Sosirea iernii, cu tot alaiul ei de atribute, precum gerul, zăpada şi gheaţa trezesc în noi nostalgii hibernale

Prima ninsoare este cel mai așteptat moment de iubitorii celui mai rece anotimp din an. Chiar dacă iarna nu este tocmai anotimpul tău preferat și numeri zilele până la venirea primăverii, nu putem nega că iarna are un farmec aparte, și nu vorbim doar de magia sărbătorilor de iarnă.

Există lucruri în natură care ne fascinează, tocmai de aceea ne-am gândit să dezvăluim 10 lucruri neștiute despre iarnă, care vă vor stârni sigur curiozitatea:

Cea mai scăzută temperatură a fost de -89,2 grade Celsius și a fost înregistrată în 1983, în Vostok Station din Antarctica.
Zăpada pare albă, dar nu este. Zăpada pare albă pentru că este formată din cristale de gheață care, așezate unul lângă celălalt, reflectă și refractă lumina soarelui, iar „culoarea” albă este provocată de lumina refractată în cristale. Albul nu este nimic mai mult decât combinația tuturor nuanțelor vizibile de pe spectru. În realitate însă, fiecare cristal de gheață este translucid.
Cel mai mare fulg a măsurat 38 cm. Se știe că fulgii de zăpadă există în diverse mărimi. Însă, cel mai mare fulg de nea care a căzut vreodată pe pământ a măsurat, potrivit Guinnes World Records, 38 cm în lățime și 20 cm în grosime. Acesta a căzut în 28 ianuarie, 1887, în Fort Keogh, Montana din Statele Unite ale Americii.
Un fulg cade cu 5km/h. Un fulg de nea cade în mod normal cu o viteză de aproape 5 km pe oră.
Chinofobie, teama de zăpadă. Teama de zăpadă sau, mai degrabă, teama patologică de a fi prins de zăpadă se numește chionofobie.
Zăpada conține mai mult aer decât apă. Spre deosebire de precipitații, un banc de zăpadă pufoasă conține mult aer. De aceea, un centimetru de ploaie este egal cu aproximativ 10 centimetri de zăpadă.
Iarna, Pământul este cel mai aproape de Soare. În fiecare Ianuarie (începutul sezonului de iarnă în emisfera nordică) Pământul atinge punctul cel mai apropiat de Soare. În ciuda unor concepții greșite, scăderea temperaturii nu are nicio legătură cu distanța planetei noastre față de Soare, ci cu direcția în care se înclină axa Pământului.
24,75 m – cel mai mare strat de zăpadă. Cea mai mare cantitate de zăpadă într-o singură ninsoare a fost depusă la Thompson Pass, Alaska – 24,75 metri de zăpadă, în iarna anului 1952-1953. Și în țara noastră au existat astfel de ninsori abundente. În iarna anului 1954, în București, zăpada a atins 5 metri înălțime.
Zăpada este un bun izolator termic. Zăpada proaspătă, compactă, este compusă în proporție de 90%-95% din aer izolat (ceea ce înseamnă că nu poate transfera căldura în exterior). Acest fenomen explică de ce temperatura din interiorul unui iglu este totuși ridicată – căldura emanată de corpul uman rămâne între pereții de zăpadă care acționează ca foarte buni izolatori. Numeroase animale, precum urșii, sapă gropi adânci în zăpadă pentru a hiberna pe parcursul iernii.
Cel mai mare om de zăpadă din lume a măsurat 37,21 metri. A fost ridicat în anul 2008 în orașul american Bethel, iar în loc de “crenguțe” puse pe post de mâini, oamenii au folosit doi brazi întregi.

Sursa.ajusto.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Bradul de Crăciun, cel mai iubit simbol al sărbătorilor de iarnă: Când se împodobește. Care sunt obiceiurile și superstițiile populare

Bradul de Crăciun este unul dintre cele mai iubite simboluri ale sărbătorilor de iarnă. În fiecare an, pomul festiv aduce bucurie, lumină și un strop de magie în casele oamenilor, fiind foarte apreciat, mai ales de copii.

Împodobirea bradului este o tradiție universală, însă în fiecare colț al lumii există obiceiuri și superstiții care o însoțesc.
Când se împodobește bradul

Dacă ții cont de tradiția creștină, bradul de Crăciun trebuie să fie împodobit numai în Ajunul Crăciunului, adică pe 24 decembrie. Această dată este asociată cu așteptarea Nașterii Domnului, bradul fiind un simbol al speranței, al vieții veșnice și al comuniunii dintre cer și pământ.

Tradiția bradului decorat este inspirată de obiceiuri străvechi. Acești pomi erau considerați sacri datorită faptului că rămân verzi și în timpul iernii, simbolizând continuitatea vieții.

În schimb, în unele culturi, bradul poate fi împodobit mai devreme, odată cu începutul Postului Crăciunului, de pe 15 noiembrie, pentru a marca perioada de pregătire spirituală.

În familiile moderne, multe persoane preferă să împodobească bradul în prima sau a doua săptămână a lunii decembrie, pentru a beneficia de bucuria sărbătorilor din timp.

Dacă ne raportăm local, la România, există credința că bradul trebuie împodobit numai în perioada dintre Ignat (20 decembrie) și Ajunul Crăciunului. Se spune că împodobirea bradului mai devreme aduce ghinion sau „cheamă” probleme în familie.

Totodată, este considerat bine să se desfacă bradul după Bobotează, adică pe 6 ianuarie, pentru a marca astfel sfârșitul sărbătorilor de iarnă, scrie bizbrasov.ro.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE