Știri
MUSEIKON, aduce în atenția publicului o nouă ofertă culturală: ateliere de creație, care vor fi accesibile în curând
Astăzi, joi, 30 martie 2017, la biserica „Sf. Treime” (Maieri II) din Alba Iulia, a avut loc conferinta de presă organizată în cadrul proiectului “Museikon. Un nou muzeu al icoanei revitalizează o clădire monument istoric restaurata in Alba Iulia” având ca tema prezentarea unei noi oferte culturale. Conferinta de presa a fost urmata de un tur de presa care a inclus vizitarea bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Zlatna.
MUSEIKON, aduce în atenția publicului o nouă ofertă culturală: ateliere de creație, care vor fi accesibile în curând. Amenajat într-o sală din spațiul aferent expoziției permanente, atelierul de pictură este destinat însuşirii, de către elevi, dar şi de către alte categorii de public, a cunoştinţelor cu privire la realizarea icoanelor pe sticlă și pe hârtie. Atelierul de pictură va pune la dispoziția participanților materialele și know-how-ul necesar, pentru ca, la final, aceștia să plece acasă cu o icoană realizată în întregime de mâinile lor.
Vizitatorii vor afla cum a luat naștere icoana pe lemn, precum și însemnătatea icoanei în general, prin intermediul unui film care prezintă etapele de realizare a unei icoane, folosind ca model icoana făcătoare de minuni de la Nicula.
Atelierul tipografic oferă vizitatorilor posibilitatea de a descoperi povestea scrisului, precum și lucruri inedite despre tiparul manual. Publicul va putea beneficia direct de experiența redactării și imprimării unor texte demonstrative, cu ajutorul unei prese tipografice aidoma celor folosite în secolele XVII-XVIII.
Paginile imprimate în acest atelier se vor particulariza prin faptul că fiecare literă va fi culeasă și așezată manual, iar imprimarea – pe hârtie confecționată de asemenea manual – se va realiza cu o presă primitivă, după prealabila îmbibare a matriței cu cerneală tipografică.
Ținând cont de faptul că una dintre principalele funcţii ale muzeului, de o însemnătate deosebită, este funcția educativă, Museikon a inițiat o serie de întâlniri cu cadrele didactice și studenții care și-au manifestat interesul pentru programul de pedagogie muzeală anunțat pentru pentru anul 2017. Organizate în perioada 16 – 24 martie cu scopul de a-i familiariza pe participanți cu noua ofertă culturală, întâlnirile au fost adevărate vizite de lucru, în care s-au dezbătut aspecte organizatorice cu privire la activitățile didactice ce vor avea loc în spațiile noului muzeu după inaugurare.
Impresionantei colecții de icoane și carte veche, de obiecte de patrimoniu de reală valoare artistică și istorică, aflate în patrimoniul Museikon, li se adaugă importante descoperiri arheologice din antichitate și epoca medievală, valorificate și introduse în circuitul expozițional.
Museikon își propune să promoveze, din punct de vedere turistic, și monumentele religioase din județul Alba care au contribuit la realizarea colecției noului muzeu. Două dintre acestea, biserica Maieri II din Alba Iulia și biserica ortodoxă cea veche din Zlatna, sunt nu doar bine reprezentate în colecție, ci și monumente de arhitectură cu o însemnătate de prim rang pentru istoria românilor din Transilvania. Din aceste motive au și fost alese ca gazde ale acestui eveniment de presă.
Proiectul “Museikon. Un nou muzeu al icoanei revitalizează o clădire monument istoric restaurată în Alba Iulia”, realizat în parteneriat de Consiliul Județean Alba, Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, Arhiepiscopia Ortodoxă Română Alba Iulia și Universitatea din Bergen – Norvegia, este finanțat în cadrul Programului PA16/ RO12 “Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural și natural”, prin Mecanismul Financiar SEE 2009- 2014.
Valoarea totală a proiectului este de 9.736.394,77, din care valoare eligibilă este de 8.530.937,86 lei. Operatorul de program este Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului. Obiectivul general al proiectului este restaurarea și revitalizarea unei clădiri monument istoric din Alba Iulia, prin înființarea unui muzeu și facilități culturale iar obiectivele specifice suntcConservarea și restaurarea unei clădiri monument istoric din Alba Iulia, pregătirea colecțiilor pentru a fi valorificate în noul muzeu, dezvoltarea unei oferte culturale inovatoare, prin consolidarea relațiilor bilaterale, coordonarea proiectului și oferirea unei suficiente piste de audit.
Știri
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
Este salutul specific sibienilor şi ardelenilor, în general…No, aşa îşi românii, saşii, maghiarii din Ardeal
Nu este o modă sau un moft, ci o tradiţie, un semn de respect faţă de cel care-ţi iese în cale. Iată istoria.
Servus!
Să luaţi aminte: Servus (în germană „servus”, în cehă „servus”, în maghiară „szervusz”, în croată „serbus” sau „servus”, în poloneză „serwus”) este o formă de salut folosită în mod familiar în Europa Centrală şi de Est, extrem de agreată, chiar împământenită în zona Ardealului.
Etimologie
Cuvântul provine din latinescul „servus”, care înseamnă „servitor”. Este o elipsă a expresiei latineşti „ego sum servus tuus” (în traducere ad litteram „eu sunt servitorul tău”, tradus şi ca „Sunt la dispoziţia ta”).
Deşi am fi tentaţi să credem că termenul „servus” provine din latină, lingviştii consideră că formula de salut, fără îndoială latinească la bază, a fost preluată la noi mult mai târziu, din limba germană (prin influenţa saşilor şi a şvabilor).
„Servus humillimus” era o formulă de salut folosită de romani şi însemna „sluga dumitale preaplecată!”. Salutul era utilizat doar între bărbaţi şi numai de la cei inferiori către superiori, termenul „servus” având semnificaţia de sclav sau rob (şerb).
Majoritatea specialiştilor consideră că termenul ar fi fost preluat în română, abia în perioada Imperiului Austro-Ungar, din germană. Aşa se explică şi faptul că formula de salut se utilizează încă, nu doar la noi, în Ardeal, ci şi în sudul Germaniei, Austria, Ungaria şi Polonia. În plus, este de remarcat că doar în Germania cuvântul şi-a păstrat forma grafică similară cu a noastră: „servus”, pe când ungurii scriu „szervusz”, iar polonezii „serwus”.
În schimb, de la maghiari am preluat formula de salut „servus tok” (atunci când se face referire la un grup de cunoscuţi) sau „szia”, formule care s-au încetăţenit.
De la cuvântul latinesc înrudit sclavus (în traducere tot „slujitor”, „servitor”) este derivat şi salutul italian ciao (din schiavo), româniazat în „ceau”, pe la Sibiu sau Timişoara.
Sursa:sibiunews.net
Știri
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană
Proiect pentru mobilitate urbană de 6 milione de euro, la Blaj: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus proiectul pentru mobilitate urbană prin care mai multe străzi vor fi modernizate și reabilitate. Vor fi construite și o parcare supraetajată (Park&Ride) și un depou pentru autobuze și microbuze.
Primăria Municipiului Blaj a depus, în data de 15 noiembrie 2024, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR), proiectul „Coridor Mobilitate Urbană prin Traseu Mobilitate Urbană, Amenajare Depou și Construire Park&Ride în Municipiul Blaj”.
Proiectul, în valoare de peste 6 milioane de euro, este finanțat prin Programul Operațional Regional (Regio) 2021-2027.
Fondurile europene pe această linie de finanțare sunt alocate DOAR MUNICIPIILOR, iar Blajul este al doilea municipiu, din cele peste 20 arondate ADR Centru, care a depus cerere de finanțare pe mobilitate, punctajul obținut de proiectul nostru fiind de 97 (din 100)!
În cadrul acestui proiect, vor fi reabilitate și modernizate complet străzile Clujului, Gheorghe Doja, Gării și Eroilor, va fi construită o parcare supraetajată (Park&Ride) și va fi amenajat, la intersecția străzii Clujului cu Stația de epurare, un depou pentru autobuze și microbuze.
Termenul de finalizare este anul 2030.
Știri
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
Pe 21 noiembrie sărbătorim Ziua mondială a salutului. Salutul reprezintă un element esențial în stabilirea unor relații cu cei din jurul nostru
Salutul este o manifestare de curtoazie cu care întâmpinăm pe cineva, fiind completată de mimică, poziția corpului și ținută.
În 1973, fraţii Brian şi Michael McCormack din Omaha, statul Nebraska, SUA au lansat Ziua mondială a salutului (World Hello Day). Ei consideră că salutul reprezintă o formă de acțiune interumană și un element important în realizarea înțelegerii și păcii dintre oameni de religii, rase și naționalități diferite.
În România, forma de salut diferă în funcţie de zona geografică, ea suferind în decursul timpului şi anumite modificări. La noi în țară, forma salutului depinde de zona geografică în care te afli. Bucureștenii se salută cu “Bună”, ardelenii își spun “servus”, iar cei din Banat, Cluj și Sibiu se salută cu “ceau” sau “ciau”.
Tinerii și adolescenții mai folosesc și formule de salut precum “Salve!”, “Salutare!”, “Te sărut!”, “Pa!”, “Noroc!”, “Salut!”, “Hai, te-am pupat!”, “Salut, bărbate!”, “Hi!”, “Hai, pa!”, “Hello!”, “Sal”. Formulele de salut “Sărut-mâna”, “Bună ziua” și “La revedere” aproape au dispărut din vocabularul românilor. Mai mult decât atât, “Cum îți merge?” sau “Ce mai faci?” sunt deja considerate forme de politețe și nu forme de salut.
Mulți români încă mai folosesc saluturi religioase precum “Domnul cu tine!”, “Hristos în mijlocul nostru!” și “Doamne ajută!”. De asemenea, încă se folosesc formule specifice sărbătorilor creștinești precum “Hristos a înviat!” la care se răspunde cu “Adevărat a înviat!”. În ziua Înălțării, credincioșii creștini folosesc salutul “Hristos s-a înălțat!” și răspunsul “Adevărat s-a înălțat”.
De Ziua mondială a salutului, importanța comunicării este evidențiată prin organizarea de diverse demonstrații la nivel mondial. Această zi este sărbătorită în aproximativ 180 de țări. Istoria ne arată că primele atestări ale salutului se referă la formele de supunere, datând de pe vremea dinastiilor chineze. Oamenii de rând trebuiau să îşi acopere ochii cu palma pentru a nu fi orbiţi de lumina emanată de strălucitorul împărat. În acest obicei, îşi are originea salutul militar.
Sursa:a1.ro
-
Știri6 ore ago
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știri49 de minute ago
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știri22 de ore ago
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știri4 zile ago
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știri4 zile ago
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știrio săptămână ago
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie
-
Sănătateo săptămână ago
Cum îți dai seama că suferi de diabet: 14 noiembrie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului
-
Știrio săptămână ago
13 noiembrie, Ziua internațională a educației copiilor nevăzători