotamentului celor care au ales onoranta misiune de apărare a ţării şi a poporului român.

Evenimentul va continua, de la ora 17.00, cu un program de cântece de cătănie, în interpretarea Grupului vocal „Sâncelenii” din Sâncel, urmat de un recital al Fanfarei Județului Alba, în curtea interioară a Sediului administrativ, începând cu ora 17:30.

Standurile cu tematică militară, amplasate în Atrium Centurionum, vor putea fi vizitate pe tot parcursul evenimentului.

Pe lângă tururile ghidate ale clădirii, va fi și un moment special dedicat celor mici – „Vinerea Micilor Consilieri Județeni”. Copiii vor avea ocazia să participe la o simulare a unei ședințe de consiliu, devenind, pentru o zi, consilieri județeni.

Noul sediu al Consiliului Județean Alba este o clădire cu tradiție militară, fost Comisariat de Război și, până de curând, sediul Centrului Militar Județean Alba.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE