Rămâi conectat

Știri

Octombrie – Brumărel, o lună plină de tradiții și obiceiuri

Publicat

în

Luna Octombrie sau Brumărel, este o lună plină de tradiție și sărbătoare creștină. Este cea de-a doua lună din străvechiul calendar biblic. Este a zecea lună a anului în calendarul Gregorian și are 31 de zile

Tradiția populară spune că, dacă în luna octombrie este multă brumă sau zăpadă, frig sau ger, luna ianuarie va fi blândă și mai caldă.

Dacă va ploua mult, în decembrie vântul va urma să bată puternic, dacă tună, iarna va fi ușoară, iar dacă este ceață multă, va fi zăpadă multă în decembrie. Dacă frunzele arborilor cad curând, anul următor va fi roditor, dacă nu, iarna va fi târzie, dar grea.

Luna octombrie este luna în care țăranii se preocupă în special de treburile gospodăriei. Se culeg poamele, se strânge porumbul, se adună cartofii, napii, se răsădesc zmeura și căpșunii. Este, de asemenea, luna în care se fac arăturile și însămânțările de toamnă, se curăță pomii și grădina..

1 octombrieAcoperământul Maicii Domnului. Este sărbătoarea rânduită de Biserică în amintirea arătării Maicii Domnului în biserica din Vlaherne. Pe 1 octombrie 911, se făcea priveghere în această biserică, pentru salvarea cetății care era asediată. La ora patru dimineața, Maica Domnului s-a arătat înaintea poporului, stând în văzduh și rugându-se cu lacrimi.

Prima zi a lui Brumărel, așa cum este cunoscută luna octombrie în tradiția populară, era consacrată, în vechime, unui sfânt aproape necunoscut: Sfântul Procoavă, cel care le dă păr frumos și atrăgător tinerelor nemăritate.

14 octombrie – Sărbătoarea Sf. Cuvioasa Parascheva. S-a născut la începutul secolului al XI-lea, în satul Epivat, nu departe de Constantinopol, din părinți bogați și binecredincioși. La vârsta de zece ani, auzind în biserica cuvintele: „Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie”, răspunde imediat strigătului dumnezeiesc: își schimbă hainele cu îmbrăcămintea unui cerșetor. Decide să-și părăsească părinții pentru Hristos, înainte de a împlini douăzeci de ani.

Se spune că, așa cum va fi vremea în această zi, așa va fi până la Sf. Dumitru și așa va fi și în celelalte sărbători ale anului. Se mai spune, în tradiția populară, că dacă până acum n-a plouat, iarna va veni curând. Tot în această zi se organizează târguri pentru valorificarea produselor provenite de la oi.

26 octombrie – Sfântul Mucenic Dimitrie. S-a născut în satul Basarabi, la sud de Dunăre (în Bulgaria). A trăit în secolul al XIII-lea, în timpul „imperiului” vlaho-bulgar de la Tarnovo, întemeiat de frații Petru și Asan. Iubind viața ascetică, se va retrage într-o peșteră. Nu se știe cît timp a stat în această peșteră și nici când a trecut la cele veșnice. Tradiția spune că înainte de a muri, s-a așezat singur între două lespezi de piatră, ca într-un sicriu, fiind acoperit în timp de apele râului.

La 25 octombrie se sărbătorește ”Focul lui Sâmedru” (Ajunul Sf. Dumitru). Se fac focuri peste care sar copiii, ca să fie sănătoși, sau tinerii, ca să se căsătorească. Dacă recolta de gutui și nuci este bogată, iarna va fi grea. La 26 octombrie se sărbătorește Sâmedru, patronul păstorilor și soroacelor (Sf. Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir). Se spune că așa cum este ziua, așa va fi și iarna: dacă este lună plină și senin, iarna va fi mănoasă, iar dacă bate vântul și plouă, vor fi zăpezi mari. La 27 octombrie se sărbătoresc Poitra lui Sumedru, Câinii lui Sumedru, Filip Șchiopul (Cuv. Dimitrie cel Nou din Basarabi).

„Dacă în octombrie cade multă brumă şi zăpadă, luna ianuarie va fi moale şi călduţă. ♦ Dacă în octombrie şi noiembrie este multă ploaie, poţi aştepta în decembrie mari vânturi. ♦ Brumărel şi Mărţişor sunt luni surori. ♦ Cu cât frunzele arborilor cad mai curând, cu atât mai roditor va fi anul următor. ♦ Gerul şi frigul din octombrie îmblânzeşte pe ianuarie şi Faur. ♦ Lumina de miazănoapte aduce curând ger mare. ♦ Şoarecii de câmp, de trag către sat, iarna e aproape. ♦ Când arborii ţin frunza mult, iarna e departe, dar va fi grea, şi la anul vor fi multe omide. ♦ Sunt semne de iarnă uşoară când o bubui în luna lui octombrie şi noiembrie. ♦ Vântul de octombrie este vânt bogat. ♦ Dacă în octombrie este multă ceaţă (buraca), atunci va fi multă neauă în decembrie.”

Sunt multe superstiţii legate de această lună, cele mai multe legate de prevestirea timpului, astfel: dacă în Octombrie cade multă brumă şi zăpadă, luna Ianuarie va fi moale şi călduţă; dacă bubuie în Octombrie, sunt semne de iarnă uşoară; cu cât frunzele arborilor cad mai curând, cu atât mai roditor va fi anul următor. Sunt şi alte superstiţii şi obiceiuri, multe legate de cele două mari sărbători ale lunii: 14 Octombrie – Sfânta Cuvioasa Parascheva şi 26-27 Octombrie – Sfântul Mare Mucenic Dimitrie şi Cuviosul Dimitrie cel Nou.

Superstiţii şi obiceiuri de Sfânta Parascheva

Sfânta Cuvioasa Parascheva este pe 14 Octombrie; în această zi, la sate, se face “îngroparea” verii; se face o masă comună la biserică, cu bucate multe şi alese, dar mulţi gospodari postesc cu desăvârşire în această zi, pe care poporul o numeşte şi Vinerea Mare, indiferent în ce zi cade această sărbătoare, căci se spune că Sfânta a fost chinuită de păgâni într-o zi de Vineri. Nu se mănâncă nuci sau alte poame care au cruce, în această zi. Superstiţia spune că dacă toamna nu plouă până la Cuvioasa Parascheva, atunci se pune iarna curând; cum va fi această zi, aşa va fi mereu până la Sfântul Dumitru.
În dimineaţa acestei zile, ciobanii caută să vadă cum s-au culcat oile: dacă stau grămadă, iarna va fi grea; dacă stau împrăştiate, va fi uşoară. Din superstiţie nu se lucrează, fiind primejdie de boli; nu se coase căci va fi rău de traznet, de grindină, de boli de ochi sau de cap. Cine va coase sau va toarce, va face negi pe mâini. Acum se slobozesc berbecii la oi, pentru ca mieiii să fie născuţi înainte cu două săptămâni de Paşte; superstiţia spune ca mieii ce se vor naşte vor fi frumoşi şi pestriţi. Din această zi, până la 27 Octombrie nu e bine să se semene secară, căci e primejdie de moarte pentru semănător.

Alte superstiţii în Octombrie

După Sfânta Parascheva, urmează 17 Octombrie, când este o nouă sărbătoare consacrată lupilor, care vine şi ea cu superstiţii şi se ţine pentru a fi feriţi de lupi. În această zi se încleştează dinţii de la darac (pieptenul cu care scarmănă lâna) şi se interzice orice activitate legată de prelucrarea lânii, părului şi pieilor de animale, de teamă lupilor. Pe 18 Octombrie este Ziua Lupului, Lucinul, care deschide un ciclu de trei Filipi de Toamnă; în această zi e rău de lupi şi se spune că Lucinul se ţine tot de vite, ca să nu se stingă de boale. Şi, în sfârşit, ziua de 25 a lunii, când este Ajunul Sfântului Dumitru, o sărbătoare cu caracter funerar, care conţine: pomeni, ruguri şi veghea rituală. Acum se face “focul lui Sâmedru”; superstiţia cere ca peste foc să sară copiii ca să fie sănătoşi tot anul, sau tinerii; cei care reuşesc să sară se vor căsători în decursul anului. Când focul este aproape stins, fiecare gospodar ia câte un tăciune, care este aruncat apoi în livadă, pentru că pomii să rodească şi în anul care vine. De altfel, focuri rituale se pot face şi în livadă. Se spune că iarnă grea este prevestită de abundentă nucilor şi gutuilor.

Superstiţii şi obiceiuri de Sfântul Dumitru

Acest sfânt sărbătorit la 26 Octombrie este asociat cu moartea naturii, cu sosirea iernii şi a frigului, este patronul păstorilor şi garantul soroacelor. În această zi începe “Vara Samedrului” care ţine patru zile. Această zi este zisa a soroacelor; pe vremuri se refăceau contractele de închiriere şi chiriaşii se mutau; tot acum se împart oile. Toamna, la Sfântul Dumitru, se spune că “se slobod sărindarele”, adică se desfac învoielile şi se face pomană mare la biserică. Semnele superstiţioase sunt numeroase: se tunde coama cailor, ca să aibă păr frumos; oamenii nu se piaptănă, că-i primejdios de lupi. Se spune că la Sâmedru morţii se fac moroi, vârcolaci şi strigoi, necăjindu-i pe oameni.

Sursa: tarancutaurbana.ro, revista-satul.ro, superstitii.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

APRILIE, Prier: Datini, tradiții și obiceiuri românești

Publicat

în

Prier înseamnă timp favorabil, prielnic atât pentru semănatul holdelor dar și pentru turmele de animale. Datini, tradiții și obiceiuri românești, în luna aprilie

Conform tradiției populare românești, luna aprilie se mai numește și „Prier”. Această denumire populară, a lunii aprilie, provine de la verbul “a prii” și înseamnă timp prielnic pentru semănături, ori lucrări în gospodărie .

Când vremea este înșelătoare, cu timp friguros și secetos pentru lucrările de primăvară, aprilie anunță sărăcie și se numește și ”Traistă-n băț”. De fapt, în spiritualitatea populară se și spune că ”Prier priește, dar și jupuiește!”, aluzie la zilele capricioase, cu timp potrivnic lucrărilor de sezon. În această lună se continuă semănatul de primăvară, început în martie. Acum se închid țarinile, ceea ce înseamnă că oile și vitele nu mai au voie să pască libere iar pășunatul devălmaș este întrerupt pentru câteva luni, se formează turmele, se repară gardurile țarinilor, se tund oile înainte de a fi urcate la munte etc. Se mai spune, despre luna aprilie, că este o lună capricioasă în care vremea va fi ori geroasă, ori călduroasă. Totodată, în luna lui aprilie se fac prevestiri ale vremii ce va urma, astfel se nasc o parte din superstițiile acestei luni.

Dacă în luna lui Prier este vreme frumoasă și călduroasă, atunci luna mai va avea vreme rece, cu înghețuri; Dacă la Prier este vreme posomorâtă și rece, atunci luna lui mai va avea vreme frumoasă și călduroasă; Negura de la răsărit, din luna aprilie, e semn bun pentru anul în curs; Dacă în aprilie tună și fulgeră, atunci nu există motive să ne temem de ger; Vremea frumoasă din luna aprilie ne va aduce o vară furtunoasă, etc.

Veseli de 1 aprilie – superstiții de 1 aprilie

Ziua Păcălelilor şi Ziua internațională a păsărilor. Dar pe noi ne interesează primul aspect. De unde vine? Cum se … manifestă? şi ce superstiții avem de 1 Aprilie?
Ziua de 1 Aprilie a fost întotdeauna un prilej de distracție şi cum e sănătos să râzi, ne bucurăm şi noi când avem prilejul. Se pare că originile acestei zile se regăsesc, ca multe alte obiceiuri, în schimbarea calendarului gregorian. Se spune că, odată cu această schimbare, mulți nu s-au putut obişnui cu noile date ale sărbătorilor. Și atunci, în timpul lui Carol al IX-lea, mulți neadaptați sărbătoreau Anul Nou la… 1 Aprilie! Cei ce sărbătoreau astfel erau numiți „nebuni de Aprilie”. Apoi obiceiul s-a perpetuat până-n zilele noastre, pierzându-şi semnificația inițială şi păstrând doar… ”nebunia”. Pentru că e o nebunie veselă şi plăcută! Superstiţia spune că păcăleala de 1 Aprilie trebuie făcută până la ora 12:00, cele după această oră, se zice că aduc ghinion. Tot o superstiţie spune că în ziua de 1 Aprilie nu se fac căsătorii, pentru că: ori acestea nu durează, se destramă, ori soţul va fi „sub papuc”. La noi, se spune că dacă nu păcăleşti pe nimeni de 1 Aprilie, tot anul până la celălalt 1 Aprilie vei fi tu cel păcălit. Tot anul? Nu-i cam mult? Dar dacă aşa zice superstiţia, să ne grăbim să păcălim pe cineva. Pardon: ce vă spunem mai jos nu-i păcăleală.

 Sărbătoarea Floriilor – tradiții și obiceiuri

Intrarea Domnului în Ierusalim sau Floriile este prima sărbătoare cu dată schimbătoare din calendarul anului bisericesc. Totodată, Floriile deschid ciclul sărbătorilor pascale, care se încheie la Înălțarea Domnului.  În ziua de Florii există obiceiul de a merge la Biserică cu ramuri de salcie înmugurite, pentru a fi sfințite de către preot. Conform tradiției creștine, obiceiul ne amintește de intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim, înainte de Patimi, când a fost întâmpinat de mulțime cu ramuri de măslin și crenguțe de palmier sau flori. Crenguțele de salcie vor fi împărțite credincioșilor ce au participat la slujba de Florii. Aceștia vor lua crenguțele acasă și le vor pune la geamuri, la uși și la porți pentru a le apăra casele de rele și necazuri. În unele zone ale țării, oamenii de la sate se încing cu ramurile de salcie, peste mijloc, deoarece se spune că acest ritual îi apără de boli și îi face mai robuști. Exista și obiceiul ca părinții sa-și lovească copiii cu nuielușa de salcie, când veneau de la biserică. Credeau că așa vor crește sănătoși și înțelepți. Oamenii le puneau și pe pomii fructiferi, pentru a-i ajuta să rodească. Exista credința că abia acum pomii prind putere să rodească. De aceea, nu se plantau pomi înainte de Florii, de teama ca aceștia să nu rămână fără rod. În ziua de Florii, stupii erau împodobiți cu ramurile de salcie sfințite, ca albinele să se bucure de binecuvântarea divină. În unele sate, mâțișorii erau aruncați în curte când începea să bată grindina. Însă, ramurile de salcie aveau în principal menirea de a-i feri pe oameni de duhurile necurate, sau erau utilizate și în scopuri terapeutice, oamenii înghițeau mâțișori de pe ramura de salcie, pentru a fi feriți de diferite boli. Un alt obicei, întâlnit în ziua de Florii, este acela de a trece pe la mormintele rudelor pentru a le agăța de cruci crenguțele de salcie, astfel aceștia vor ști că Paștele se apropie. Tot în ziua de Florii, șnurul de mărțișor se va agăța într-un copac înmugurit sau înflorit pentru a avea sănătate și belșug în anul ce urmează. Totodată, ziua de Florii este prilej de sărbătoare pentru cei cu nume de flori, deoarece își serbează onomastica.

Obiceiul Lazaritelor

Înainte de a intra în Ierusalim, Hristos l-a înviat pe Lazăr. Învierea lui Lazăr este simbolul învierii viitoare a neamului omenesc. În popor se crede că Lazăr era un fecior tânăr, fratele fetei care s-a căsătorit cu Dragobete, Cap de Primăvară. Potrivit tradiției, într-o sâmbătă Lazăr a plecat cu oile la păscut, lăsând-o pe mama sa să facă plăcinte. Urcând întru-un copac să ia muguri pentru animale, își aduce aminte de plăcinte. Se grăbește să coboare, cade și moare. Potrivit legendei că Lazăr ar fi murit de dorul plăcintelor, exista obiceiul ca în această sâmbătă, femeile de la țară să facă ofranda de pomenire a morților împărțind plăcinte de post. Profesorul Ion Ghinoiu afirma că în ajunul sau sâmbăta Floriilor, se efectua un ceremonial complex, numit Lazarita, care era structurat după modelul colindelor. Ion Ghinoiu afirma că    Lazarita era un ceremonial la care participau numai fetele. „Una din fete, numita Lazarita, se îmbrăca în mireasă și colinda împreună în fața ferestrelor caselor unde au fost primite. Lazarita se plimba cu pași domoli, înainte și înapoi, în cercul format de colindătoarele care povestesc, pe o melodie simpla, drama lui Lazăr sau Lazarica: plecarea lui Lazăr de acasă cu oile, urcarea în copac pentru a da animalelor frunza, moartea neașteptată prin căderea din copac, căutarea și găsirea trupului neînsuflețit de către surioarele lui, aducerea acasă, scăldatul ritual în lapte dulce, îmbrăcarea mortului cu frunze de nuc, aruncarea scaldei mortului pe sub nuci”.

 Sărbătoarea dinților

Ziua de 11 aprilie este dedicată Sfântului Antipa, despre care oamenii din popor cred că vindecă durerile de dinți și măsele. Sfântul Antipa s-a rugat pentru cei care îi vor face pomenire să fie feriți de patimi și de alte boli, între care și nesuferita durere a dinților.

  Sursa:azm.gov.ro, sursa foto:dragusanul.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Ziua Păcălelilor: Originea acestei zile și cum este sărbătorită în alte țări. Nimeni nu are voie să se supere pe 1 aprilie

Publicat

în

De Ziua Păcălelilor nimeni nu are voie să se supere: Care este originea zilei

În fiecare an, la 1 aprilie, oamenii din lumea întreagă marchează Ziua păcălelilor, cunoscută și ca Ziua păcălitului sau Ziua nebunilor, când fiecare încearcă, cu mai mult sau mai puțin succes, să-i facă o șotie colegului, prietenului, vecinului, unui membru de familie, mai exact, toată lumea păcălește pe toată lumea.

Celebrarea Zilei Pacalelilor isi are originile in Franta, in secolul al XVI-lea, cand a fost adoptat calendarul Gregorian, care a mutat Anul Nou de la 1 aprilie la 1 ianuarie. Vestea noului calendar s-a raspandit incet iar cei care continuau sa sarbatoreasca anul nou de 1 aprilie era considerati ″pacalitii de 1 aprilie″.

In Franta, 1 APRILIE, ZIUA PACALELILOR, este numita Poisson d’Avril, adica „pestele de aprilie”, cu referire la un peste tanar, usor de capturat. Francezii obisnuiesc sa-si pacaleasca prietenii lipind-le pe spate un peste de hartie. In momentul in care cineva descopera farsa, acesta trebuie sa strige „Poisson d’Avril!”.

Timp de 200 de ani, practica farselor de 1 APRILIE, ZIUA PACALELILOR, s-a raspandit in Anglia si in Statele Unite. Toate farsele trebuie sa fie facute pana la ora pranzului. Orice farsa facuta dupa aceasta ora va aduce ghinion farsorului.

ZIUA PACALELILOR, 1 APRILIE – Cei care nu raspund cu zambetul pe buze unei farse facute de vor fi urmariti de ghinion tot anul. Barbatii pacaliti de o femeie frumoasa de Ziua Pacalelilor vor ajunge sa o ia de nevasta, sau, daca barbatul este casatorit, cei doi vor ramane prieteni foarte buni.

Originea acestui obicei nu este cunoscută cu exactitate. Unii consideră că aceasta este legată de schimbarea anotimpului, în timp ce alții cred că provine de la adoptarea noului calendar. Ipoteza acceptată de majoritate, însă, susține că obiceiul păcălelilor de 1 aprilie a apărut în vestul Europei, pe la jumătatea secolului al XVI-lea, conform site-ului www.infoplease.com. În vechiul calendar iulian, Anul Nou se sărbătorea la 1 aprilie, dar în 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut trecerea de la vechiul calendar iulian la noul calendar, care avea să-i poarte numele — calendarul gregorian, sărbătoarea Anului Nou mutându-se de atunci pe 1 ianuarie. Oamenii au avut probleme în a se obișnui cu noua dată a acestei sărbători și au continuat să-și trimită felicitări și să-și facă urări tot pe 1 aprilie. Cei care continuau să sărbătorească Anul Nou la 1 aprilie au fost numiți „nebuni de aprilie”, de unde și denumirea de Ziua nebunilor (April Fools’ Day) sau Ziua păcălelilor. Cu timpul, felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoțite adeseori de cadouri hazlii, relatează Agerpres.

Ziua de 1 aprilie este recunoscută ca Zi a păcălelilor în majoritatea țărilor lumii. Marcată mai întâi în Europa, a trecut peste ocean și s-a răspândit apoi în majoritatea țărilor de pe glob. Este totuși sărbătorită cu preponderență în Europa și în America și mai puțin de civilizațiile orientale.

La noi în țară, Ziua păcălelilor se sărbătorește începând cu secolul al XIX-lea. Potrivit site-ului www.istorie-pe-scurt.ro, se obișnuiește ca farsele să fie făcute până la ora prânzului, altfel acestea aduc ghinion păcăliciului. Tradiția spune că dacă o fată frumoasă reușește să te păcălească, trebuie să o iei de nevastă sau măcar să fii prietenul ei. Dar nu este indicat să te căsătorești la 1 aprilie, pentru că bărbatul însurat în această zi va fi toată viața sub papucul nevestei. Copiii născuți la 1 aprilie vor avea succes pe aproape toate planurile, dar ar fi bine să stea departe de jocurile de noroc.

Prin celebrarea acestei sărbători, ziua de 1 aprilie devine un prilej de bucurie și de distracție pentru toți cei care au simțul umorului, sau, așa cum spunea scriitorul Mark Twain, „ziua de 1 aprilie este ziua în care ne amintim ce suntem în celelalte 364 de zile ale anului”.

Alte superstitii de 1 APRILIE – ZIUA PACALELILOR:

=> In regiunea Tirol, din Elvetia, un manunchi de paie este ingropat de 1 APRILIE, pentru ca recolta sa fie bogata in sezonul urmator.

=> Copiii nascuti de  ZIUA PACALELILOR vor fi norocosi in afaceri, dar vor fi urmariti de ghinion la jocurile de noroc.

=> Indragostitii nu ar trebui sa se casatoreasca pe 1 APRILIE, pentru ca mariajul nu va functiona, ori pentru ca femeia va fi “cocosul” in familie.

=> Cel care nu va pune la cale o farsa de ZIUA PACALELILOR va fi pacalit pentru tot restul anului.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba: Licitație pentru achiziții de peste 2,8 milioane de lei

Publicat

în

Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba

Serviciul de Ambulanță Județean Alba a lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o procedută de achiziție derulată în cadrul unui amplu proiect de digitalizare finanțat prin PNRR.

Achiziția are o valoare totală estimată de peste 2,8 milioane de lei.

Serviciul de Ambulanță Județean Alba a semnat, la sfârșitul lunii septembrie 2024, contractul de finanțare pentru implementarea proiectului ”Digitalizarea Serviciului de Ambulanță Județean Alba”.

Scopul proiectului este implementarea unui sistem informatic integrat printr-un ansamblu arhitectural digital ce îmbină în mod armonios echipamentele hardware și aplicațiile software.

Obiectivele proiectului sunt îmbunătățirea/dezvoltarea rețelelor de comunicații și a infrastructurii IT și hardware la nivelul instituției și implementarea unui software non-clinic integrat și interoperabil.

Achiziția în curs cuprinde echipament si accesorii pentru computer, computere portabile, computer de birou, surse de alimentare electrică continuă, echipament de rețea, pachete software pentru editare de text, servere și servicii de instalare de computere și de echipament de procesare a informațiilor.

Data limită pentru primirea ofertelor este 28 aprilie.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba