Rămâi conectat

Știri

Music&Film Festival revine în Cetate, între 2-4 iulie: Piața Cetății, Piața Vestică, Esplanada Obeliscului și Grădina Cetății vor face loc celor 4 ecrane de proiecție

Publicat

în

Filme cu Oscar în palmares sau alte premii importante la festivalurile de profil, producții românești în care umorul nu moare nici după genericul de final și întâlniri cu unii dintre cei mai îndrăgiți oameni din industria filmului și a televiziunii.

Sunt doar câteva dintre momentele cu care Alba Iulia Music&Film Festival (AIMFF) revine în Cetate, între 2-4 iulie, într-o ediție în care râsetele până la lacrimi și tensiunea vor fi la câțiva pași distanță. Piața Cetății, Piața Vestică, Esplanada Obeliscului și Grădina Cetății vor face loc, și de această dată, celor 4 ecrane de proiecție.

„Situația generală din ultimul an ne-a ținut, mai mult, în fața micilor ecrane, departe unii de ceilalți, de aceea, bucuria reîntâlnirii în Cetate, în atmosfera vibrantă creată de Alba Iulia Music&Film Festival, va fi cu atât mai mare. Deși cea de a IX-a ediție a festivalului se va desfășura sub semnul siguranței, într-o formulă mai restrânsă, acest eveniment va marca revenirea la normalul pe care îl așteptăm de atâtea luni. Evident, cu prudență și grijă pentru oamenii din jurul nostru. În acest fel, Primăria municipiului Alba Iulia își continuă misiunea de susținere a unui eveniment care a devenit parte din tradiția culturală a orașului”, spune Gabriel Pleșa, primarul municipiului Alba Iulia.
Prima zi de festival va fi un carusel al emoțiilor: de la fascinația pe care publicul o va resimți în fața evoluției cameleonice a unui one-man-show, la râsetele provocate de povestea reală a unor soții de militari sau compasiunea profundă pentru o mamă care și-a pierdut fiul.
Actorul Pavel Bartoș va deschide cea de a IX-a ediție a AIMFF cu Tradiții românești, o comedie bazată pe o întâmplare reală, petrecută la o nuntă sătească. Debutul său regizoral portretizează povestea a doi studenți care, în încercarea de a respecta toate tradițiile românești de la nuntă, transformă evenimentul într-un adevărat dezastru. Scurtmetrajul, scris de Bartoș într-o noapte și filmat în 3 zile și 2 nopți, va fi prezentat în deschiderea proiecției Freak Show The Movie, în regia lui Florin Piersic Jr. Inspirat din spectacolul de teatru omonim, filmul este un one-man-show unic în România, în care publicul va avea ocazia să urmărească evoluția cameleonică a unui singur actor, într-o succesiune halucinantă a personajelor, de la miliardar de carton, la homeless.
Cele două filme vor fi proiectate în prezența regizorilor, așa că se va lăsa cu râsete, ironie și subtilități despre firea umană.
Tot pe umor mizează și regizorul Peter Cattaneo în Military Wives. O comedie despre niște femei obișnuite care, în lipsa soților plecați în Afganistan, își fac singure un cor și iau pe sus topurile britanice de muzică. Miliary Wives „e un film onest despre oameni care se simt bine împreună, râzând”, după cum îl descrie chiar Cattaneo.

De la comedie la dramă sunt doar câțiva pași (la propriu). Madre, al cincilea film al lui Rodrigo Sorogoyen, are ca punct de plecare tensionatul său scurtmetraj, nominalizat la Oscar în 2017, și dezvoltă drama Elenei care și-a pierdut fiul de șase ani. Timp de 2 ore, spectatorii vor pătrunde în mintea și suferința mamei îndurerate și vor înțelege de ce alegerile pe care le face sunt pe cât de greșite, pe atât de ușor de explicat. Rezultă un film intim, în care cuvintele sunt doar pretextul unei torturi interioare.
Considerat de Hollywood Reporter “sexy și original” și descris de Variety drept “un Westworld francez cu actori în loc de roboți”, La Belle Époque este o călătorie în timp, nostalgică și plină de umor, cu Daniel Auteuil și Fanny Ardant. În acest al doilea lungmetraj al său, actorul devenit regizor, Nicolas Bedos, este preocupat de rezistența iubirii și a mariajului în fața trecerii timpului.
A doua zi de AIMFF va aduce în fața publicului un răsfățat al festivalurilor de film. Cu un Oscar, 4 trofee la European Film Awards și alte premii importante în palmares, Another Round (Încă un rând), în regia lui Thomas Vinterberg, este un film emoționant despre curajul de a înfrunta viața treaz.
Încă un rând pentru curajul de a vedea filmul până la sfârșit ar merita spectatorii producției Și atunci… ce este libertatea?, semnată de regizorul Andrei Zincă. Adaptare a nuvelei „Proiecte de trecut”, de Ana Blandiana, filmul ilustrează episodul deportării bănățenilor în Bărăgan, în 1951, avându-i în distribuție pe Olimpia Melinte, Nicodim Ungureanu, Magda Catone, Radu Iacoban. Și Horațiu Mălăele se “reîntoarce” în România comunistă, într-un thriller psihologic desfășurat între București și New York City, în care umorul moare ultimul (dacă moare). Luca, filmul care s-ar putea intitula: “În locul nepotrivit, la momentul nepotrivit”, are în prim-plan un imigrant român care a visat să ajungă cineva, dar a ajuns altcineva. Un figurant în filmul propriei sale vieți de perdant profesionist.
Tranziția postdecembristă, politica și depășirea propriei condiții fac subiectul filmelor cu care se va încheia cea de a IX-a ediție a AIMFF.
În 2011, când Dan Chișu lansa comedia anului, Ursul, nimeni nu s-ar fi gândit că filmul va fi o premoniție. Zece ani mai târziu, „Nu ne vindem ursul!”, mesajul angajaților Circului de Stat din filmul lui Chișu, pare a fi mai actual ca niciodată. Această comedie, care se transformă, pe parcurs, într-o parodie stângace la adresa tranziției postdecembriste, va fi unul dintre filmele din ultima zi de festival.
Berliner, al patrulea film al lui Marian Crișan, aduce pe ecran o prietenie ciudată între un șofer de tractor dintr-un orășel de provincie și un politician de rang înalt din București, în timpul unei campanii electorale tensionate, într-o satiră despre politică, corupție și valori morale. Filmul a avut premiera internațională la Moscova, unde a fost răsplătit cu premiul Keen Eye.
Martin Eden, cel mai nou film al ambițiosului regizor italian Pietro Martinelli, este o adaptare modernă a romanului omonim al lui Jack London, însă plasată în Italia, în altă epocă. În rolul unui muncitor autodidact, chinuit de aspirații înalte și îndrăgostit de o tânără burgheză, Luca Marinelli „este o forță a naturii”, scrie The Hollywood Reporter. Rolul i-a adus, de altfel, trofeul Copa Volpi pentru Cel mai bun actor la Festivalul de Film de la Veneția.
Accesul la toate evenimentele din cadrul AIMFF va fi liber pentru public, cu respectarea normelor de siguranță în vigoare.
Programul complet al filmelor și evenimentelor din cadrul festivalului va putea fi găsit, în curând, pe albafilmfest.ro.

Alba Iulia Music & Film Festival este prezentat de TIFF, în organizarea Asociației Film și Cultură Urbană (AFCU) și a Primăriei Municipiului Alba Iulia, cu sprijinul CNC.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

Târgul de Crăciun de la Sebeș începe în seara de Moș Nicolae

Publicat

în

Târgul de Crăciun de la Sebeș începe în seara de Moș Nicolae

Începând cu seara de Moș Nicolae, în luna decembrie, la Sebeș vom crea împreună o poveste de iarnă, cu personaje care să aducă bucurie copiilor și căsuțe decorate cu produse specifice Crăciunului. La Centrul Cultural „Lucian Blaga”, atât în spațiile interioare, cât și în zona exterioară decorată de sărbătoare, vor sosi colindători, pentru a colora atmosfera cu cele mai frumoase cântece de iarnă și pentru a le oferi celor prezenți bucuria colindului străbun.

Din agenda evenimentelor face parte concertul extraordinar de Crăciun, de miercuri, 11 decembrie 2024, oferit de Ștefan Hrușcă, filmul românesc dedicat compozitorului George Enescu, în data de 13 decembrie 2024, alături de o serie de alte spectacole pregătite de cei mai mici artiști din oraș.

Nu va lipsi nici Moș Crăciun, care va sosi la întâlnirea cu cei mai mici locuitori ai Sebeșului însoțit de personaje de poveste, pentru a primi scrisorile copiilor și pentru a le oferi dulciuri.

Biblioteca Municipală „Lucian Blaga” din Sebeș a pregătit calendarul de Advent cu cele mai atractive cărți și activități distractive, pentru a ne bucura împreună de atmosfera unică a Crăciunului.

În Parcul Tineretului se fac ultimele pregătiri pentru a pune în funcțiune patinoarul cu acces gratuit pentru toți copiii care au o pereche de patine, ceilalți achitând doar contravaloarea închirierii patinelor.

Crăciun cu bucurie!

PROGRAMUL COMPLET al TÂRGULUI DE CRĂCIUN de la SEBEȘ

Joi, 5 decembrie 2024

Platoul din fața Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeș

Ora 17.00: Deschiderea Târgului de Crăciun și aprinderea iluminatului de sărbători

Momente artistice cu: Școala de muzică „DoReMi” și Alexandra Pamfilie, Adina Hada, Trupa de Dansuri Săsești, Fanfara din Petrești, Ordinul Scutierilor de Mühlbach, personaje de poveste și Moș Crăciun

Vineri, 6 decembrie 2024

Primăria Municipiului Sebeș

Expoziție personală de pictură Eugen Măcinic

6, 13, 16, 18 decembrie 2024

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / Biblioteca

Ora 10.30: „Ninge cu… filme” – vizionări educative pentru copii

Sâmbătă, 7 decembrie 2024

Biserica Evanghelică Sebeș

Ora 10.00: Târgul caritabil de turtă dulce organizat de Trupa de Dansuri Săsești și Biserica Evanghelică Sebeș

Luni, 9 decembrie 2024

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”

Ora 09.30: Serbarea Grădiniței „Busy Angels”

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / Biblioteca

Ora 10.00: „Noi umblăm… pe bunici să-i colindăm!”, alături de beneficiarii Căminului pentru Persoane Vârstnice

Marți, 10 decembrie 2024

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”

Ora 10.00: Serbarea Grădiniței „Heidi”

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala „Gheorghe Maniu”

Ora 10.30: Lansare de carte pentru copii, în prezența autoarei, Laura Iviniș

Miercuri, 11 decembrie 2024

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”

Ora 18.00: Concert de colinde, susținut de ȘTEFAN HRUȘCĂ

11, 17 decembrie 2024

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / Biblioteca

Ora 11.00: O POVESTE DE CRĂCIUN VIII (ateliere de lectură și creație)

Joi, 12 decembrie 2024

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala „Gheorghe Maniu”

Ora 17.00: Serată culturală aniversară, ediția a VII-a. Vernisajul expoziției personale de pictură – Voicu Preja

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”

Ora 17.00: Spectacolul de Crăciun al Clubului Copiilor Sebeș

Vineri, 13 decembrie 2024

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”

Ora 18.00: Proiecție cinematografică: „ENESCU, JUPUIT DE VIU”, în prezența echipei artistice

Sâmbătă, 14 decembrie 2024

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”

Ora 19.00: Concert de colinde susținut de Organizația Tinerilor de pe „Valea Sebeșului”

Marți, 17 decembrie 2024

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”

Ora 10.00: Serbarea Grădiniței „Mirela”

Ora 19.00: Spectacolul de colinde al Bisericii Penticostale Eben Ezer Sebeș

Miercuri, 18 decembrie 2024

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / Biblioteca

Ora: 11.00 „Cartea poveștilor de iarnă începe cu «A fost odată ca niciodată… Es war einmal»”. Atelier educativ de Ziua Minorităților Naționale din România

Ora 18.00: Spectacol muzical de Crăciun cu Școala de muzică „DoReMi”, coord. de prof. Alexandra Pamfilie

Joi, 19 decembrie 2024

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”

Ora 17.00: Spectacol de teatru cu Trupele „Pied Piper” și „Gepetto”, coord. de prof. Lavinia Donose

Vineri, 20 decembrie 2024

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”

Ora 18.00: „Steluțe dansatoare”, spectacolul Clubului „Fantasy Dance”

19 – 20 decembrie 2024

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / Biblioteca

Ora 18.00: „Un gând bun pentru Moș Crăciun”. Scrisorile copiilor cuminți la bibliotecă

Duminică, 22 decembrie 2024

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / sala de spectacole „Radu Stanca”

Ora 18.00: „Taina Crăciunului”, spectacol de teatru pentru copii

6 – 24 decembrie 2024

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș / Biblioteca

Calendarul de Advent al Cărților


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Sfinții Varvara și Sava, în 4 și 5 decembrie: Tradiții și obiceiuri

Publicat

în

Sfinții Varvara și Sava trebuie respectați, în 4 și 5 decembrie: Tradiții și obiceiuri

Varvara și Sava au un rol important. În toiul Postului, la început de decembrie, tradiția populară îi respectă cu strictețe pe cei doi sfinți importanți din calendarul ortodox. Sfânta Mare Mucenică Varvara este serbată pe 4 decembrie și Cuviosul Sava cel Sfinţit este cinstit pe 5 decembrie.

Sfânta Mare Mucenică Varvara e serbată pe 4 decembrie. Cuviosul Sava cel Sfinţit este cinstit pe 5 decembrie. Varvara și Sava sunt, în credința populară, apărători și vindecători de boli. Pentru că reușesc să scape credincioșii mai ales de bubele cauzate de vărsatul de vânt, li s-au dedicat zile de cinstire, între 3 și 6 decembrie. Această perioadă mai este cunoscută și sub numele de Zilele Bubatului, Borboasele sau Savele Bubatului.

Cine au fost Varvara și Sava?

Sfânta Varvara mai e știută și ca Vârvara, Vărvara, Bărbara ori Barbura. Se spune că era „mai mare peste bube, care ajută femeilor la naşteri grele, la boli şi la primejdii”. Se mai credea că Varvara „curmă chinurile grele ale morţii”. Că ar fi una dintre cele trei stele care păzesc lumea de Antihrist și de întuneric. Alte legende povestesc că Varvara ar fi fost, fie sora, fie mama Sfântului Nicolae. Oricare i-ar fi fost originea, Sfânta Varvara e respectată cu sfințenie de către mineri, ea fiind protectoarea lor. În semn de mulțumire, minerii nu intră în mină în această zi. Petrec, pentru că voia bună, glumele și petrecerile sunt pe placul ei.

Pe de altă parte, Sava apare în tradiția populară și ca bărbat, și ca femeie. Unii spun că Sfântul ar fi fost tatăl ori fratele Sfântului Nicolae. Alții cred că ar o sfântă trimisă de Dumnezeu să împartă boala bubatului (pojarul) printre oameni. În unele regiuni, ţăranii spun că Sava a fost „o sfântă care a zăcut de vărsat şi a rămas chioară”. Iar acum vindecă de tifos sau lingoare. Indiferent care ar fi personajul principal, Zilele Bubatului trebuie ținute ca la carte, altminteri riscăm să ne pricopsim cu tot felul de bube.

Ce e de făcut la Zilele Bubatului

Mamele trebuie să-și spele copiii pe față, dis-de-dimineață, cu apă sfințită. Sau cu apă în care s-a spălat o icoană, pentru a păstra curată fața copilului, precum icoana. Înburburarea este o practică dedicată în special copiilor, dar și adulților în anumite zone ale țării. Dimineața, se face semnul crucii cu miere curată în frunte, pe obraji și în barbă. Ca să-ți ferești căminul de boli și de pagube, nu ai voie să coși, să speli, să faci treburi casnice. Ai grijă să nu gătești și să nu mănânci în aceste zile porumb, linte, fasole, semințe, că vei face bube mari cât ele.

Pe 4 decembrie, se fac 3 turte care se dau calde de pomană, unse cu miere curată. În unele regiuni, se fac numai două, una unsă cu miere, care se împarte la copii, alta unsă cu dulceață, care se pune la streaşina casei. Femeile de la țară mai pun 3 lumânări la icoană. Păstrează picăturile de ceară și le pun sub perna celui bolnav din familie, ca să se vindece repede. Trebuie să dai de pomană blide cu fasole nefierte, o sticlă cu vin și un scul de cânepă sau fir de mătase. Se obișnuiește ca în ziua Sfintei Varvara, părinții să însemneze pe frunte și pe față copiii cu semnul Sfintei Cruci, având degetul înmuiat în miere.

Se spune că, dacă prima persoană care îți trece pragul de ziua Sfintei Varvara este femeie, căminului îi va merge prost. De-ți intră în casă în această zi o persoană care-ți poartă gând rău, vei avea de suferit. De Sfântul Sava, ferește-te de fructe și nu lăsa copiii să se înfrupte din ele, că veți avea sănătatea șubredă. Zilele se țin pentru sporul casei și pentru a nu căpăta bube de felurite feluri.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

4 decembrie: Praznicul Sfintei Mari Muceniţe Varvara, ocrotitoarea minerilor

Publicat

în

Date semnificative despre viaţa Sfintei Mari Muceniţe Varvara

Sfânta Varvara, ocrotitoarea minerilor, prăznuită în 4 decembrie, a trăit în timpul împăratului Maximian (284-305), la Heliopolis.

Din cauza frumuseţii sale trupeşti este închisă într-un turn, de tatăl său Dioscor. Acest tată păgân considera că poporul nu este vrednic să vadă frumuseţea fiicei sale.

În acest turn, Sfanta Varvara le vesteşte păzitoarelor ei adevărul despre zei: „Zeii pe care îi cinsteşte tatăl meu sunt făcuţi de mâini omeneşti. Pe cei de aur şi de argint i-au facut zlătarul (argintarul) şi pe cei de piatră i-a făcut pietrarul, iar pe cei din lemn i-a cioplit teslarul. Deci, cum acei zei făcuţi au putut zidi această luminată înălţime cerească şi o frumuseţe ca aceasta pământească, neputând ei singuri nici umbla cu picioarele, nici lucra cu mâinile?”

sursa: antena3.ro

foto: huff.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba