Una dintre cele mai atractive destinaţii turistice din România este reprezentată de zona Munţilor Apuseni, cu frumoase locuri încărcate de istorie şi tradiţie, cu peisaje care te înfioară de emoţie

Ţara Moţilor din Munţii Apuseni este o regiune unde găsim români care trăiesc în sate situate la peste 1.400 de metri altitudine.

Ei ştiu toate secretele sutelor de peşteri din zonă. Oamenii locului construiesc superbe case din lemn şi prepară mâncăruri care i-au fermecat pe turiştii străini care, nu de puţine ori, au trecut prin această zonă a ţării.

Peştera Scărişoara, Peştera Poarta lui Ionele, Peştera Focul Viu, Peştera Coiba Mare, Dealul cu Melci, Peştera Urşilor, Cascada Vîrciorog, Cascada Pătrăhăiţeşti, Cascada Pisoaia, Casa Memorială Horea, Casa Memorială Avram Iancu, Cheile Vălişoarei, Cheile Gălzii, Cheile Ordăncuşii şi Cheile Mîndruţului sunt doar câteva dintre obiectivele turistice pe care nu trebuie să le rataţi dacă ajungeţi în Ţara Moţilor.

 Peştera Scărişoara

Peştera care adăposteşte cel mai mare gheţar subteran din România se află în comuna Gârda de Sus, din judeţul Alba. Este o peşteră cu adevărat impresionantă, accesibilă după ce se coboară, pe scări metalice ancorate în pereţi, un perete de aproape 50 de metri. Intrarea în peşteră se face printr-un portal uriaş, de 24 de metri lăţime şi 17 înălţime. Gheţarul, care dăinuie în peşteră de peste 4.000 de ani, are un volum de 80.000 de metri cubi. Faţa lui superioară reprezintă podeaua din Sala Mare a peşterii.

Atracţiile Gheţarului din Scărişoara sunt: Sala Mare, Biserica şi o sală cu stalagmite de gheaţă.

De la Valea Arieşului Mare din Câmpeni sunt 32 de km, pe DN 75, până în Gârda de Sus, iar din Albac 14 kilometri până în Gârda de Sus, apoi circa 10 km, urmând indicatoarele, pentru a ajunge la Gheţar.

Cascada Răchiţele

Căderea de ape mai este cunoscută şi ca „Vălul Miresei” şi măsoară peste 30 de metri. Iarna, când peretele stâncos îngheaţă, zona cascadei este un loc excelent pentru escaladă pe gheaţă. Ca multe dintre locurile superbe din munţi, şi această cascadă are parte de o legendă a ei. Se spune că, demult, o mireasă ar fi căzut de pe stâncile abrupte din zona unde este cascada, iar voalul ei a rămas agăţat pe stânci. Acolo, nuntaşii s-au oprit şi au început să plângă, astfel formându-se cascada. În realitate, însă, numele de „Vălul Miresei” vine de la asemănarea puternică dintre forma cascadei şi celebra piesă vestimentară purtată de femei în ziua nunţii.

 Peştera Poarta lui Ionele

În Munţii Apuseni, spre Bihor se află un alt loc deosebit de pitoresc, cunoscut sub numele de Peştera Poarta lui Ionele. Portalul înalt de 17 metri face din aceasta una dintre peşterile “înfricoşătoare” ale Apusenilor. Geologii o descriu ca fiind sculptată în calcare albe, alcătuită dintr-o galerie cu traseu frânt. La intrarea în peşteră, se află un pârâu care ţâşneşte din stâncă.

Peştera Poarta lui Ionele este situată în versantul drept al Văii Ordâncuşa, la o altitudine de 800 de metri, în calcare triasice. Se poate ajunge la ea prin Valea Arieşului, din comuna Gârda de Sus, urmând cale de 2,5 km drumul forestier ce porneşte din centrul comunei spre Peştera Scărişoara pe Valea Ordâncuşa.

Moara de apă din satul Roşia

Moara de apă din satul Roşia este singura ce se mai află încă în stare de funcţionare, din zecile de mori care măcinau cerealele cumpărate de moţi de pe la târgurile din câmpie.

Moara este formată dintr-un mecanism cu roată hidraulică cu palete, construită din lemn şi acţionată de dirijarea debitului văii şi canalizarea lui, printr-un jgheab creat artificial.

Clădirea morii este construită din lemn, în tehnica „şoşilor”, însă nu cu bârne, ci cu scândură. Clădirea are un mic târnaţ (prispă, pridvor) şi e acoperită cu ţiglă. Ea este formată din două încăperi cu nivele diferite. Mai joasă, încăperea care permite accesul la zona de morărit adăposteşte mecanismul de măcinat, format dintr-o pereche de pietre şi site. Camera morarului este mai ridicată şi adăposteşte lucrurile personale şi un mobilier auster. Moara poate fi vizitată oricând în timpul zilei, în prezenţa proprietarului, dl. Burtic Gheorghe, care locuieşte în satul Roşia, la nr. 731 şi care practică morăritul de o viaţă.

Peştera Gheţarul de la Focul Viu

Este o peşteră din Munţii Bihorului, aflată pe Valea Galbenă, care iese în evidenţă prin spectaculoasele sale grupuri de stalagmite în care se răsfrâng razele soarelui. Accesul este posibil cu autoturismul, pe drumul forestier Bălăleasa-Valea Seacă, până la cantonul din Valea Cetăţilor, şi apoi pe jos, pe un traseu de 1,5 kilometri.

Peştera Gheţarul de la Vârtop

Un loc ideal de vizitat pentru cei care iubesc istoria veche şi misterele sale este, fără doar şi poate, Gheţarul de la Vârtop, din comuna Arieşeni. Celebra locuinţă a omului preistoric îţi dă fiori de cum intri, printre bolovanii umezi de la gura peşterii, iar misterul ia amploare când pregăteşti lanterna pentru a pătrunde într-o lume de vis.

Gheţarul de la Vârtop mai este numit şi „Peştera Minunată”, pentru că deţine o mulţime de formaţiuni extrem de diverse şi, în acelaşi timp, bine conservate. Aceasta nu este ramificată, însă oferă un decor divers şi intim, ca ambianţă a încăperilor.

Chiar dacă nu este foarte lung, culoarul peşterii este o adevărată aventură pentru cei care vor sa îl străbată: urcuşuri şi coborâşuri, mers strecurat, aplecat, în genunchi, printre pereţii umezi ai culoarelor.

Peştera a devenit faimoasă în anii ’70, când au fost găsite urme de picior aparţinând unor oameni de Neanderthal, care sunt împietrite şi au o vechime de 62.000 de ani.

Dealul cu Melci

Dealul cu Melci este un obiectiv spectaculos. O formaţiune stâncoasă în care se găsesc cochilii ale melcilor care au trăit în acest loc acum milioane de ani, pe vremea când în locul Munţilor Apuseni se afla o mare caldă, care a permis dezvoltarea unei faune bogate.

Dealul cu Melci este unul dintre primele puncte fosilifere pomenite în literatura geologică şi unul dintre cele mai mari puncte fosilifere din ţară. Formele melcilor pot fi lesne observate, fiind cimentate în stâncă. Dacă vă uitaţi atent pe stâncile cu melci pietrificaţi veţi observa cu uşurinţă forme şi mărimi variate – zeci de specii de pietricele-melc cimentate împreună în stânca cenuşie. La atingerea acestora încă se mai simte şi azi spirala fină de pe spatele cochiliilor.

Cascada Pisoaia

Cascada Pisoaia este o splendidă cădere de apă de peste 18 metri înălţime situată peste drum de Dealul cu melci. Este rezervaţie peisagistică, aflată pe un prag stâncos de calcare, înconjurată de o pădure de amestec de conifere-foioase.

Apele din zonă sunt bogate în calcar şi dau naştere unor splendide formaţiuni calcaroase, de vârstă paleozoică, care măresc spectaculozitatea locului. Deasemenea lângă cascadă se găsesc trei bolovani gigantici sculptaţi de vreme, ce sporesc frumuseţea locului şi dau peisajului un aspect pitoresc deosebit.

Cascada Pisoaia cunoscută şi sub numele de Cascada de la Vidra se află în comuna Vidra, sat Nemeşti, în apropiere de DJ762, Mihoieşti – Avram Iancu.

Munţii Pădurea Craiului

Munţii Pădurea Craiului se află în zona de sud-est a judeţului Bihor. Se întind între oraşul Beiuş şi spectaculoasele chei ale defileului Crişului Repede, o zonă bogată în frumuseţi naturale şi tradiţii populare, declarată Sit Natura 2000.

Peştera Meziad

Situată la mică distanţă de comuna Remetea, Peştera Meziad este considerată una dintre cele mai frumoase peşteri din România. Sălile subterane ating înălţimi de peste 40 de metri. Aici au fost descoperite urme de locuire umană ce datează din epoca pietrei. Un pod natural subpământean oferă o perspectivă spectaculoasă asupra sălii principale. Numeroase formaţiuni calcaroase au stârnit imaginaţia călătorilor şi localnicilor, primind denumiri ca Elefantul, Pantoful Miresei, Vulturul. La intrarea în peşteră există un parc de aventură dotat cu o tiroliană şi un traseu de cale-ferată.

Sursa.epochtimes-romania.com

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Cu toţii ne amintim cu plăcere aroma şi senzaţia de relaxare resimţite după ce bem o cană de vin fiert

Este tot mai frig afară, așa că în multe case miroase a vin fiert, cu scorţişoară, cuișoare și coji de portocală. Îndulcită cu miere sau zahăr, licoarea fierbinte este asociată cu iarna.

Deşi este considerată de mulţi drept băutura neîncoronată a iernii, beneficiile vinului fiert se opresc, în bună parte, doar la starea de relaxare pe care o creează. Ar mai fi de amintit câteva plusuri, însă acestea apar doar în cazul unui consum moderat. Motivul pentru care medicii nu recomandă această băutură constă în faptul că riscăm să nu mai simţim efectele temperaturilor scăzute şi să ne alegem cu degerături sau cu alte probleme de sănătate provocate de expunerea la frig.
Nutriţioniştii sunt de părere că vinul roşu îşi păstrează calităţile chiar şi după fierbere. Astfel, băut în cantităţi moderate, ajută la scăderea riscului de apariţie şi dezvoltare a demenţelor. Un pahar de vin, fiert sau nu, contribuie şi la o mai bună funcţionare a sistemului cardiovascular. Datorită cantităţii şi a calităţii antioxidanţilor pe care îi conţine, vinul roşu are şi proprietăţi anticancerigene, potrivit viata-libera.ro.
Chiar dacă nu s-au efectuat studii care să ateste că vinul fiert ar fi bun împotriva răcelii, el poate fi totuşi de ajutor. În primul rând, consumul de lichide calde stimulează pătrunderea leucocitelor (globulele albe din sânge) şi a altor factori ai sistemului imunitar în zonele biologice predispuse la infecţii sau inflamaţii. În plus, mirodeniile care se adaugă în vinul fiert au, la rândul lor, o acţiune dezinfectantă şi imunostimulatoare. De pildă, scorţişoara are efect antiinflamator, fiind benefică în sinuzită.

Prin fierbere, vinul pierde o treime din cantitatea de alcool pe care o conţinea iniţial. Cu toate acestea, putem cădea destul de uşor în plasă, deoarece gustul şi aroma mirodeniilor pot ascunde alcoolul. Medicii recomandă consumul unui pahar de vin fiert pe zi, în cazul femeilor, şi a cel mult două pahare, în cel al bărbaţilor, scrie viata-libera.ro .

Cunoscătorii spun că nu există o tehnică anume de preparare, ci dimpotrivă, câte gusturi tot atâtea rețete.Primele reţete ale unei băuturi asemănătoare vinului fiert datează din Roma Antică, însă licoarea a ajuns populară abia printre schiorii din Alpi.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE