Rămâi conectat

Știri

Noaptea dintre ani, plină de superstiţii şi de obiceiuri

Publicat

în

“Câte bordeie atâtea obiceie” spune o veche zicală românească. Se potriveste, daca vobim de finalul de an

Zicală foarte potrivită de Revelion, căci dacă iei la puricat superstiţiile şi tradiţiile respectate de popoarele lumii la trecerea în noul an, te minunezi şi te amuzi în egală măsură. Citește pe radiounirea.ro despre câteva obiceiuri legate de noaptea dintre ani.

ROMÂNIA. Suntem foarte bogaţi în superstiţii de Revelion. Se spune, în primul rând, că trebuie să ai bani în buzunar, ca să ai parte de ei tot anul următor, să ai paharul plin cu şampanie la miezul nopţii, ca să-ţi meargă “din plin” în tot ce-ţi propui, şi să porţi lenjerie roşie, pentru noroc. Să nu intri cu datorii în noul an şi să nu arunci nimic, oricât de mic ar fi, din casă, pe 1 ianuarie. La miezul nopţii trebuie deschise uşile şi geamurile, ca să intre norocul, iar alesul ori aleasa trebuie sărutat( ă) sub vâsc. Nu se atârnă noul calendar în casă înainte de 12 noaptea şi nici nu se rupe ultima filă din cel vechi.

SPANIA. La miezul nopţii, spaniolii trebuie să mănânce 12 boabe de strugure şi să-şi pună 12 dorinţe, câte una pentru fiecare lună a anului ce vine. O boabă dulce înseamnă o lună bună, iar o boabă acră, o lună cu mai multe greutăţi (un obicei similar există în Portugalia, cu diferenţa că acolo sunt preferate smochinele). Tot în Spania, cea mai vârstnică persoană din casă coace o plăcintă în formă de inel, în care strecoară mici talismane. Prăjitura se taie la mijlocul nopţii, iar cine găseşte micile obiecte aducătoare de noroc se spune că va avea noroc tot anul următor. La petrecerea de Revelion, toată lumea trebuie să poarte haine viu colorate, ca să atragă norocul, iar la miezul nopţii, să cânte şi să facă mult zgomot, pentru a alunga spiritele rele.

ITALIA. La Napoli, Anul Nou este întâmpinat printr-un obicei special, care constă în a arunca pe fereastră obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut. Se întâmplă să ajungă în stradă – spre nemulţumirea gunoierilor, care pe 1 ianuarie au astfel mult de lucru – obiecte de mobilier, vase ori haine. Tradiţia însă tinde să dispară, deoarece prezintă riscuri pentru trecători. Italienii cred că dacă mănâncă de Revelion carne de porc vor avea un an nou prosper. De pe masa lor nu lipseşte nici cotechino con lenticchie, un fel de tocăniţă de linte şi cârnaţi, despre care spun că le aduce noroc.

GRECIA. Copiii îşi lasă încălţările lângă şemineu în noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfântul cel bun celebrat pe 1 ianuarie, Sf. Vasile. Imediat după miezul nopţii, se mănâncă Vassilopita, o plăcintă făcută în cinstea aceluiaşi sfânt. În ea este ascunsă o monedă din argint sau din aur, iar cel care o va găsi va avea noroc tot anul. Tot pentru noroc, de clanţa uşii este atârnată o ceapă.

GERMANIA. Un obicei pe cale de dispariţie, practicat mai mult în zonele rurale, e ca mesenii să ia şira peştelui mâncat la masa de Revelion şi s-o strecoare în geantă, ca să aibă noroc de bani în noul an. Porcul, simbol al bunăstării şi abundenţei, se regăseşte şi el pe mesele nemţilor în noaptea dintre ani, chiar şi sub formă de desert: porcuşori de marţipan. În regiunea Westfalia, fierarii alungă anul vechi lovind cu putere ciocanul de nicovală. Tot în acea zonă, există obiceiul ca la miezul nopţii toată familia să bea, pe rând, din acelaşi pahar de şampanie, iar ultimul să arunce paharul peste umăr, pentru a sparge ghinionul.

IRLANDA. Aici se spune că bătând cu un colţ de pâine în pereţi şi uşi, alungi ghinionul şi chemi în casă norocul şi spiritele bune. Irlandezii aşază la masă scaune în plus, pentru membrii familiei care au decedat, şi descuie uşa, pentru ca aceştia să poată intra. Dacă stau la casă, ies în curte să urmărească focurile de artificii de la 12 noaptea, după care intră pe uşa din faţă şi ies pe cea din spate – un circuit care ar fi aducător de noroc. Fetele nemăritate şi bărbaţii singuri trebuie să-şi pună sub pernă vâsc şi iederă, pentru că astfel, în prima noapte din noul an îşi vor visa jumătatea.

Scoţia. De “Hogmanay”, cum este numit Anul Nou, în unele sate sunt făcute mingi uriaşe de paie, montate pe schelete metalice; acestea sunt aprinse şi rostogolite pe străzi, pentru a arde astfel anul vechi şi a face loc celui nou. Scoţienii cred că dacă prima persoană care le intră în casă pe 1 ianuarie e un bărbat brunet, ce aduce gazdei daruri simbolice – pâine, cărbune, sare, whisky -, atunci anul nou va fi unul norocos. În schimb, o femeie roşcată e aducătoare de ghinion!

DANEMARCA. Locuitorii ţinutului nordic obişnuiesc să mănânce o prăjitură cu marţipan, Kransekage, iar la miezul nopţii, să spargă farfurii de uşile vecinilor şi ale prietenilor. Tradiţia spune că dacă găseşti cioburi în prag, ai norocul asigurat pentru următorul an.

SUEDIA şi NORVEGIA. Aici, există obiceiul ascunderii de răvaşe sau de mici surprize în desertul servit în noaptea de Revelion – de exemplu, o budincă de orez poate avea în ea o alună, iar cel care o găseşte va avea noroc tot anul următor.

India. Nu toţi hinduşii sărbătoresc noul an în acelaşi timp sau în acelaşi fel. În Bengalul de Vest, de exemplu, bărbaţii se împodobesc cu flori roşii, roz şi violet, iar femeile poartă haine galbene. În sudul Indiei, mamele pun mâncare, flori şi daruri într-o cutie specială, pentru copii. În dimineaţa Anului Nou, copiii sunt conduşi de mână, cu ochii închişi, la cutia cu daruri. În India Centrală, steagurile portocalii împodobesc toate clădirile în ziua de Anul Nou. În provincia vestică Gujarat, Revelionul este celebrat la sfârşitul lunii octombrie, în acelaşi timp cu festivalul Diwali, când pe acoperişuri se pun mici lămpi cu ulei aprinse.

Vietnam. Oamenii cred că în fiecare casă stă un zeu, care de Anul Nou urcă la cer, unde spune cât de bun sau de rău a fost fiecare membru al familiei ce l-a găzduit. Zeul călătoreşte pe spatele unui crap, de aceea vietnamezii obişnuiesc ca de Anul Nou să cumpere un crap viu, căruia îi dau drumul în râu.

JAPONIA. Simbol al reînnoirii, Revelionul este una dintre cele mai importante sărbători şi în toată ţara sunt organizate Bonenkai, adică “petreceri de uitat anul”: prietenii sau colegii se adună şi beau… până uită de griji şi probleme. În zonele rurale, familiile iau drumul templelor, iar la miezul nopţii, după ce 108 lovituri de gong anunţă trecerea în noul an, împart sake. Japonezii au câte o semnificaţie pentru fiecare preparat pus pe masa de Revelion. Printre altele, mănâncă rulouri de hering, dacă vor să aibă copii anul următor, soia neagră, care, cred ei, îi ajută să se menţină sănătoşi, un tip de alge marine care simbolizează bucuria şi Toshikoshi Soba, nişte tăiţei foarte lungi, meniţi să asigure o viaţă lungă.

CHINA. Cu aproape 20 de zile mai târziu decât la noi, undeva între 17 şi 19 ianuarie, este celebrat Anul Nou Chinezesc. Asiaticii cred că spiritele malefice sunt peste tot în acea perioadă, aşa că aprind artificii pentru a le îndepărta, iar unii dintre ei chiar îşi sigilează uşile şi ferestrele cu hârtie, ca să nu le intre duhurile rele în casă. La miezul nopţii, oamenii ies în stradă şi aprind lampioane roşii.

ECUADOR şi PERU. În ultimele zile din decembrie, oamenii fac păpuşi de cârpă sau din hârtie, Monigotes, care reprezintă anul ce se termină, le pun în faţa caselor, iar de Revelion, la miezul nopţii, le dau foc. Mai există obiceiul purtării de veşminte viu colorate: roşii, pentru a avea noroc în dragoste, ori galbene, pentru a avea noroc la bani. Cel care visează să călătorească mult în anul ce va veni trebuie să alerge la miezul nopţii prin cartierul în care locuieşte, cu o valiză în mână. Un alt obicei, poate cel mai bizar din Ecuador, este ca bărbaţii să se îmbrace… în femei.

ARGENTINA. Şi aici se aleargă cu o valiză în mână, dar numai în jurul casei. Un alt obicei vechi e să înoţi în Ajun sau în prima zi a noului an, indiferent dacă o faci în ocean, într-un pârâu sau într-o piscină. Pentru noroc în carieră, argentienii mănâncă fasole de Revelion.

BRAZILIA. Nimeni nu ştie să petreacă mai bine decât brazilienii! Sărbătoarea Anului Nou este al doilea cel mai important eveniment din ţară, după Carnavalul de la Rio. Toată lumea se îmbracă în alb, iar pe dedesubt poartă lenjerie colorată: roşie, dacă-şi doreşte dragoste în noul an, verde, pentru sănătate, galbenă, pentru bani mulţi, sau mov, dacă e-n căutare de… inspiraţie. Pentru noroc, la miezul nopţii, brazilienii sar de trei ori întrun singur picior (cel drept) sau intră în apă, dacă sunt pe plajă, şi sar peste şapte valuri. Tot pentru noroc, dar în dragoste, după trecerea în noul an, prima persoană cu care se salută sau cu care ciocnesc paharul de şampanie trebuie să fie de sex opus. Din meniul tradiţional de Revelion nu lipsesc lintea, porcul şi peştele, iar la miezul nopţii, fiecare mănâncă 7 stafide. Tot de Anul Nou, brazilienii îi aduc ofrade zeiţei apelor, Iemanja: pun pe apă mici plute făcute din flori, iar în mijloc aşază o lumânare aprinsă.

MEXIC. Pe 31 decembrie, se mătură casa dinspre interior spre uşă, pentru a da răul afară, apoi se agaţă de clanţă o figurină în formă de oaie, pentru prosperitate. Din acelaşi motiv, unele gospodine împrăştie boabe de linte în apropierea uşilor şi ferestrelor. În zonele rurale, se aprind focuri pentru a arde anul vechi şi se aduc ofrande zeităţilor: pâine, fructe, flori sau chiar sângele animalelor sacrificate pentru masa de Revelion.

FILIPINE. Aici, se spune că dacă arunci monede la miezul nopţii, îţi vor creşte semnificativ veniturile anul următor. Filipinezii mai cred că formele rotunde aduc noroc şi prosperitate, aşa că pe mesele de sărbătoare se află întotdeauna portocale sau pepeni.

actualmm.ro

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

APRILIE, Prier: Datini, tradiții și obiceiuri românești

Publicat

în

Prier înseamnă timp favorabil, prielnic atât pentru semănatul holdelor dar și pentru turmele de animale. Datini, tradiții și obiceiuri românești, în luna aprilie

Conform tradiției populare românești, luna aprilie se mai numește și „Prier”. Această denumire populară, a lunii aprilie, provine de la verbul “a prii” și înseamnă timp prielnic pentru semănături, ori lucrări în gospodărie .

Când vremea este înșelătoare, cu timp friguros și secetos pentru lucrările de primăvară, aprilie anunță sărăcie și se numește și ”Traistă-n băț”. De fapt, în spiritualitatea populară se și spune că ”Prier priește, dar și jupuiește!”, aluzie la zilele capricioase, cu timp potrivnic lucrărilor de sezon. În această lună se continuă semănatul de primăvară, început în martie. Acum se închid țarinile, ceea ce înseamnă că oile și vitele nu mai au voie să pască libere iar pășunatul devălmaș este întrerupt pentru câteva luni, se formează turmele, se repară gardurile țarinilor, se tund oile înainte de a fi urcate la munte etc. Se mai spune, despre luna aprilie, că este o lună capricioasă în care vremea va fi ori geroasă, ori călduroasă. Totodată, în luna lui aprilie se fac prevestiri ale vremii ce va urma, astfel se nasc o parte din superstițiile acestei luni.

Dacă în luna lui Prier este vreme frumoasă și călduroasă, atunci luna mai va avea vreme rece, cu înghețuri; Dacă la Prier este vreme posomorâtă și rece, atunci luna lui mai va avea vreme frumoasă și călduroasă; Negura de la răsărit, din luna aprilie, e semn bun pentru anul în curs; Dacă în aprilie tună și fulgeră, atunci nu există motive să ne temem de ger; Vremea frumoasă din luna aprilie ne va aduce o vară furtunoasă, etc.

Veseli de 1 aprilie – superstiții de 1 aprilie

Ziua Păcălelilor şi Ziua internațională a păsărilor. Dar pe noi ne interesează primul aspect. De unde vine? Cum se … manifestă? şi ce superstiții avem de 1 Aprilie?
Ziua de 1 Aprilie a fost întotdeauna un prilej de distracție şi cum e sănătos să râzi, ne bucurăm şi noi când avem prilejul. Se pare că originile acestei zile se regăsesc, ca multe alte obiceiuri, în schimbarea calendarului gregorian. Se spune că, odată cu această schimbare, mulți nu s-au putut obişnui cu noile date ale sărbătorilor. Și atunci, în timpul lui Carol al IX-lea, mulți neadaptați sărbătoreau Anul Nou la… 1 Aprilie! Cei ce sărbătoreau astfel erau numiți „nebuni de Aprilie”. Apoi obiceiul s-a perpetuat până-n zilele noastre, pierzându-şi semnificația inițială şi păstrând doar… ”nebunia”. Pentru că e o nebunie veselă şi plăcută! Superstiţia spune că păcăleala de 1 Aprilie trebuie făcută până la ora 12:00, cele după această oră, se zice că aduc ghinion. Tot o superstiţie spune că în ziua de 1 Aprilie nu se fac căsătorii, pentru că: ori acestea nu durează, se destramă, ori soţul va fi „sub papuc”. La noi, se spune că dacă nu păcăleşti pe nimeni de 1 Aprilie, tot anul până la celălalt 1 Aprilie vei fi tu cel păcălit. Tot anul? Nu-i cam mult? Dar dacă aşa zice superstiţia, să ne grăbim să păcălim pe cineva. Pardon: ce vă spunem mai jos nu-i păcăleală.

 Sărbătoarea Floriilor – tradiții și obiceiuri

Intrarea Domnului în Ierusalim sau Floriile este prima sărbătoare cu dată schimbătoare din calendarul anului bisericesc. Totodată, Floriile deschid ciclul sărbătorilor pascale, care se încheie la Înălțarea Domnului.  În ziua de Florii există obiceiul de a merge la Biserică cu ramuri de salcie înmugurite, pentru a fi sfințite de către preot. Conform tradiției creștine, obiceiul ne amintește de intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim, înainte de Patimi, când a fost întâmpinat de mulțime cu ramuri de măslin și crenguțe de palmier sau flori. Crenguțele de salcie vor fi împărțite credincioșilor ce au participat la slujba de Florii. Aceștia vor lua crenguțele acasă și le vor pune la geamuri, la uși și la porți pentru a le apăra casele de rele și necazuri. În unele zone ale țării, oamenii de la sate se încing cu ramurile de salcie, peste mijloc, deoarece se spune că acest ritual îi apără de boli și îi face mai robuști. Exista și obiceiul ca părinții sa-și lovească copiii cu nuielușa de salcie, când veneau de la biserică. Credeau că așa vor crește sănătoși și înțelepți. Oamenii le puneau și pe pomii fructiferi, pentru a-i ajuta să rodească. Exista credința că abia acum pomii prind putere să rodească. De aceea, nu se plantau pomi înainte de Florii, de teama ca aceștia să nu rămână fără rod. În ziua de Florii, stupii erau împodobiți cu ramurile de salcie sfințite, ca albinele să se bucure de binecuvântarea divină. În unele sate, mâțișorii erau aruncați în curte când începea să bată grindina. Însă, ramurile de salcie aveau în principal menirea de a-i feri pe oameni de duhurile necurate, sau erau utilizate și în scopuri terapeutice, oamenii înghițeau mâțișori de pe ramura de salcie, pentru a fi feriți de diferite boli. Un alt obicei, întâlnit în ziua de Florii, este acela de a trece pe la mormintele rudelor pentru a le agăța de cruci crenguțele de salcie, astfel aceștia vor ști că Paștele se apropie. Tot în ziua de Florii, șnurul de mărțișor se va agăța într-un copac înmugurit sau înflorit pentru a avea sănătate și belșug în anul ce urmează. Totodată, ziua de Florii este prilej de sărbătoare pentru cei cu nume de flori, deoarece își serbează onomastica.

Obiceiul Lazaritelor

Înainte de a intra în Ierusalim, Hristos l-a înviat pe Lazăr. Învierea lui Lazăr este simbolul învierii viitoare a neamului omenesc. În popor se crede că Lazăr era un fecior tânăr, fratele fetei care s-a căsătorit cu Dragobete, Cap de Primăvară. Potrivit tradiției, într-o sâmbătă Lazăr a plecat cu oile la păscut, lăsând-o pe mama sa să facă plăcinte. Urcând întru-un copac să ia muguri pentru animale, își aduce aminte de plăcinte. Se grăbește să coboare, cade și moare. Potrivit legendei că Lazăr ar fi murit de dorul plăcintelor, exista obiceiul ca în această sâmbătă, femeile de la țară să facă ofranda de pomenire a morților împărțind plăcinte de post. Profesorul Ion Ghinoiu afirma că în ajunul sau sâmbăta Floriilor, se efectua un ceremonial complex, numit Lazarita, care era structurat după modelul colindelor. Ion Ghinoiu afirma că    Lazarita era un ceremonial la care participau numai fetele. „Una din fete, numita Lazarita, se îmbrăca în mireasă și colinda împreună în fața ferestrelor caselor unde au fost primite. Lazarita se plimba cu pași domoli, înainte și înapoi, în cercul format de colindătoarele care povestesc, pe o melodie simpla, drama lui Lazăr sau Lazarica: plecarea lui Lazăr de acasă cu oile, urcarea în copac pentru a da animalelor frunza, moartea neașteptată prin căderea din copac, căutarea și găsirea trupului neînsuflețit de către surioarele lui, aducerea acasă, scăldatul ritual în lapte dulce, îmbrăcarea mortului cu frunze de nuc, aruncarea scaldei mortului pe sub nuci”.

 Sărbătoarea dinților

Ziua de 11 aprilie este dedicată Sfântului Antipa, despre care oamenii din popor cred că vindecă durerile de dinți și măsele. Sfântul Antipa s-a rugat pentru cei care îi vor face pomenire să fie feriți de patimi și de alte boli, între care și nesuferita durere a dinților.

  Sursa:azm.gov.ro, sursa foto:dragusanul.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Ziua Păcălelilor: Originea acestei zile și cum este sărbătorită în alte țări. Nimeni nu are voie să se supere pe 1 aprilie

Publicat

în

De Ziua Păcălelilor nimeni nu are voie să se supere: Care este originea zilei

În fiecare an, la 1 aprilie, oamenii din lumea întreagă marchează Ziua păcălelilor, cunoscută și ca Ziua păcălitului sau Ziua nebunilor, când fiecare încearcă, cu mai mult sau mai puțin succes, să-i facă o șotie colegului, prietenului, vecinului, unui membru de familie, mai exact, toată lumea păcălește pe toată lumea.

Celebrarea Zilei Pacalelilor isi are originile in Franta, in secolul al XVI-lea, cand a fost adoptat calendarul Gregorian, care a mutat Anul Nou de la 1 aprilie la 1 ianuarie. Vestea noului calendar s-a raspandit incet iar cei care continuau sa sarbatoreasca anul nou de 1 aprilie era considerati ″pacalitii de 1 aprilie″.

In Franta, 1 APRILIE, ZIUA PACALELILOR, este numita Poisson d’Avril, adica „pestele de aprilie”, cu referire la un peste tanar, usor de capturat. Francezii obisnuiesc sa-si pacaleasca prietenii lipind-le pe spate un peste de hartie. In momentul in care cineva descopera farsa, acesta trebuie sa strige „Poisson d’Avril!”.

Timp de 200 de ani, practica farselor de 1 APRILIE, ZIUA PACALELILOR, s-a raspandit in Anglia si in Statele Unite. Toate farsele trebuie sa fie facute pana la ora pranzului. Orice farsa facuta dupa aceasta ora va aduce ghinion farsorului.

ZIUA PACALELILOR, 1 APRILIE – Cei care nu raspund cu zambetul pe buze unei farse facute de vor fi urmariti de ghinion tot anul. Barbatii pacaliti de o femeie frumoasa de Ziua Pacalelilor vor ajunge sa o ia de nevasta, sau, daca barbatul este casatorit, cei doi vor ramane prieteni foarte buni.

Originea acestui obicei nu este cunoscută cu exactitate. Unii consideră că aceasta este legată de schimbarea anotimpului, în timp ce alții cred că provine de la adoptarea noului calendar. Ipoteza acceptată de majoritate, însă, susține că obiceiul păcălelilor de 1 aprilie a apărut în vestul Europei, pe la jumătatea secolului al XVI-lea, conform site-ului www.infoplease.com. În vechiul calendar iulian, Anul Nou se sărbătorea la 1 aprilie, dar în 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut trecerea de la vechiul calendar iulian la noul calendar, care avea să-i poarte numele — calendarul gregorian, sărbătoarea Anului Nou mutându-se de atunci pe 1 ianuarie. Oamenii au avut probleme în a se obișnui cu noua dată a acestei sărbători și au continuat să-și trimită felicitări și să-și facă urări tot pe 1 aprilie. Cei care continuau să sărbătorească Anul Nou la 1 aprilie au fost numiți „nebuni de aprilie”, de unde și denumirea de Ziua nebunilor (April Fools’ Day) sau Ziua păcălelilor. Cu timpul, felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoțite adeseori de cadouri hazlii, relatează Agerpres.

Ziua de 1 aprilie este recunoscută ca Zi a păcălelilor în majoritatea țărilor lumii. Marcată mai întâi în Europa, a trecut peste ocean și s-a răspândit apoi în majoritatea țărilor de pe glob. Este totuși sărbătorită cu preponderență în Europa și în America și mai puțin de civilizațiile orientale.

La noi în țară, Ziua păcălelilor se sărbătorește începând cu secolul al XIX-lea. Potrivit site-ului www.istorie-pe-scurt.ro, se obișnuiește ca farsele să fie făcute până la ora prânzului, altfel acestea aduc ghinion păcăliciului. Tradiția spune că dacă o fată frumoasă reușește să te păcălească, trebuie să o iei de nevastă sau măcar să fii prietenul ei. Dar nu este indicat să te căsătorești la 1 aprilie, pentru că bărbatul însurat în această zi va fi toată viața sub papucul nevestei. Copiii născuți la 1 aprilie vor avea succes pe aproape toate planurile, dar ar fi bine să stea departe de jocurile de noroc.

Prin celebrarea acestei sărbători, ziua de 1 aprilie devine un prilej de bucurie și de distracție pentru toți cei care au simțul umorului, sau, așa cum spunea scriitorul Mark Twain, „ziua de 1 aprilie este ziua în care ne amintim ce suntem în celelalte 364 de zile ale anului”.

Alte superstitii de 1 APRILIE – ZIUA PACALELILOR:

=> In regiunea Tirol, din Elvetia, un manunchi de paie este ingropat de 1 APRILIE, pentru ca recolta sa fie bogata in sezonul urmator.

=> Copiii nascuti de  ZIUA PACALELILOR vor fi norocosi in afaceri, dar vor fi urmariti de ghinion la jocurile de noroc.

=> Indragostitii nu ar trebui sa se casatoreasca pe 1 APRILIE, pentru ca mariajul nu va functiona, ori pentru ca femeia va fi “cocosul” in familie.

=> Cel care nu va pune la cale o farsa de ZIUA PACALELILOR va fi pacalit pentru tot restul anului.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba: Licitație pentru achiziții de peste 2,8 milioane de lei

Publicat

în

Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba

Serviciul de Ambulanță Județean Alba a lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o procedută de achiziție derulată în cadrul unui amplu proiect de digitalizare finanțat prin PNRR.

Achiziția are o valoare totală estimată de peste 2,8 milioane de lei.

Serviciul de Ambulanță Județean Alba a semnat, la sfârșitul lunii septembrie 2024, contractul de finanțare pentru implementarea proiectului ”Digitalizarea Serviciului de Ambulanță Județean Alba”.

Scopul proiectului este implementarea unui sistem informatic integrat printr-un ansamblu arhitectural digital ce îmbină în mod armonios echipamentele hardware și aplicațiile software.

Obiectivele proiectului sunt îmbunătățirea/dezvoltarea rețelelor de comunicații și a infrastructurii IT și hardware la nivelul instituției și implementarea unui software non-clinic integrat și interoperabil.

Achiziția în curs cuprinde echipament si accesorii pentru computer, computere portabile, computer de birou, surse de alimentare electrică continuă, echipament de rețea, pachete software pentru editare de text, servere și servicii de instalare de computere și de echipament de procesare a informațiilor.

Data limită pentru primirea ofertelor este 28 aprilie.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba