De Ovidenie, obiceiurile au rolul lor. Pe 20 noiembrie, are loc Înainteprăznuirea Intrării în Biserica a Maicii Domnului, în tradiția ortodoxă și Preserbarea Intrării în Templu a Maicii Domnului, la creștinii catolici.

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, eveniment important al creștinătății, este simbolul supunerii față de puterea divină. Este o zi a luminii, a prevederii și a privegherii totodată.

Înainteprăznuirea Intrării în Biserica a Maicii Domnului este o sărbătoare care îndeamnă femeile să iubească virtuţile creştine, să fie pline de smerenie, de blândeţe, de bunătate. Se spune că acum începe iarna, se deschid cerurile şi animalele capătă grai. Se sparge întunericul, răceala morții și a iernii. Numai că toată splendoarea din Înalt nu poate fi văzută decât de către cei buni și demni. De aceea, se fac praznice pentru cei care au murit, în special celor ce au avut moarte năprasnică, se aprind lumânări pentru cei ce au trecut la cele veșnice fără lumină. Este prima dezlegare la peşte din Postul Crăciunului.

Ține tradițiile dinainte de Ovidenie!

În noaptea din ajun, pe 20 spre 21 noiembrie, uşile şi ferestrele se ung cu usturoi, ca să nu intre strigoii. Nimeni nu munceşte şi se dau de pomană căni cu apă și colăcei cu lumânări. Fii atentă la cum e vremea de Ovidenie, că aşa va fi toată iarna. Dacă e senin și soare, vara viitoare va fi secetoasă. Dacă sunt nori, e semn rău, căci va urma un an cu epidemii. De ninge la Ovidenie, iarna va fi grea. Ce mai ai de făcut? Trebuie să ții lumânări aprinse în casă. Nu ai voie să dormi în noaptea din ajun. În unele regiuni din țară, se mai păstrează un ritual străvechi. În seara din ajunul Ovideniei, se umple o farfurie cu apă, lângă care se pune o lumânare. Se păzește toată noaptea, să nu se stingă și, între timp, se fac 300 de mătănii, 100 la început, seara, 100 la miezul nopții și 100 în zori. Cui reușește i se va îndeplini orice dorință.

Conform volumului Tradiții și Obiceiuri Românești, coordonat de editura Flacăra, Intrarea în biserică a Maicii Domnului, sărbătorită pe 21 noiembrie corespunde, în calendarul popular, cu celebrarea unei divinități a lupilor.

Bătrânii spun că, de Ovidenie, se deschid cerurile și animalele vorbesc. Se fac pomeni pentru morți, iar celor care au murit fără lumânare li se aprinde una acum. În această noapte se fac farmece și descântece, se află ursita și se pot efectua observații și previziuni meteorologice. Totodată, se spune că, aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi toată iarna.

Sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului este numită în popor şi Vovidenia sau Ovidenia, care înseamnă „ceea ce se face văzută”. Sinaxarul din Minei spune: „Intrarea în Biserica legii a Doamnei de Dumnezeu Născătoarei a pricinuit ortodocşilor creştini praznic minunat şi a toată lumea, fiindcă s-a făcut aceasta într-un chip minunat şi este înaintemergătoare a marii şi înfricoşătoarei taine a Întrupării Cuvântului lui Dumnezeu”.

Intrarea în Biserică sau mai bine zis în Templul din Ierusalim a Maicii Domnului este un eveniment prăznuit în Biserica Ortodoxă despre care nu se face pomenire în Sfânta Scriptură, însă în Sfânta Tradiţie există foarte multe referinţe la ea. În relatarea din „Vieţile Sfinţilor” despre această sărbătoare se face povestirea întregului episod al aducerii la Templul din Ierusalim a Maicii Domnului.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Investiții de peste 77 milioane lei în șapte centre de zi și rezidențiale din județul Alba: Unitățile de asistență socială care beneficiază de finanțări

În aceste zile, la sediul AJPIS Alba se semnează contractele de finanțare pentru șapte unități de asistență socială din județul Alba.

Potrivit directorului AJPIS, Flaviu Cozuc: ”Valoarea finanțării din bugetul MMSS este de 77.344.955 lei. Finanțările sunt de la bugetul de stat, respectiv prin bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și au fost solicitate și aprobate pentru patru construcții de noi centre sociale și pentru dotarea a trei centre sociale existente.

Contractele vizează finanțarea unor investiții pentru centre de zi și rezidențiale publice și private care au ca principali beneficiari vârstnicii, persoanele cu dizabilități și copiii instituționalizați”.

În cursul zilei de azi, 19 noiembrie a.c, în cadrul întâlnirii prefectului Nicolae Albu cu directorul AJPIS Alba, Flaviu Cozuc, au fost discutate aspectele privind semnarea contractelor și derularea lucrărilor.

”Investițiile urmăresc îmbunătățirea condițiilor de viață pe care le au beneficiarii, dar și creșterea siguranței. Finanțările vor fi utilizate pentru realizarea de lucrări în vederea obținerii autorizației pentru securitate la incendiu, construcția de clădiri noi, reparații capitale, renovări, lucrări de extindere și dotarea centrelor. Au fost alocate fonduri pentru asigurarea creșterii calității vieții și ocrotirea categoriilor vulnerabile, în special a persoanelor vârstnice și a persoanelor cu dizabilități. Ne preocupăm să asigurăm protecție sporită beneficiarului, iar dezvoltarea infrastructurii reprezintă o condiție indispensabilă în acest sens, pentru ca rezidenții acestor centre să beneficieze de servicii de calitate”, precizează prefectul Nicolae Albu.
Unitățile de asistență socială care beneficiază de finanțări sunt următoarele:

1 Asociația de Îngrijire si Recuperare a Persoanelor Balneomed Grup Cămin de bătrâni 12.902.384,29 lei – construcții noi și extinderi, 861.275,71 – dotări, 13.763.660,00 – total;

2 Asociația Filantropia Ortodoxă Alba Iulia Adăpost de Noapte 777.403,55 – dotări 777.403,55 – total;

3 Asociația Satul Bunicilor Așezământul pentru bunici Sf. Martin 101.672,72 – dotări 101.672,72 – total;

4 Asociația „Un Pas Înainte Alexandra” Centrul Rezidențial pentru Persoane Vârstnice Aiud 19.426.205,68 – construcții noi și extinderi, 4.407.982,22 – amenajări, reparații, modernizări 5.576.959,09 – dotări 29.411.146,99 –total;

5 Filiala Filantropia Ortodoxă Războieni – Cetate Cămin de bătrâni 3.832.593,14 – construcții noi și extinderi 671.649,00 – dotări, 4.504.242,14 – total;

6 Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Alba Reabilitarea, Amenajarea, Modernizarea și Reautorizarea PSI a Imobilului în care Funcționează Centrul de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități (CIAPAD) Abrud – 5.364.985,55 – construcții noi și extinderi, 20.047.990,91 – amenajări, reparații, modernizări 830.960,59 – dotări, 26.243.937,05 – total.

7 Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Alba Centrul de Abilitare și Reabilitare (CAbR) 1.574.158,79 – amenajări, 968.733 – dotări, 2.542.892,20 – total.

O parte din contractele de finanțare s-au semnat astăzi 19 noiembrie a.c, urmând ca mâine, 20 noiembrie să fie finalizate toate documentațiile.

Instituția Prefectului-Județul Alba

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

20 Noiembrie 1918: Consiliul Național Român Central anunță convocarea Marii Adunări Naționale la Alba Iulia. Vasile Goldiş a fost cel care la Alba Iulia anunţa întregului popor român, că dezideratul naţional s-a dus la bun sfârşit

După unirea Basarabiei şi Bucovinei cu România, a urmat desăvârşirea Statului Naţional prin Actul de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia. Proclamaţia Unirii a fost redactată la Arad, de un grup de patrioţi arădeni: Vasile Goldiş, Ştefan Cicio-Pop, Ioan Suciu … şi citită la Alba Iulia de către Vasile Goldiş, cel care a dat “girul” final documentului.

Cu alte cuvinte, Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia a fost gândită, proiectată şi realizată la Alba Iulia de către arădeni.

La 20 Noiembrie 1918 Consiliul Național Român Central anunță convocarea Marii Adunări Naționale la Alba Iulia.

La inițiativa fruntașului socialist Ion Flueraș, s-a constituit la 31 Octombrie 1918, pe baze paritare (șase reprezentanți ai Partidului Național Român și șase ai Partidului Social – Democrat), Consiliul Național Român Central. După o întâlnire la Budapesta a reprezentanților celor două partide s-au pronunțat pentru o colaborare în cadrul unui consiliu comun.

Înființarea consiliului are loc la Budapesta la 30 octombrie 1918, având în componență șase naționali: Vasile Goldiș, Aurel Lazăr, Teodor Mihali, Ștefan Cicio Pop, Alexandru-Vaida Voievor, Aurel Vlad și șase socialiști Tiron Albani, Ion Flueraș, Enea Grapini, Iosif Jumanca, Iosif Renoiu și Baziliu Surdu.

Consiliul Național Român Central își începe activitatea la Arad, la 2 noiembrie 1918, în casa lui Ștefan Cicio Pop, care este numit președintele consiliului. De la această dată consiliul a început formarea organizațiilor teritoriale, comitate, cercuale și comunale, prin intermediul cărora consiliul nu doar a orientat, ci a condus efectiv viața politică din Transilvania.

După mutarea sediului la Arad, CNRC a dat publicității un manifest în care, după ce denunța politica de oprimare și deznaționalizare dusă de guvernul ungar, declara: „Națiunea română din Ungaria și Transilvania nu urmărește să stăpânească asupra altor neamuri. Lipsită cu desăvârșire de orice clasă  stăpânitoare istorică, națiunea română, prin ființa ei însăși, este întruparea democrației celei mai desăvârșite. Pe teritoriul său strămoșesc, națiunea română este gata a asigura fiecărui popor libertatea națională și organizarea sa în stat liber și independent o va întocmi pe temeiurile democrației, care va asigura tuturor indivizilor aflători pe teritoriul său egalitatea condițiunilor de viață, unicul mijloc al desăvârșirii omenești.

Socialiștii au înțeles că obiectivele lor social – economice nu puteau fi obținute decât într-un stat național, în care să promoveze interesele muncitorimii și țărănimii.

La 20 Noiembrie 1918 Consiliul Național Român Central anunță convocarea Marii Adunări Naționale la Alba Iulia. În discuție au mai fost luate orașele Blaj și Sibiu dar s-a optat pentru Alba Iulia datorită faptei lui Mihai Viteazul de la 1600 și a supliciului conducătorilor Revoluției de la 1784 în cetatea orașului. Alba Iulia fiind numită în Actul Convocării, cetatea istorică a neamului nostru.

Astfel, ca urmare a eforturilor Consiliul Național Român Central, într-o zi de duminică la 1 decembrie 1918, are loc Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a celor 1228 de deputați, în Sala Cazinoului, care votează în unanimitate Hotărârea de la Alba Iulia a Unirii Transilvaniei cu Regatul Român.

Sursa:urmasiimariiuniri.ro

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE