Știri
Mărțișorul, mesager al primăverii: Care sunt cele mai îndrăgite legende despre Mărțișor
Românii au moștenit de la strămoșii lor numeroase legende care se referă la obiceiurile păstrate de-a lungul secolelor de zeci și zeci de generații.
An de an, cele mai îndrăgite legende despre alungarea iernii și venirea primăverii , însoțită de Mărțișor, travestit în voinicul care o pedepsește pe Baba Dochia, dar și legenda despre eliberarea Soarelui din ghearele zmeului și Funia anului, revin în actualitate.
Legenda voinicului care a eliberat Soarele din ghearele zmeului
Despre venirea primăverii, o legendă spune că Soarele a coborât pe Pământ fiind travestit într-o fată foarte frumoasă. La scurt timp, un zmeu a furat-o şi a închis-o în palatul lui. Atunci, întregul univers s-a întristat: păsările nu mai cântau, copiii nu mai erau veseli şi nu se mai jucau, toată lumea era mâhnită. Văzând câtă tristeţe se abătuse în jurul său fără Soare, un tânăr curajos a plecat să găsească palatul răpitorului. Voinicul a umblat în lung și-n și, abia după un an, el a descoperit palatul zmeului și l-a chemat pe zmeul răpitor la luptă dreaptă. După o bătălie crâncenă, tânărul a ieşit învingător şi a eliberat-o pe fată. La scurt timp, Soarele s-a ridicat din nou pe cer şi a luminat pământul. Atunci a venit primăvara, oamenii şi-au recăpătat optimismul şi veselia. Numai voinicul zăcea în palatul zmeului, după luptele grele pe care le purtase cu acesta. Tot sângele cald i s-a scurs pe zăpadă şi tânărul a rămas fără suflare. În locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghioceii, vestitorii primăverii. Legenda mai spune că, de atunci, de 1 Martie, lumea cinsteşte memoria tânărului curajos, care a eliberat Soarele, legând cu o aţă două flori: una albă, alta roşie. Culoarea roşie simbolizează dragostea pentru frumos şi aminteşte de curajul tânărului, iar culoarea albă este simbolul dragostei pentru ghiocel, prima floare de primăvară.
Cum a fost pedepsită Baba Dochia și turma ei pe munte
Odinioară, în munții din țara noastră trăiau uriași, și tot atunci, o femeie bătrână și rea, numită Dochia, își păștea oile în acele locuri. Într-o iarnă foarte geroasă, Dochia și-a trimis fiica vitregă la râu să spele o haină foarte murdară și s-o curețe până când va deveni albă ca zăpada. Pe măsură ce fata se chinuia să curețe haina, aceasta devenea tot mai neagră. În acest timp, pe malul râului a venit tânărul Mărțișor și, văzând cât de mult se chinuie fata să spele haina aceea murdară, a întrebat-o de ce a venit pe vremea aceea rea la râu. Și fata i-a povestit necazul ei. Impresionat de povestea fetei, tânărul i-a oferit o floare cu petale roșii și alte, apoi a îndemnat-o să mai spele odată haina și să se întoarcă acasă. Spre uimirea fetei, haina a devenit albă ca zăpada, așa cum i-a cerut Dochia. Când a ajuns acasă, și Dochia a văzut minunea-veșmântul alb ca zăpada și floarea superbă din părul fetei, a întrebat-o unde a găsit acea floare în plină iarnă. Dochia n-a mai așteptat un răspuns și, crezând că a venit primăvara, și-a adunat turma și a plecat spre munte. Pe drum, Dochia a început să-și lepede rând pe rând fiecare cojoc cu care era îmbrăcată pe timpul iernii. Pe neașteptate, vremea s-a schimbat și, pe la ora prânzului a început să ningă și să viscolească. Baba Dochia n-a mai avut cu ce să se îmbrace. În timp ce tremura de frig, pe lângă Dochia a trecut tânărul Mărțișor și i-a zis:”Veți cât este ne greu să stai în frig și umezeală, tu, care ai obligat-o pe fiica ta să spele iarna rufele la râu ?”În scurt timp, Dochia a înghețat împreună cu turma ei și s-au transformat în stânci de piatră. Aceste stânci ce se observă în diferite locuri din Carpații Orientali și Meridionali: Ceahlău, Vama Buzăului, Caraiman , Izvorul Râului Doamnei sunt o dovadă incontestabilă a renumitului mit românesc despre moartea babei Dochia.
Mărțișorul, Funia anului, este firul vieții
O legendă despre Mărțișor spune că acest mesager al primăverii simbolizează funia anului care adună, prin împletirea celor doua fire, alb și roșu, cele 365-366 de zile calendaristice. Acest fir leagă zilele din an, un fir despre care se spune că a fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile pe munte. Aceeași legendă compară funia anului, firul tors de Baba Dochia cu firului vieții omului, pe care l-au tors la nașterea noastră ursitoarele. Culoarea albă a firului de mărțișor reprezintă frigul iernii ce se pregătește de plecare, iar culoarea roșie simbolizează căldura verii ce trebuie să urmeze în mod firesc în calendar.
La geto-daci, Anul Nou începea la 1 martie, iar calendarul lor popular avea doar două anotimpuri: vara şi iarna, pentru că primăvara şi toamna erau considerate anotimpuri de trecere.
Sursa:click.ro
Știri
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
Asteptam cu multa nerabdare perioada Craciunului pentru a ne bucura impreuna de venirea in lume a Celui mult asteptat de intreg neamul omenesc
Una dintre cele mai mari bucurii ale Craciunului este sa ascultam colinde, sa primim colindatorii, sau chiar sa mergem noi insine la colindat.
Fara a ne uita in ograda altora, pentru ca nu este aici locul pentru aceasta, putem fi recunoscatori stramosilor nostri pentru mostenirea extraordinara pe care ne-au lasat-o; avem sute si sute de colinde, unele precrestine, altele increstinate si altele pur crestine, toate de o valoare inestimabila.
Totusi, perioada aceasta in care se canta colinde ramane foarte scurta si am vrea sa facem intr-un fel sa ne bucuram cat mai mult de aceste valori inestimabile pe care le avem. Exista prin traditie perioada dintre Sfantul Nicolae (6 decembrie) si Sfantul Ioan (7 ianuarie) in care se canta colinde – atat cele referitoare la Nasterea Domnului, cat si cele de Anul Nou.
In unele zone, de pilda, se colinda din 6 decembrie, de Sfantul Nicolae, pana imediat dupa Craciun. Potrivit traditiei, e voie a se canta despre nasterea Domnului nostru, Iisus Hristos, din 21 noiembrie, odata cu sarbatorirea Intrarii in Biserica a Maicii Domnului.
Dar Biserica ne da un raspuns foarte clar in legatura cu timpul in care cantam colindele; astfel, gasim in slujba Utreniei din ziua Praznicului Intrarii in Biserica a Maicii Domnului (21 noiembrie) urmatoarea Catavasie: „Hristos Se naste, mariti-L, Hristos din ceruri, intampinati-L, Hristos pe pamant, inaltati-va!”, cu nota: din aceasta zi, aceste Catavasii se canta pana la intaia zi a lui Ianuarie.
Deci Sfintii Parinti, „care le-au randuit pe toate bine”, au facut o legatura telogica foarte clara intre Praznicul Intrarii in Biserica a Maicii Domnului – cand cea aleasa de Dumnezeu sa-I fie Maica a intrat in Templu pentru a primi in pantecele sau cel preacurat, la plinirea vremii, pe Insusi Fiul lui Dumnezeu – si Praznicul Nasterii Domnului, cand Soarele dreptatii ne-a rasarit.
Ca sa rezumam, colindele se canta intre 21 noiembrie si 1 ianuarie, putandu-se prelungi aceasta perioada fara frica de a gresi pana pe 7 ianuarie. Preot Costin Butnar
Citește și crestinortodox.ro
Știri
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
Este salutul specific sibienilor şi ardelenilor, în general…No, aşa îşi românii, saşii, maghiarii din Ardeal
Nu este o modă sau un moft, ci o tradiţie, un semn de respect faţă de cel care-ţi iese în cale. Iată istoria.
Servus!
Să luaţi aminte: Servus (în germană „servus”, în cehă „servus”, în maghiară „szervusz”, în croată „serbus” sau „servus”, în poloneză „serwus”) este o formă de salut folosită în mod familiar în Europa Centrală şi de Est, extrem de agreată, chiar împământenită în zona Ardealului.
Etimologie
Cuvântul provine din latinescul „servus”, care înseamnă „servitor”. Este o elipsă a expresiei latineşti „ego sum servus tuus” (în traducere ad litteram „eu sunt servitorul tău”, tradus şi ca „Sunt la dispoziţia ta”).
Deşi am fi tentaţi să credem că termenul „servus” provine din latină, lingviştii consideră că formula de salut, fără îndoială latinească la bază, a fost preluată la noi mult mai târziu, din limba germană (prin influenţa saşilor şi a şvabilor).
„Servus humillimus” era o formulă de salut folosită de romani şi însemna „sluga dumitale preaplecată!”. Salutul era utilizat doar între bărbaţi şi numai de la cei inferiori către superiori, termenul „servus” având semnificaţia de sclav sau rob (şerb).
Majoritatea specialiştilor consideră că termenul ar fi fost preluat în română, abia în perioada Imperiului Austro-Ungar, din germană. Aşa se explică şi faptul că formula de salut se utilizează încă, nu doar la noi, în Ardeal, ci şi în sudul Germaniei, Austria, Ungaria şi Polonia. În plus, este de remarcat că doar în Germania cuvântul şi-a păstrat forma grafică similară cu a noastră: „servus”, pe când ungurii scriu „szervusz”, iar polonezii „serwus”.
În schimb, de la maghiari am preluat formula de salut „servus tok” (atunci când se face referire la un grup de cunoscuţi) sau „szia”, formule care s-au încetăţenit.
De la cuvântul latinesc înrudit sclavus (în traducere tot „slujitor”, „servitor”) este derivat şi salutul italian ciao (din schiavo), româniazat în „ceau”, pe la Sibiu sau Timişoara.
Sursa:sibiunews.net
Știri
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană
Proiect pentru mobilitate urbană de 6 milione de euro, la Blaj: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus proiectul pentru mobilitate urbană prin care mai multe străzi vor fi modernizate și reabilitate. Vor fi construite și o parcare supraetajată (Park&Ride) și un depou pentru autobuze și microbuze.
Primăria Municipiului Blaj a depus, în data de 15 noiembrie 2024, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR), proiectul „Coridor Mobilitate Urbană prin Traseu Mobilitate Urbană, Amenajare Depou și Construire Park&Ride în Municipiul Blaj”.
Proiectul, în valoare de peste 6 milioane de euro, este finanțat prin Programul Operațional Regional (Regio) 2021-2027.
Fondurile europene pe această linie de finanțare sunt alocate DOAR MUNICIPIILOR, iar Blajul este al doilea municipiu, din cele peste 20 arondate ADR Centru, care a depus cerere de finanțare pe mobilitate, punctajul obținut de proiectul nostru fiind de 97 (din 100)!
În cadrul acestui proiect, vor fi reabilitate și modernizate complet străzile Clujului, Gheorghe Doja, Gării și Eroilor, va fi construită o parcare supraetajată (Park&Ride) și va fi amenajat, la intersecția străzii Clujului cu Stația de epurare, un depou pentru autobuze și microbuze.
Termenul de finalizare este anul 2030.
-
Știri9 ore ago
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știri4 ore ago
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știrio zi ago
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știri4 zile ago
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știri4 zile ago
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știri34 de minute ago
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
-
Știrio săptămână ago
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie
-
Sănătateo săptămână ago
Cum îți dai seama că suferi de diabet: 14 noiembrie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului