Connect with us

Știri

Murăturile, aport de vitamine și minerale pe perioada sezonului rece: Care sunt beneficiile dar și contraindicațiile

Published

on

Murăturile aduc cel mai mare aport de vitamine și minerale pe perioada iernii. Varza murată luptă împotriva cancerului. Află  pe radiounirea.ro care sunt beneficiile dar și contraindicațiile consumului acestora

Alimentele probiotice îmbunătăţesc digestia, stimulează detoxifierea şi întăresc sistemul imunitar. Murăturile sunt astfel de alimente.

Ele sunt legume care trec printr-un proces de fermentaţie acido-lactică în timpul căreia se generează diferite substanţe biologic active, cum ar fi vitamine, acid lactic etc.

Sub influenţa microflorei de fermentaţie acestea capătă valoare nutriţională deosebită, devenind practic alimente funcţionale probiotice.

„Murăturile reprezintă soluţia pe perioada iernii pentru aportul de vitamine hidrosolubile-A,E,K şi minerale din legume. Sunt o sursă importantă de fibre pe perioada iernii alături de cereale integrale şi fructe. Sunt utile astfel pentru reglarea tranzitului intestinal. În plus, conţin în urmă fermentaţiei cantităţi crescute de drojdie cu conţinut bogat în vitamine din grupul B”, spune nutriţionistul Ştefan Ionuţ.

Varză murată este un adevărat remediu împotriva cancerului

Un studiu finlandez a arătat că varza murată are chiar mai multe proprietăţi în lupta împotriva cancerului. S-a constatat că prin intermediul procesului de fermentaţie, izotiocianatii joacă un rol important în eliminarea substanţelor cancerigene din organism. De asemenea, s-a constatat că glucozinolatii din varză murată ajută la activarea enzimelor antioxidante naturale şi flavonoidele protejează pereţii arterelor de daunele oxidative, potrivit doctorulzilei.ro.

S-a dovedit că varza este o sursă excelenţă de vitamina U, care poate ajută la vindecare ulcerului peptic. Sucul de varză crudă s-a dovedit că reprezintă un tratament eficient pentru ulcerul peptic, iar varza murată reprezintă o altă sursă de vitamina U.
Mineralele și vitaminele sunt la mare preţ în sezonul rece şi, cum nu avem la îndemână tot timpul anului legume proaspete, murăturile pot fi un înlocuitor excelent mai ales dacă dorim să ne ferim de viroze şi afecţiuni respiratorii. Cu toate acestea ele trebuie consumate cu moderație de mai multe categorii de persoane care suferă de afecțiuni cronice.

Atunci când fermentează legumele iau naştere bacteriile care, împreună cu microflora din organism, vor ajuta la întărirea imunităţii, vor atenua simptomele alergiilor şi chiar vor avea efect anticancerigen, deoarece acestea au capacitatea de a reduce inflamaţia din corp, una dintre principalele cauze ale apariţiei cancerului.

De asemenea, trebuie ţinut cont şi de modul în care sunt consumate murăturile, punându-se accentul pe combinaţiile de alimente. De exemplu, se recomandă consumul de murături lângă leguminoase, cartofi sau carne.

Varza murată este excelentă în astfel de cazuri şi, pe lângă gustul său inconfundabil, aduce organismului multă vitamina C şi contracarează efectele negative ale cărnii roşii. În acelaşi timp, substanţele active din murături şi din varză, în mod deosebit, ajută în procesul de detoxifiere, făcându-le ideale în curele de slăbire.

Deoarece nu au adaos de zahăr, murăturile sunt indicate în dietă pentru că au foarte puţine calorii, zero grăsimi şi cantităţi mari de fibre, care sunt esenţiale pentru o digestie sănătoasă. De asemenea, murăturile sunt o sursă bogată de minerale precum magneziu, fier şi calciu, esenţiale pentru buna desfăşurare a funcţiilor organismului.

O mare importanţă o au şi condimentele pe care dorim să le adăugăm la murături. Dacă, de exemplu, folosim mărar şi usturoi pentru a da un plus de aromă gogonelelor, vom beneficia de efectele pozitive ale tuturor acestor plante. Mărarul are flavonoide, cu rol de regenerare a ţesuturilor, usturoiul ajută la echilibrarea bacteriilor din organism iar câteva boabe de muştar ajută digestia şi previn balonarea.

Pe de altă parte, murăturile nu sunt pentru toată lumea, la fel cum caviarul nu poate fi degustat decât de către cei mai avuţi dintre pământeni. Însă, în cazul murăturilor nu se pune problema din punct de vedere financiar, ci mai degrabă din punct de vedere al reacţiilor adverse pe care le pot da atunci când sunt consumate de persoane care suferă de probleme de sănătate.

Astfel de categorii sunt suferinzii de boli renale, hipertensivii sau cei care prezintă insuficienţă cardiacă, dar şi diabeticii, bolnavii cu afecţiuni gastrice sau hepatice, cei cu afecţiuni asociate cu retenţia de apă şi cei care se confruntă frecvent cu dureri de cap sau migrene.

Sursa: csid.ro, realitatea.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului

Published

on

Asteptam cu multa nerabdare perioada Craciunului pentru a ne bucura impreuna de venirea in lume a Celui mult asteptat de intreg neamul omenesc

Una dintre cele mai mari bucurii ale Craciunului este sa ascultam colinde, sa primim colindatorii, sau chiar sa mergem noi insine la colindat.

Fara a ne uita in ograda altora, pentru ca nu este aici locul pentru aceasta, putem fi recunoscatori stramosilor nostri pentru mostenirea extraordinara pe care ne-au lasat-o; avem sute si sute de colinde, unele precrestine, altele increstinate si altele pur crestine, toate de o valoare inestimabila.

Totusi, perioada aceasta in care se canta colinde ramane foarte scurta si am vrea sa facem intr-un fel sa ne bucuram cat mai mult de aceste valori inestimabile pe care le avem. Exista prin traditie perioada dintre Sfantul Nicolae (6 decembrie) si Sfantul Ioan (7 ianuarie) in care se canta colinde – atat cele referitoare la Nasterea Domnului, cat si cele de Anul Nou.

In unele zone, de pilda, se colinda din 6 decembrie, de Sfantul Nicolae, pana imediat dupa Craciun. Potrivit traditiei, e voie a se canta despre nasterea Domnului nostru, Iisus Hristos, din 21 noiembrie, odata cu sarbatorirea Intrarii in Biserica a Maicii Domnului.

Dar Biserica ne da un raspuns foarte clar in legatura cu timpul in care cantam colindele; astfel, gasim in slujba Utreniei din ziua Praznicului Intrarii in Biserica a Maicii Domnului (21 noiembrie) urmatoarea Catavasie: „Hristos Se naste, mariti-L, Hristos din ceruri, intampinati-L, Hristos pe pamant, inaltati-va!”, cu nota: din aceasta zi, aceste Catavasii se canta pana la intaia zi a lui Ianuarie.

Deci Sfintii Parinti, „care le-au randuit pe toate bine”, au facut o legatura telogica foarte clara intre Praznicul Intrarii in Biserica a Maicii Domnului – cand cea aleasa de Dumnezeu sa-I fie Maica a intrat in Templu pentru a primi in pantecele sau cel preacurat, la plinirea vremii, pe Insusi Fiul lui Dumnezeu – si Praznicul Nasterii Domnului, cand Soarele dreptatii ne-a rasarit.

Ca sa rezumam, colindele se canta intre 21 noiembrie si 1 ianuarie, putandu-se prelungi aceasta perioada fara frica de a gresi pana pe 7 ianuarie. Preot Costin Butnar

Citește și crestinortodox.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Continue Reading

Știri

No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului

Published

on

Este salutul specific sibienilor şi ardelenilor, în general…No, aşa îşi românii, saşii, maghiarii din Ardeal

Nu este o modă sau un moft, ci o tradiţie, un semn de respect faţă de cel care-ţi iese în cale. Iată istoria.

Servus!

Să luaţi aminte: Servus (în germană „servus”, în cehă „servus”, în maghiară „szervusz”, în croată „serbus” sau „servus”, în poloneză „serwus”) este o formă de salut folosită în mod familiar în Europa Centrală şi de Est, extrem de agreată, chiar împământenită în zona Ardealului.

Etimologie

Cuvântul provine din latinescul „servus”, care înseamnă „servitor”. Este o elipsă a expresiei latineşti „ego sum servus tuus” (în traducere ad litteram „eu sunt servitorul tău”, tradus şi ca „Sunt la dispoziţia ta”).

Deşi am fi tentaţi să credem că termenul „servus” provine din latină, lingviştii consideră că formula de salut, fără îndoială latinească la bază, a fost preluată la noi mult mai târziu, din limba germană (prin influenţa saşilor şi a şvabilor).

„Servus humillimus” era o formulă de salut folosită de romani şi însemna „sluga dumitale preaplecată!”. Salutul era utilizat doar între bărbaţi şi numai de la cei inferiori către superiori, termenul „servus” având semnificaţia de sclav sau rob (şerb).

Majoritatea specialiştilor consideră că termenul ar fi fost preluat în română, abia în perioada Imperiului Austro-Ungar, din germană. Aşa se explică şi faptul că formula de salut se utilizează încă, nu doar la noi, în Ardeal, ci şi în sudul Germaniei, Austria, Ungaria şi Polonia. În plus, este de remarcat că doar în Germania cuvântul şi-a păstrat forma grafică similară cu a noastră: „servus”, pe când ungurii scriu „szervusz”, iar polonezii „serwus”.

În schimb, de la maghiari am preluat formula de salut „servus tok” (atunci când se face referire la un grup de cunoscuţi) sau „szia”, formule care s-au încetăţenit.

 De la cuvântul latinesc înrudit sclavus (în traducere tot „slujitor”, „servitor”) este derivat şi salutul italian ciao (din schiavo), româniazat în „ceau”, pe la Sibiu sau Timişoara.

Sursa:sibiunews.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Continue Reading

Știri

Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze

Published

on

Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană

Proiect pentru mobilitate urbană de 6 milione de euro, la Blaj: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze

Municipiul Blaj a depus proiectul pentru mobilitate urbană prin care mai multe străzi vor fi modernizate și reabilitate. Vor fi construite și o parcare supraetajată (Park&Ride) și un depou pentru autobuze și microbuze.

Primăria Municipiului Blaj a depus, în data de 15 noiembrie 2024, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR), proiectul „Coridor Mobilitate Urbană prin Traseu Mobilitate Urbană, Amenajare Depou și Construire Park&Ride în Municipiul Blaj”.
Proiectul, în valoare de peste 6 milioane de euro, este finanțat prin Programul Operațional Regional (Regio) 2021-2027.

Fondurile europene pe această linie de finanțare sunt alocate DOAR MUNICIPIILOR, iar Blajul este al doilea municipiu, din cele peste 20 arondate ADR Centru, care a depus cerere de finanțare pe mobilitate, punctajul obținut de proiectul nostru fiind de 97 (din 100)!

În cadrul acestui proiect, vor fi reabilitate și modernizate complet străzile Clujului, Gheorghe Doja, Gării și Eroilor, va fi construită o parcare supraetajată (Park&Ride) și va fi amenajat, la intersecția străzii Clujului cu Stația de epurare, un depou pentru autobuze și microbuze.

Termenul de finalizare este anul 2030.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Continue Reading

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba