Connect with us

Știri

Obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan, trecut și prezent: Punct de interes pentru turiștii care vin la Alba Iulia

Published

on

Obeliscul din piatră impresionează, în primul rând, prin înălțimea sa, de 20 de metri, ce-l face vizibil de la zeci de kilometri. Monumentul este amplasat în faţa Porţii a III-a a Cetății, pe un deal artificial de pământ ce, în trecut, trebuia să protejeze poarta principală a fortificației de tirul direct al artileriei, în caz de asediu.

Obeliscul a fost ridicat pentru marcarea a 150 de ani de la execuția lui Horea și Cloșca, conducătorii Răscoalei de la 1784. Prin dimensiuni şi calităţile sale artistice, monumentul trebuia să fie la înălţimea evenimentului comemorat.

Deși a fost finalizat cu o întârziere de doi ani, inaugurarea din 14 octombrie 1937 a fost un eveniment de maximă importanță și interes public și s-a petrecut în prezența regelui Carol al II-lea și a fiului său, Mihai, care purta la acea vreme titulatura de „Mare Voievod de Alba Iulia”.

Celula alegorică din soclul Obeliscului este un simbol al represiunii și al suferinței liderilor Răscoalei. Deasupra ușii de fier forjat de pe fațada vestică, pe o placă de gresie sunt sculptate, în relief, hotarele României Mari, iar în mijloc, figurile lui Horea, Cloșca și Crișan.

Pe fațada opusă, estică, Obeliscul are atașată o statuie de mari dimensiuni a zeiței Victoria, înaripată și ţinând în mâna dreaptă o cunună cu lauri, destinată celor trei lideri ai Răscoalei. Dacă ar fi să caracterizăm „Victoria” de la Alba Iulia, am putea spune că  îmbină graţia feminină cu forţa ideii care a motivat înălţarea Obeliscului. O inscripție săpată în marmură la baza monumentului ne îndeamnă să-l privim ca pe o „Smerită închinare lui Horea, Cloșca și Crișan”.

Monumentul este caracteristic stilului Art Deco, curent artistic care îmbină motivele geometrice cu cele florale şi cu graţia liniei corpului uman. Putem spune că Obeliscul este dovada vie că un artist poate îmbina armonios idei istorice de o mare tensiune emoţională, cum sunt cele legate de Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, cu modernismul în artă. Obeliscul este opera arhitectului Octavian Mihălțan și a sculptorului Iosif Fekete. Sunt artiștii care i-au dat monumentului măreţia austeră a Apusenilor din apropiere.

Monumentul oferă trecătorilor prilejul de a trăi impresia vie că au în față, poate, cel mai important monument de for public, ridicat în ultimii 100 de ani în România.

Detalii principale / personalități / evenimente:

Obeliscul a fost ridicat în doar câteva luni, în 1937, prin colectă publică, din inițativa ASTREI. Monumentul, rodul colaborării dintre arhitectul Octavian Mihălțan și sculptorul Iosif Fekete, a fost inaugurat în prezența regelui Carol al II-lea și a lui Mihai, voievod de Alba Iulia.

Obeliscul din Alba Iulia a fost ridicat în memoria celor trei conducători ai Răscoalei din Transilvania din 1784, Horia, Cloșca și Crișan. In interiorul soclului care sprijină obeliscul se află o celula simbolică cu inscripția “Smerita închinare lui Horea, Cloșca și Crișan.

Societatea „Pietroasa” din Deva a oferit calcarul de Banpotoc din care a fost înălțat monumentul și trahitul, rocă mai dură, din care a fost construit soclul acestuia.
In interiorul soclului care sprijină obeliscul se află o celula simbolică cu inscripția “Smerita închinare lui Horea, Cloșca și Crișan”

In 1937, în timpul lucrărilor pentru ridicarea Obeliscului lui Horea, Cloșca și Crișan a fost distrusă poarta a II-a a cetății, amplasată pe cea de a doua linie de apărare. A fost reconstruită în 2010 pe baza unor fotografii-document și a schițelor păstrate la Viena. Cei doi atlanți și leii de pe coronament sunt statuile originale care au fost păstrate la Muzeul Național al Unirii.

Scurt istoric:

Pe faţada vestică, monumentul are ataşată o reprezentare sculpturală a zeiţei victoriei, înaripată, purtând în mâna dreaptă o cunună de lauri, destinată celor trei eroi martiri. „Victoria” de la Alba Iulia îmbină graţia feminină cu forţa ideii care a motivat înălţarea monumentului.

Inaugurării Obeliscului „Horea, Cloşca şi Crişan”, la 14 octombrie 1937, i s-a conferit amploarea unei celebrări naţionale. Ea s-a desfăşurat în prezenţa regelui Carol al II-lea şi a principelui Mihai, mare voievod de Alba Iulia (titulatură pe care ar fi trebuit s-o poarte, pe viitor, toţi moştenitorii Tronului României).

Arareori au putut fi văzute la un loc atâtea uniforme de gală, decoraţii şi personalităţi de prim rang ale vieţii politice, militare şi bisericeşti.

Prezentare:

Monumentul despre care vorbim este, înainte de toate, rodul unei stări de spirit. Până la începutul secolului XX, românii au format doar o mică parte din populaţia oraşelor Transilvaniei. După 1918, românii, migrând într-o proporţie însemnată dinspre sate spre oraşe sau dinspre oraşele mici spre cele mari, au găsit acolo o arhitectură şi o artă monumentală în care nu se regăseau. În consecinţă, ei au încercat să compenseze această stare de lucruri cu rezultate uneori mai reuşite, alteori mai puţin reuşite. Începutul l-a făcut Biserica Încoronării din Alba Iulia (1922), urmată de un şir de biserici înălţate în stil neobizantin la Cluj (1930), Târgu Mureş (1934), Mediaş (1935) şi Sighişoara (1937).

Obeliscul este un monument care trebuie vizitat, în primul rând pentru istoria din spatele acestei statui impunatoare. Un alt argument ar fi imprejurimile, Cetatea Alba Carolina si schimbul de garda care este un asa numit spectacol care incanta turistii veniti din toate colturile lumii de fiecare data.

sursa: concurs.cristis.ro, albaiuliaqr.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze

Published

on

Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană

Proiect pentru mobilitate urbană de 6 milione de euro, la Blaj: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze

Municipiul Blaj a depus proiectul pentru mobilitate urbană prin care mai multe străzi vor fi modernizate și reabilitate. Vor fi construite și o parcare supraetajată (Park&Ride) și un depou pentru autobuze și microbuze.

Primăria Municipiului Blaj a depus, în data de 15 noiembrie 2024, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR), proiectul „Coridor Mobilitate Urbană prin Traseu Mobilitate Urbană, Amenajare Depou și Construire Park&Ride în Municipiul Blaj”.
Proiectul, în valoare de peste 6 milioane de euro, este finanțat prin Programul Operațional Regional (Regio) 2021-2027.

Fondurile europene pe această linie de finanțare sunt alocate DOAR MUNICIPIILOR, iar Blajul este al doilea municipiu, din cele peste 20 arondate ADR Centru, care a depus cerere de finanțare pe mobilitate, punctajul obținut de proiectul nostru fiind de 97 (din 100)!

În cadrul acestui proiect, vor fi reabilitate și modernizate complet străzile Clujului, Gheorghe Doja, Gării și Eroilor, va fi construită o parcare supraetajată (Park&Ride) și va fi amenajat, la intersecția străzii Clujului cu Stația de epurare, un depou pentru autobuze și microbuze.

Termenul de finalizare este anul 2030.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Continue Reading

Știri

Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului

Published

on

Pe 21 noiembrie sărbătorim Ziua mondială a salutului. Salutul reprezintă un element esențial în stabilirea unor relații cu cei din jurul nostru

Salutul este o manifestare de curtoazie cu care întâmpinăm pe cineva, fiind completată de mimică, poziția corpului și ținută.

În 1973, fraţii Brian şi Michael McCormack din Omaha, statul Nebraska, SUA au lansat Ziua mondială a salutului (World Hello Day). Ei consideră că salutul reprezintă o formă de acțiune interumană și un element important în realizarea înțelegerii și păcii dintre oameni de religii, rase și naționalități diferite.

În România, forma de salut diferă în funcţie de zona geografică, ea suferind în decursul timpului şi anumite modificări. La noi în țară, forma salutului depinde de zona geografică în care te afli. Bucureștenii se salută cu “Bună”, ardelenii își spun “servus”, iar cei din Banat, Cluj și Sibiu se salută cu “ceau” sau “ciau”.

Tinerii și adolescenții mai folosesc și formule de salut precum “Salve!”, “Salutare!”, “Te sărut!”, “Pa!”, “Noroc!”, “Salut!”, “Hai, te-am pupat!”, “Salut, bărbate!”, “Hi!”, “Hai, pa!”,  “Hello!”, “Sal”. Formulele de salut “Sărut-mâna”, “Bună ziua” și “La revedere” aproape au dispărut din vocabularul românilor. Mai mult decât atât, “Cum îți merge?” sau “Ce mai faci?” sunt deja considerate forme de politețe și nu forme de salut.

Mulți români încă mai folosesc saluturi religioase precum “Domnul cu tine!”, “Hristos în mijlocul nostru!” și “Doamne ajută!”. De asemenea, încă se folosesc formule specifice sărbătorilor creștinești precum “Hristos a înviat!” la care se răspunde cu “Adevărat a înviat!”. În ziua Înălțării, credincioșii creștini folosesc salutul “Hristos s-a înălțat!” și răspunsul “Adevărat s-a înălțat”.

De Ziua mondială a salutului, importanța comunicării este evidențiată prin organizarea de diverse demonstrații la nivel mondial. Această zi este sărbătorită în aproximativ 180 de țări. Istoria ne arată că primele atestări ale salutului se referă la formele de supunere, datând de pe vremea dinastiilor chineze. Oamenii de rând trebuiau să îşi acopere ochii cu palma pentru a nu fi orbiţi de lumina emanată de strălucitorul împărat. În acest obicei, îşi are originea salutul militar.

Sursa:a1.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Continue Reading

Știri

21 noiembrie, Sărbătoarea Luminii: Ortodocșii sărbătoresc Intrarea în Biserică a Maicii Domnului

Published

on

Creştinii ortodocşi cinstesc sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului care aminteşte de momentul în care Fecioara Maria, în vârstă de trei ani, a fost adusă de părinţii săi, Ioachim şi Ana, la Templul din Ierusalim

Sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, Sărbătoarea Luminii, o zi a privegherii și a prevederii, rânduită în calendarul ortodox  în data de 21 noiembrie, este prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului.

În tradiţia populară, sărbătoarea este cunoscută sub numele Vovidenia sau Ovidenia, denumire întâlnită în Moldova, Muntenia şi în Oltenia. Potrivit documentelor religioase, praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului este cea mai nouă sărbătoare închinată Fecioarei Maria,  înscrisă în calendar în secolul al VI-lea. Evenimentele referitoare la naşterea şi copilăria Maicii Domnului  nu sunt prezentate în cărţi ale Noului Testament. Dar aceste etape ale vieţii Maicii Domnului sunt relatate în  secolul al II-lea, în Protoevanghelia lui Iacov. . În Apus, sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică a fost adoptată de Papa Grigorie al XI-lea, fiind celebrată pentru prima dată în anul 1374 la Avignon.

Intrarea Maicii Domnului este cinstita in fiecare an, pe 21 noiembrie. Este sarbatoarea in amintirea zilei in care, Sfintii Ioachim si Ana au adus-o pe fiica lor Maria, in varsta de trei ani, la templu.
Aici a fost intampinata de marele preot Zaharia, tatal Sfantului Ioan Botezatorul, care a dus-o in cea mai sfanta incapere din acest loc, in Sfanta Sfintelor, unde va ramane pana la varsta de 15 ani. Desi sunt persoane care sustin ca lucrul acesta era cu neputinta, totusi Biserica, in cantarile ei afirma: “Ceea ce s-a hranit in Sfanta Sfintelor, celei imbracate cu credinta si cu intelepciune si cu neintinata feciorie, mai marele Gavriil i-a adus din ceruri inchinaciune”. Informatii despre acest eveniment din viata Maicii Domnului avem in “Evanghelia dupa Iacov” sau “Protoevanghelia”, o scriere apocrifa din secolul al II-lea. Precizam ca dintre sarbatorile inchinate Maicii Domnului, numai “Bunavestire” are la baza un eveniment istoric consemnat in Sfanta Scriptura (Luca I, 26-38). Despre celelalte sarbatori, evangheliile canonice nu ne dau marturii, informatiile provenind din Sfanta Traditie si din evangheliile necanonice (apocrife).

Parintele profesor Ene Braniste afirma ca aceasta sarbatoare a luat nastere in secolul VI. “La 20 noiembrie 543, Justinian a zidit la Ierusalim, langa ruinele templului, o biserica inchinata Sfintei Fecioare, care, spre deosebire de una mai veche, a fost numita biserica Sfanta Maria “cea noua”. Conform obiceiului, a doua zi dupa sfintire, adica la 21 noiembrie, a inceput sa fie serbat hramul (patronul) bisericii, adica insasi Sfanta Fecioara, serbarea fiind consacrata aducerii ei la templu”.

In Apus, sarbatoarea a fost adoptata de papa Grigorie XI-lea, care a cinstit-o pentru prima data in anul 1374, la Avignon.

Pentru ca bucuria sarbatorii sa nu fie umbrita de post, Biserica a randuit ca pe 21 noiembrie sa fie dezlegare la peste.

Incepand cu data de 21 noiembrie, in cadrul slujbei Utreniei, se canta Catavasiile: “Hristos Se naste, slaviti-L!…” Este o sarbatoare care ne pregateste si pe noi sa-L facem pe Hristos sa Se nasca tainic in noi.

Nu este de ajuns sa stim ca Fecioara Maria a fost dusa la Templu si a stat pana la varsta de 15 ani. Important este sa patrundem in intelesul profund al evenimentului istoric si sa descoperim ca prezenta ei in Sfanta Sfintelor, e roditoare: face ca Fiul lui Dumnezeu sa Se nasca din ea. Deci, Hristos Se va naste, va muri si va invia tainic cu tot omul care vietuieste in Biserica.

In aceasta zi, copiii pun crengi de mar in vase cu apa. Acestea, tinute in lumina si caldura, inmuguresc si infloresc, si sunt folosite in noaptea de Anul Nou drept sorcove. Sa nu uitam ca in colindele romanesti se canta, in plina iarna, despre florile dalbe, flori de mar, sau despre marut, margaritar. Daca am fi cu luare aminte la colinde, nu am avea cum sa nu ne intrebam ce mar ar putea face in decembrie flori dalbe? Si de ce mar? Pentru ca stramosii nostri stiau de la batranii lor ca acea joarda a Sfantului Nicolae trebuie sa fie una de mar, iar daca aceea inflorea pana deNasterea Domnului, inseamna ca sfantul a mijlocit pentru iertarea celui caruia i-a daruit crenguta, flori dalbe.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Continue Reading

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba