Știri
MARTIE, o lună capricioasă: Superstiții și obiceiuri în luna lui Mărțişor sau Făurel
Luna Martie are mai multe denumiri populare; sătenii îi mai spun Germănar (încolţitor), Mărţişor sau Făurel.
Această lună de început de primăvara a născut multe superstiţii, mai ales despre vreme, care acum este extrem de capricioasă şi, cu toate astea, este şi foarte bună prevestitoare.
Astfel, se zice că dacă luna Martie-i vântoasă, luna Mai va fi frumoasă sau că tunetele în Martie arată un an mănos. Dacă în Mărţişor nu poţi semăna ovăzul de ploi multe, nici toamna nu vei putea semăna grâul de ploi multe sau dacă va cânta cucul în Martie, anul va fi bogat. Altă superstiţie spune că dacă Martie-i cu rouă, după Paşti mult plouă. În lună Martie se culeg primele flori de primăvară bune de leac, dar mai ales se fac pregătiri pentru ritualurile de magie de peste an: se culege urzică, cea dintâi buruiană care te scapă de boala şi iarbă-mare, iar şarpele prins în Martie este descântător şi fermecător; prelucrat cu „ştiinţa” babelor, el îţi poate spune cum o cheamă pe fiecare buruiană sau este bun ca leac în dragoste. Mai există superstiţia că cine are „gutunar” (răceală, guturai) în luna lui Martie, va fi sănătos peste an.
Între 1 şi 9 Martie există câteva obiceiuri care au născut superstiţii; Martie începe cu sărbătoarea Mărţişorului, pe 1 Martie, eveniment cunoscut doar în arealul balcanic, în mod special în ţara noastră şi la vecinii bulgari. Să mai spunem că mărţişorul este mai mult o superstiţie care a devenit obicei. Pe 1 Martie oamenii îşi aleg câte o zi din aşa-zisele Zilele Babelor, care le arătă cum va fi viaţa lor în acel an, luminoasă, noroasă sau posomorâtă.
Zilele Babelor sunt de regulă în număr de şapte, dar în unele locuri funcţia oraculară se întinde până la ziua de 9 a lunii, iar în alte regiuni până în ziua de 12 Martie după cele 12 luni ale anului, fapt ce conferea funcţiei oraculare o mai mare greutate. Baba Dochia, o personalitate complexă în folclorul popular românesc, are propria poveste, pe care o puteţi citi în „Legenda fără sfârşit: Dochia, Babele şi Moşii”. Superstiţia spune că dacă vremea este rea în aceste zile ale Babelor, înseamnă că Baba Dochia îşi scutură cojoacele. La 9 Martie există obiceiul Mucenicilor; de unde vine acesta? În „Vieţile sfinţilor” se vorbeşte despre cei 40 de mucenici din Sevastia, care au pătimit pentru credinţa lor în Christos. Poporul român pomeneşte pe aceşti mucenici, uneori numiţi „măcinici”, în diverse moduri: se dau de pomană 40 de pahare de vin sau rachiu, colaci sau alte de-ale gurii, dar mai sunt şi multe superstiţii legate de această zi. Ziua de 9 Martie este numită şi Ziua Şarpelui, zi care înseamnă şi activizarea practicilor vrăjitoreşti; ea mai este numită în popor Drăgostitele. În această zi, toţi oamenii care n-au nume de sfânt îşi serbează ziua. Superstiţia spune că cine lucrează în această zi, va muri de veninul şarpelui; sau că cine nu ţine această sărbătoare zace patruzeci de zile. Există superstiţia că planta numită iarba-mare face minuni contra muşcăturilor de şarpe: femeile sapă această plantă, afumă curtea, grajdurile, casa şi copii pentru a le feri de şarpe şi de fulger. Împotriva înecului, superstiţia spune că e bine să mănânci 40 de chitici (peştişori) în ziua de mucenici. Se spune că după trecrea celor 12 zile ale Babei Dochia începe primăvara.
Între Mucenici şi Blagovestenie
Între 10 şi 25 Martie sunt câteva obiceiuri însoţite de superstiţiile legate de acestea. Astfel, Alexiile pe 17 Martie, este momentul renaşterii vieţuitoarelor mărunte ale pământului, închise ritual la Ziua Crucii pe 14 Septembrie. Există superstiţia de a lega în ajunul Alexiilor foarfecele din casă cu o sfoară, pentru a lega botul jivinelor care atacă vitele. Fiind considerată şi Ziua Peştelui, căci atunci ies peştii din apele subterane, pescarii o sărbătoresc pentru a avea noroc la pescuit. Se spune că dacă mânaci un peştişor viu de Alexii, vei avea recoltă bogată la pescuit. La echinocţiul de primăvară, cu date variabile de la an la an (20 sau 21 Martie, în funcţie de an), fetele pun grâu în blide cu apă, invocând ploile şi fertilitatea; superstiţia spune că aşa cum va creşte grâul verde şi sănătos, vor fi şi fetele şi holdele.
La 25 Martie este sărbătoarea numită Blagovesteniile, Buna Vestire, dar şi Ziua Cucului. Obiceiul cel mai răspândit este acela de a face un foc mare lângă care se pun pâine, sare şi apă, ca să se încălzească îngerii, să mănânce şi să bea. Pâinea şi sarea se dau apoi de pomană. În această zi nimeni nu trebuie să caute gâlceava, că e de rău; să nu pui mâna pe ouă şi să nu pui cloşte, căci ies puii strâmbi şi urâţi. Există superstiţia că aşa cum va fi vremea în ziua de Blagovestenie, aşa va fi şi de Paşti, iar dacă în această zi este frunza verde în natură, va fi un an cu belşug.
Sursa:superstitii.ro
Știri
22 noiembrie: Minți geniale de Gordon Korman, cartea lunii la Clubul de lectură al Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba
Minți geniale de Gordon Korman, cartea lunii la Clubul de lectură al Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba
Vineri, 22 noiembrie 2024, la ora 16.00, în organizarea Consiliului Județean Alba și a Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba, are loc o nouă întâlnire a Clubului de lectură „Lucian Blaga”.
Cartea lunii noiembrie este „Minți geniale”, scrisă de Gordon Korman și poate fi împrumutată de la Secția împrumut carte pentru copii a Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba. Romanul scris de Gordon Korman este unul captivant și plin de umor, explorând teme precum prietenia, curajul și încrederea în sine.
Cartea spune povestea a patru adolescenți care studiază într-o școală specială pentru copii supradotați, iar acțiunea se centrează pe conflictele lor interioare, dar și pe pericolele care apar atunci când un grup de oameni cu talente extraordinare ajunge să lucreze împreună. Korman reușește să creeze astfel o poveste dinamică, în care cititorul este ținut în suspans, iar umorul subtil și stilul de narare accesibil sunt punctele forte ale romanului.
Dacă v-am trezit interesul, vă așteptăm să faceți parte din clubul nostru de lectură, un club în creștere, destinat copiilor cu vârsta cuprinsă între 8 -14 ani. Cu siguranță discuțiile pe marginea cărții propuse vor fi savuroase!
Proiectul 3.18 Clubul de lectură Lucian Blaga face parte din Programul 2 Animație culturală și este un proiect al Consiliului Județean Alba și al Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba.
Știri
Strada Humulești din Alba Iulia va fi modernizată pe o lungime de aproape 300 de metri: Investiție de peste 930.000 de lei
O stradă din Alba Iulia va fi asfaltată și modernizată
Administrația albaiuliană a lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice o licitație pentru proiectarea și execuția lucrărilor de modernizare ce vizează o stradă din cartierul Arex din Alba Iulia, printr-o investiție de peste 930.000 de lei.
Este vorba despre strada Humulești, care va fi modernizată pe o lungime de aproape 300 m. Potrivit documentației, în prezent strada este nemodernizată, respectiv este în stadiul de drum pietruit care prezintă gropi și denivelări.
Partea carosabilă nu are asigurată panta transversală necesară, favorizând stagnarea apelor pluviale și infiltrarea acestora la nivelul patului drumului. Pietruirea existentă are grosimi variabile, între 15 și 20 cm. Toate aceste defecțiuni îngreunează foarte mult desfășurarea circulației riveranilor, a mașinilor de intervenție și afectează dezvoltarea economică a zonei. Lucrările în valoare de aproape 935 de lei constau în amenajarea carosabilului cu beton asfalt încadrat cu borduri tip A, realizare de canale tehnice îngropate, realizare de rețea de canalizare cu guri de scurgere pentru preluarea apelor pluviale și realizarea de marcaje rutiere și indicatoare, amenajarea căilor de acces la proprietăți. Termenul de prestare a serviciilor și de execuție a lucrărilor este de 5 luni.
Știri
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
Asteptam cu multa nerabdare perioada Craciunului pentru a ne bucura impreuna de venirea in lume a Celui mult asteptat de intreg neamul omenesc
Una dintre cele mai mari bucurii ale Craciunului este sa ascultam colinde, sa primim colindatorii, sau chiar sa mergem noi insine la colindat.
Fara a ne uita in ograda altora, pentru ca nu este aici locul pentru aceasta, putem fi recunoscatori stramosilor nostri pentru mostenirea extraordinara pe care ne-au lasat-o; avem sute si sute de colinde, unele precrestine, altele increstinate si altele pur crestine, toate de o valoare inestimabila.
Totusi, perioada aceasta in care se canta colinde ramane foarte scurta si am vrea sa facem intr-un fel sa ne bucuram cat mai mult de aceste valori inestimabile pe care le avem. Exista prin traditie perioada dintre Sfantul Nicolae (6 decembrie) si Sfantul Ioan (7 ianuarie) in care se canta colinde – atat cele referitoare la Nasterea Domnului, cat si cele de Anul Nou.
In unele zone, de pilda, se colinda din 6 decembrie, de Sfantul Nicolae, pana imediat dupa Craciun. Potrivit traditiei, e voie a se canta despre nasterea Domnului nostru, Iisus Hristos, din 21 noiembrie, odata cu sarbatorirea Intrarii in Biserica a Maicii Domnului.
Dar Biserica ne da un raspuns foarte clar in legatura cu timpul in care cantam colindele; astfel, gasim in slujba Utreniei din ziua Praznicului Intrarii in Biserica a Maicii Domnului (21 noiembrie) urmatoarea Catavasie: „Hristos Se naste, mariti-L, Hristos din ceruri, intampinati-L, Hristos pe pamant, inaltati-va!”, cu nota: din aceasta zi, aceste Catavasii se canta pana la intaia zi a lui Ianuarie.
Deci Sfintii Parinti, „care le-au randuit pe toate bine”, au facut o legatura telogica foarte clara intre Praznicul Intrarii in Biserica a Maicii Domnului – cand cea aleasa de Dumnezeu sa-I fie Maica a intrat in Templu pentru a primi in pantecele sau cel preacurat, la plinirea vremii, pe Insusi Fiul lui Dumnezeu – si Praznicul Nasterii Domnului, cand Soarele dreptatii ne-a rasarit.
Ca sa rezumam, colindele se canta intre 21 noiembrie si 1 ianuarie, putandu-se prelungi aceasta perioada fara frica de a gresi pana pe 7 ianuarie. Preot Costin Butnar
Citește și crestinortodox.ro
-
Știriacum o zi
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 19 ore
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 2 zile
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știriacum 5 zile
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știriacum 5 zile
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știriacum 16 ore
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
-
Știriacum o săptămână
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie
-
Sănătateacum o săptămână
Cum îți dai seama că suferi de diabet: 14 noiembrie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului