Social-Economic
Mai merită să ţii banii la bancă? Băncile îţi dau sub 1% dobândă la depozitele în lei pe termen scurt
Bancherii au tăiat drastic ratele de dobândă pentru că piaţa este inundată de lichiditate, iar inflaţia se apropie de zero. Mai merită să ţii banii la bancă? Băncile îţi dau sub 1% dobândă la depozitele în lei pe termen scurt. Vezi detaliile pe radiounirea.ro.
Cinci dintre cele mai mari zece bănci afişează dobânzi de sub 1% pe an la depozitele cu scadenţa la o lună, în timp ce depozitele pe un an sunt bonificate cu dobânzi cuprinse între 0,7% şi 2,7% pe an, în condiţiile în care piaţa este inundată de lichiditate, iar bancherii vor să compenseze volumele mici de credite noi cu marje de dobândă mai ridicate.
„Nu este de mirare că dobânzile au ajuns la acest nivel într-un context de hiperlichiditate. Observăm această evoluţie şi la obligaţiunile de stat. Este un trend care va continua, dar nu cred că există riscul să se ajungă la dobânzi negative la depozite. Cât timp avem însă în Europa acest tsunami de lichiditate şi noi suntem afectaţi“, comentează Matei Păun, managing partner al BAC Investment.
UniCredit, BCR, CEC Bank, ING Bank şi BRD oferă dobânzi între 0,1% şi 0,8% pe an pentru depozitele constituite pe o lună, în timp ce Banca Transilvania, Volksbank, Bancpost şi Alpha Bank au rămas cu dobânzile peste 1% pe an şi în cazul scadenţei de o lună. Alpha este singura bancă din top zece care plăteşte, de fapt, peste 2% pe an pentru depozitele pe o lună.
La polul opus se află UniCredit, care nu mai plăteşte 1% nici pentru depozitele pe un an. Banca oferă dobânzi între 0,1% şi 0,75% pe an pentru depozitele cu scadenţe între o lună şi un an. Dobânzile prezentate de ZF sunt valabile în cazul unui depozit de circa 7.000 de lei. La un depozit de 7.000 de lei constituit pe o lună, câştigul net al clientului este de circa 5 lei.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat recent că unele bănci au coborât „ceva mai mult decât trebuia“ cu dobânzile la depozite, în timp ce altele au fost mai prudente. El a afirmat că băncile care au rămas cu dobânzile în jurul nivelului de 2%, adică aproape de dobânda de politică monetară a BNR, au dat dovadă de viziune pe termen lung.
Bancherii au coborât foarte jos cu dobânzile la depozite în condiţiile în care rata inflaţiei se află aproape de zero. Aceasta înseamnă că pentru depozitele pe termen mai lung dobânzile încă sunt la un nivel real pozitiv.
Isărescu, dar şi unii bancheri au dat asigurări că dobânzile la depozite nu vor deveni real negative. Pe pieţele dezvoltate, precum Germania, Danemarca sau Elveţia, unele bănci au ajuns să ofere chiar dobânzi nominale negative la anumite depozite (cele de valori mari), ceea ce înseamnă că deponenţii plătesc pentru a-şi ţine banii la bancă.
Unii analişti argumentează că depozitele nu sunt un tip de plasament care să sporească averea, ci unul care să o conserve, astfel că un nivel scăzut al dobânzii nu este surprinzător. Pe de altă parte, la începutul crizei, când aveau nevoie disperată de lichiditate, băncile au urcat cu dobânzile la depozite la peste 15%. Atunci, chiar şi unele conturi de economii erau bonificate cu circa 10%, dar şi inflaţia era de 6-7% pe an.
Bancherii au coborât şi cu dobânzile la creditele în lei la minime istorice pe fondul procesului de relaxare monetară derulat de BNR în ultimii doi ani (dobânda-cheie a ajuns la un minim de 1,75% pe an). Dobânzile creditelor ipotecare în lei sunt la 4-5% pe an, fiind chiar mai jos decât cele la euro, în timp ce împrumuturile de consum afişează dobânzi de circa 10% pe an.
„Dobânzile sunt la marje istorice minime în prezent. Reluarea creditării pe partea ipotecară nu ţine însă pasul aşa cum şi-ar dori băncile. Există o predispoziţie clară spre creditare. Se observă apetitul pentru creditare, doar că acest lucru nu se face pentru întregul sistem bancar“, consideră Gabriel Creţu, managing partner al companiei de consultanţă Adwisers, cu activităţi şi în brokerajul de credite.
BNR i-a criticat în repetate rânduri pe bancheri că la fiecare reducere a dobânzii de politică monetară aceştia s-au grăbit să taie dobânzile la depozite, în timp ce ajustările în cazul creditelor au apărut mai târziu şi au avut o amploare mai mică. Mugur Isărescu chiar i-a avertizat pe bancheri să se ferească de momentul în care deponenţii nu vor mai fi interesaţi să-şi aducă banii la bancă din cauza dobânzilor prea mici.
Deocamdată, bancherii par să nu se teamă de acest moment, în condiţiile în care la finalul lunii aprilie aveau depozite atrase de la clienţii persoane fizice de circa 140 mld. lei, în creştere cu peste 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Valoarea medie a unui depozit este de câteva mii de lei. Cei mai mulţi deponenţi au sume foarte mici pentru economisire şi nu se gândesc la alternative de plasament cu randamente mai mari.
Dacă băncile mari au coborât foarte jos cu dobânzile la depozite, există încă bănci de talie redusă sau medie care plătesc încă dobânzi mult peste media pieţei pentru a-şi consolida baza de clienţi. Şi băncile cu acţionariat elen, afectate de criza din Grecia, plătesc dobânzi peste media pieţei pentru a-şi păstra deponenţii, care se uită cu atenţie la orice deteriorare a situaţiei de la Atena.
sursa: zf.ro
Societate
Rezervația naturală Iezerul Ighiel: Prin ce impresionează
Rezervația naturală Iezerul Ighiel: Prin ce impresionează
Rezervația Naturală Iezerul Ighiel este o rezervație naturală mixtă situată în sudul Munților Trascău, la obârșia Văii Ighielului, pe teritoriul comunei Ighiu, în satul Ighiel.
Cu o suprafață de 20 de hectare, rezervația include cel mai mare lac de baraj natural pe calcare din România, înconjurat de o pădure cu biodiversitate ridicată, oferind un peisaj pitoresc.
Lacul are o adâncime maximă de peste 9 metri, adâncimea medie este de 4,3 metri, lungimea maximă atinge 440 de metri, iar lăţimea maximă este de 140 de metri. Între linia oglinzii apei şi fundul cuvetei se acumulează un volum de aproximativ 225.000 de metri cubi de apă.
Vegetația cuprinde păduri de fag, carpen și brad, iar flora erbacee include specii precum vinărița și piperul-lupului, breabăn, iarba câmpului și grizdei.
Societate
20 noiembrie: Ziua mondială a copiilor
Zi universală dedicată copiilor
La 20 noiembrie, în fiecare an, este sărbătorită Ziua mondială a copiilor, ce susţine solidaritatea internaţională, sensibilizarea copiilor din întreaga lume şi creşterea bunăstării copiilor.
Începând din 1990, Ziua mondială a copiilor marchează adoptarea, în aceeaşi zi, de Adunarea Generală a ONU, atât a Declaraţiei, cât şi a Convenţiei pentru Drepturile Copilului.
Declaraţia pentru Drepturile Copilului, adoptată la 20 noiembrie 1959, defineşte drepturile copiilor la protecţie, educaţie, sănătate, joacă, adăpost şi o alimentaţie potrivită. Preocupată de vulnerabilitatea femeilor şi a copiilor în situaţii de urgenţă şi de conflict, Adunarea Generală a invitat, în 1974, statele membre să respecte Declaraţia privind protecţia femeilor şi a copiilor aflaţi în situaţii de urgenţă şi conflicte armate. Declaraţia interzicea atacurile sau închisoarea femeilor civile şi a copiilor şi susţinea în totalitate drepturile femeilor şi copiilor în timpul conflictelor armate. În 1978, Comisia pentru Drepturile Omului a prezentat un proiect de Convenţie privind Drepturile Copilului, în vederea examinării, unui grup de lucru al statelor membre, agenţiilor şi organizaţiilor interguvernamentale şi neguvernamentale. Anul 1979 a fost declarat Anul internaţional al copilului, pentru a marca împlinirea a 20 de ani de la adoptarea Declaraţiei pentru Drepturile Copilului.
La 20 noiembrie 1989, Adunarea Generală a ONU adopta Convenţia pentru Drepturile Copilului, apreciată ca fiind realizarea majoră pentru drepturile omului, recunoscând rolul copiilor ca actori sociali, economici, politici, civili şi culturali. Convenţia prevede protejarea şi promovarea drepturilor copiilor, precum dreptul la viaţă, la sănătate, la educaţie şi joacă, dar şi dreptul la viaţa de familie, de a fi protejaţi împotriva violenţei, de a nu fi discriminaţi şi dreptul de a-şi face auzite opiniile.
România a fost printre primele state care au semnat şi ratificat Convenţia ONU, în anul imediat următor adoptării sale în cadrul Adunării Generale a Naţiunilor Unite, prin Legea nr. 18 din 28 septembrie 1990. În 2004, a fost adoptată Legea nr. 272 pentru protecţia şi promovarea drepturilor copiilor (republicată în temeiul art. V din Legea nr. 257/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 30 septembrie 2013, dându-se textelor o nouă numerotare), care reglementează cadrul legal privind respectarea, promovarea şi garantarea drepturilor copilului. Autorităţile publice, organismele private autorizate, precum şi persoanele fizice şi persoanele juridice responsabile cu protecţia copilului sunt obligate să respecte, să promoveze şi să garanteze drepturile copilului stabilite prin Constituţie şi lege, în concordanţă cu prevederile Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr. 18/1990, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale celorlalte acte internaţionale în materie la care România este parte.
sursa: agerpres.ro
Societate
19 noiembrie: Ziua cercetătorului şi proiectantului din România
Zi dedicată în România cercetătorului și proiectantului
La 19 noiembrie este celebrată, în România, Ziua cercetătorului şi proiectantului.
Stabilirea datei face trimitere la ziua în care s-a născut, în 1912, savantul George Emil Palade, unul dintre creatorii biologiei celulare moderne.
Această zi este marcată din anul 1994, fiind instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 764/1994 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 317 din 16 noiembrie 1994.
Ziua cercetătorului şi proiectantului este celebrată în semn de omagiu faţă de activitatea savantului american de origine română George Emil Palade (1912-2008), laureat în 1974, împreună cu profesorul Albert Claude (Universitatea Liberă Bruxelles) şi cu profesorul Christian de Duve (Universitatea ”Rockefeller” New York), al premiului Nobel pentru medicină, pentru „descoperirile lor privind organizarea structurală şi funcţională a celulei”.
George Emil Palade s-a născut, la Iaşi, la 19 noiembrie 1912. A absolvit Facultatea de Medicină din Bucureşti (1936). A obţinut titlul de doctor în medicină cu teza ”Tubul urinifer al delfinului. Studiu de morfologie şi fiziologie comparativă” (1940). În 1943, a devenit conferenţiar universitar la catedra de Anatomie a Facultăţii de Medicină din Bucureşti, potrivit volumului ”Membrii Academiei Române” (2003).
În anul 1946, a plecat în Statele Unite ale Americii, în calitate de profesor invitat la Institutul Rockefeller din New York, unde, în 1961, a devenit şef al Departamentului de Biologie Celulară. Din 1972, a condus Departamentul de Biologie Celulară al Universităţii Yale din New Haven (Connecticut).
Rezultatele cercetărilor sale au fost publicate în numeroase lucrări, studii, comunicări, rapoarte apărute în reviste de prestigiu din întreaga lume, acum intrate în istoria biologiei şi medicinii.
Începând din 1965, a susţinut direct cercetarea românească în domeniul biologiei celulare, iar în 1979 a sprijinit substanţial inaugurarea, la Bucureşti, a Institutului Celular de Biologie şi Patologie „Nicolae Simionescu”, realizare a cercetătorilor români Nicolae Simionescu şi Maya Simionescu.
Unanim recunoscut drept unul dintre creatorii biologiei celulare moderne, i-au fost decernate premii de înalt prestigiu ştiinţific, printre care: ”Premiul Passano” (1964), ”Premiul Albert Lasker” (1966), ”Premiul Hurwitz” (1970) şi ”National Medal of Science” (1986).
A fost ales membru al unor prestigioase instituţii, precum: Academia de Arte şi Ştiinţe din New York, Academia Americană de Ştiinţe. De asemenea, a fost membru de onoare al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, membru fondator, preşedinte de onoare al Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă a Academiei Române şi membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1975). În 1999, la Universitatea din Diego, s-a desfăşurat un simpozion ştiinţific internaţional în onoarea sa, prilej cu care s-a hotărât ca universitatea să constituie un fond de finanţare în domeniul cercetării care să poarte numele marelui savant român – ‘„George E. Palade Fellowship Fund”.
În anul 2007, preşedintele Traian Băsescu l-a distins pentru întreaga sa activitate ştiinţifică cu Ordinul ”Steaua României” în grad de Colan.
George Emil Palade s-a stins din viaţă la 8 octombrie 2008.
sursa: agerpres.ro
-
Știriacum 2 zile
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 2 zile
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 3 zile
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știriacum 6 zile
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știriacum 6 zile
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știriacum 2 zile
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
-
Știriacum o săptămână
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie
-
Sănătateacum o săptămână
Cum îți dai seama că suferi de diabet: 14 noiembrie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului