Societate
Lucruri musai de știut despre Almașu Mare
Lucruri musai de știut despre Almașu Mare
Atestat documentar pentru prima dată, în anul 1352-Nagalmas, Almașu Mare este cunoscut și datorită exploatărilor de minereuri neferoase, încă din epoca romană.
Acum 606 ani, avem atestarea documentară a prezenței vlahilor/românilor pe moșia Almașu Mare, 1418-Ville volahales Nagalmas, ca și a unei mici biserici aparținătoare confesiunii grecești (ortodoxe). Este una din cele mai vechi biserici de piatră aparținătoare ritului bizantin, din Transilvania și România.
În anii 1485 și 1511, găsim numele alternativ de Reytekalmas. În anul 1786, din cei 1.172 de locuitori, 53% erau jeleri/zsellér, 33% iobagi/jobbágy, restul nemeși și șase familii de preoți.
În evul mediu și epoca premodernă, a făcut parte din comitatul Hunedoarei/Hunyad vármegye/Hunyader Komitat (1785-1790 Hunyad vm.; 1800 In Comitatu Hunyad. Trans Marus, In Processu Almásiensi).
În anul 1900, din cei 3.286 locuitori, 3.217 erau români, 16 maghiari, 10 germani, 43 evrei şi ţigani.
Biserica „Buna Vestire”(Joseni), menționată documentar din 1418, de tip navă cu absida decroșată, având un turn-clopotniță pe partea de vest a fost, cel mai probabil, construită la sfârșitul secolului al XIV-lea (ctitorie a nobililor din Folt si Ilia/Marosillye/Elienmarkt?), sau începutul secolului al XV-lea.
Istoricul Gheorghe Petrov sugerează posibilitatea ca biserica să fi fost construită de către mineri germani, ce exploatau zăcăminte aurifere în zonă. Fostul său turn s-a prăbușit în secolul al XIX-lea și a fost înlocuit cu unul nou. A suferit transformări ulterioare. Are fragmente de picturi murale, din secolul al XVIII-lea.
Pentru acoperirea spațiilor interioare s-au folosit lespezi de gresie, care au provocat, la 1863, prăbușirea bolților sub propria greutate. În 1841, au fost adăugati contraforţi care nu au reusit sa facă faţă presiunii terenului. Foișorul cu arcade a fost amenajat, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, cu interioarele boltite și o catapeteasmă de zid. Alături de fragmentele de pictură, biserica mai păstrează si o valoroasă colectie de icoane pe sticlă provenite din centrul de la Nicula/Füzesmikola/Nichelsdorf.
Satul mai are o biserică ortodoxă (Suseni), construită între anii 1822-1826, ceea demonstrează capacitatea financiară deosebită a sătenilor. Edificiul se compune dintr-o absidă hexagonală, naos dreptunghiular, turn clopotniță cu trei niveluri, cu foișor de lemn la partea superioară, și coif piramidal de tablă. Pridvorul de pe fațada de vest a turnului, a fost adăugat ulterior. În interior, biserica a fost pavată cu lespezi de piatră.
Pictura veche, realizată de Para Vasile Zugrav, în anul 1835, se mai păstrează doar în altar, restul interiorului fiind pictat la o dată recentă (1990-1994), adică distrus, că așa știm noi să ne prețuim patrimoniul. Remarcabil este iconostasul placat cu icoane pe sticlă de Făgăraș/Fogaras/Fogarasch, realizate între anii 1834 și 1835, de Ioan Pop Zugrav.
sursa: facebook Tudor Duică
Societate
5 martie: Ziua Mondială a Eficienţei Energetice
Zi mondială dedicată eficienței energetice
„Ziua Mondială a Eficienţei Energetice”, marcată pe 5 martie, este sărbătorită în cinstea celei dintâi reuniuni a experţilor din lume, care a avut loc pe 5 martie 1998, în Austria, unde s-a discutat despre criza energetică şi soluţiile sale posibile.
Marcarea zilei este o oportunitate de a reflecta asupra practicilor ce vizează o utilizare durabilă şi raţională a energiei, precum şi asupra angajamentului guvernelor, companiilor şi instituţiilor de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.
Agenția Internațională a Energiei estimează o creștere a consumului mondial de energie cu 40% în următoarele două decenii, ceea ce înseamnă că guvernele ar trebui să pună în aplicare măsuri speciale, cum ar fi utilizarea de energie din surse regenerabile, dar, mai presus de toate, să promoveze campanii pentru o utilizare mai eficientă și de economisire a energiei.
În acest context, încă din aprilie 2020 a fost elaborat Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030. Acesta cuprinde numeroase direcții de acțiune pentru trecerea la o utilizare a energiei cu o eficiență crescută. De asemenea, sursele de producere a energiei trebuie folosite mai eficient. Tendința este (sau ar trebui să fie) utilizarea unor surse sustenabile, regenerabile și cât mai prietenoase cu mediul.
Societate
20 februarie: Ziua mondială a justiției sociale
Zi mondială dedicată justiției sociale
La data de 20 februarie este marcată, anual, Ziua mondială a justiţiei sociale, la iniţiativa Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) din 26 noiembrie 2007.
ONU lansează un apel tuturor statelor membre, organizaţiilor care militează pentru justiţie socială, tinerilor şi societăţii civile de a găsi, prin dialog şi cooperare, mijloace eficiente prin care să reducă inegalităţile sociale, conflictele din interiorul societăţilor şi să întărească instituţiile care protejează drepturile celor care muncesc.
ONU atrage atenţia că, în ultimii ani, tensiunile sociale şi problemele economice au fost exacerbate pe fondul pandemiei de COVID-19, dezastrelor naturale, disputelor geopolitice şi conflictelor armate.
Scopul Zilei mondiale a justiţiei sociale este de a atrage atenţia factorilor responsabili asupra unor probleme precum sărăcia, şomajul şi excluziunea socială. În literatura de specialitate, se consideră că un individ este exclus social dacă este rezident într-o zonă geografică a societăţii, dar din motive în afara controlului său nu poate participa la activităţile normale ale cetăţenilor din acea societate, chiar dacă şi-ar dori să o facă.
Totodată, cu prilejul acestei zile sunt promovate valori precum solidaritatea, echitatea şi tratamentul egal oferit cetăţenilor indiferent de sex, rasă, religie, cultură sau stare a sănătăţii. Inegalităţile imense de venit atât pe plan naţional, cât şi internaţional, reprezintă, la rândul lor, un factor ce poate ridica obstacole în calea justiţiei sociale.
sursa: agerpres.ro
foto: un.org
Societate
17 februarie: Ziua bunătății spontane
Zi internațională dedicată bunătății spontane
Ziua bunătăţii spontane, marcată în 17 februarie, a debutat în Noua Zeelandă, după ce Josh de Jong, blocat în trafic şi înconjurat de şoferi nervoşi şi agresivi s-a gândit ce bine ar fi, dacă măcar o zi pe an oamenii ar fi mai buni unii cu alţii, fără să aştepte răsplată.
Această zi creşte în popularitate de la an la an, fiind sărbătorită de indivizi, grupuri şi organizaţii, și subiect de carte şi film.
„Join Me” este o carte scrisă de umoristul Danny Wallace şi în care oamenii sunt încurajaţi să facă fapte bune, în special în zilele de vineri, numite „vinerile bune”. Wallace a mai scris şi „Bunătatea spontană: 365 de moduri în care poţi face din lume un loc mai frumos”.
Subiectul este abordat şi în filmul „Evan Almighty” (2007), dar şi în cartea lui Karen McCombie „The Seventeen Secrets of the Karma Club”.
sursa: tvrinfo.ro
-
Știriacum o săptămână
Cetatea Trascăului din comuna Rimetea, Alba, loc încărcat de istorie și de legende: Povestea maiestuoaselor fortificații
-
Știriacum o săptămână
APRILIE, Prier: Datini, tradiții și obiceiuri românești
-
Știriacum o săptămână
Cugireana, trenul care a făcut naveta 100 de ani între Teiuș și Cugir: Cândva, cel mai lung tren de călători din Europa, ducea zilnic până la 10.000 de navetişti
-
Știriacum o săptămână
Povestea lui Mihăilă Gritta, legenda din Apuseni: Minerul din Roșia Montană a extras din baia ”Despicata” tone de aur, ridicând biserici și școli pentru românii din partea locului
-
Știriacum o săptămână
Podul de fier de la Ocna Mureș, pentru aproape 100 de ani, singurul din Europa cu trafic rutier, feroviar şi pietonal
-
Știriacum 2 săptămâni
28 martie 1923, ziua în care a fost promulgată Constituția României adoptată după Marea Unire
-
Știriacum o săptămână
Ziua Păcălelilor: Originea acestei zile și cum este sărbătorită în alte țări. Nimeni nu are voie să se supere pe 1 aprilie
-
Știriacum o săptămână
Mănăstirea Afteia, o mândrie a ortodoxiei transilvănene, locul care a renăscut de mai multe ori