Rămâi conectat

Știri

Leurda, planta minune pentru imunitate pe timp de primăvară

Publicat

în

Leurda, cunoscută și ca usturoiul sălbatic, este o plantă sălbatică de primăvară cu numeroase beneficii pentru sănătate.

Leurda se aseamănă cu usturoiul, motiv pentru care a fost denumită și usturoi sălbatic, usturoiul ursului sau Allium ursinum.

Planta este cunoscută de milenii ca remediu, medicii antici greci prescriind-o leurda ca întăritor şi detoxifiant. Romanii o recomandau într-o gamă largă de boli ca leac extrem de eficient. Pe teritoriul ţării noastre leurda era folosită de daci pentru vindecarea rinichilor şi eliminarea otrăvurilor din sânge.
Leuda este o plantă sălbatică de talie mică spre medie. Plantele de leurdă pot ajunge la 30-50 cm înălțime. Frunzele de leurdă sunt cărnoase, de un verde viu. Florile de leurdă sunt mici, de culoare albă. Pentru că leurda se aseamănă cu unele plante otrăvitoare, testul plantei se face similar ca la usturoi. Se freacă frunzele de leurdă între degete și daăc mirosul aduce a usturoi, planta este bună consum.
Leurda este o plantă de primăvară care apare începând cu luna martie și până la începutul verii, în iunie. Leurda se culege înainte de apariţia florilor deoarece după acel moment, frunzele îşi pierd mult din calităţi. De la leurdă se folosesc frunzele tinere, care se taieastfel încât să nu afectăm bulbul plantei deoarece este o buruiană perenă iar bulbii scot plăntuţe ani la rând. Frunzele tinere astfel culese se consumă imediat sau se pot păstra câteva zile la frigider deoarece se ofilesc foarte repede. Planta poate fi uscată însă procesul de uscare este anevoios. După uscare frunzele se macină şi praful obţinut se păstrează în recipiente închise ermetic şi folosit ca un condiment-medicament în bucătărie.  Leurda crește în locui cu umezeală, mai ales în păduri. De acolo este culeasă și comercializată în piețe.

Leurda – proprietăți

Leurda are proprietăți terapeutice mulțumită conținutului să bogat în vitamine și minerale. Leurda conţine carotenoizi, vitaminele A şi C, vitamine din complexul B, săruri minerale, calciu, fier, fosfor, natriu, magneziu, cupru şi proteine. Foarte important, leurda conţine surfură de alil, substanţă prezentă și în usturoi, iar datorită acesteia, leruda are numeroase virtuţi terapeutice, fiind de un real ajutor în lupta cu bolile şi un tonic natural dinamic. Alimentul-minune recomandat de NASA. Conține cantitatea necesară de iod și de proteine vegetale, curăță ficatul și crește imunitatea
Beneficii pentru sănătate Leurda are efect depurativ, detoxifiant, antiseptic, antiviral, antimicrobian și un rol imunomodulator. De asemenea, leurda are asupra organismului o acţiune antihipertensivă, vasodilatatoare periferică, fiind un fluidifiant sangvin şi antiplachetar sangvin. Consumul frecvent de leurdă poate să scadă nivelul colesterolului, să reducă insuficienţa biliară. Poate fi eficientă în ameliorarea unor afecţiuni ale căilor respiratorii superioare, în insomnie, ameţeală și chiar depresie. Este benefică și în cazul unor boli gastrointestinale, dizenterie, paraziţi intestinali.  Leurda este o plantă săracă în calorii. 100 de grame de leurdă conțin numai 60 de calorii, scrie romaniatv.net.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului

Publicat

în

Asteptam cu multa nerabdare perioada Craciunului pentru a ne bucura impreuna de venirea in lume a Celui mult asteptat de intreg neamul omenesc

Una dintre cele mai mari bucurii ale Craciunului este sa ascultam colinde, sa primim colindatorii, sau chiar sa mergem noi insine la colindat.

Fara a ne uita in ograda altora, pentru ca nu este aici locul pentru aceasta, putem fi recunoscatori stramosilor nostri pentru mostenirea extraordinara pe care ne-au lasat-o; avem sute si sute de colinde, unele precrestine, altele increstinate si altele pur crestine, toate de o valoare inestimabila.

Totusi, perioada aceasta in care se canta colinde ramane foarte scurta si am vrea sa facem intr-un fel sa ne bucuram cat mai mult de aceste valori inestimabile pe care le avem. Exista prin traditie perioada dintre Sfantul Nicolae (6 decembrie) si Sfantul Ioan (7 ianuarie) in care se canta colinde – atat cele referitoare la Nasterea Domnului, cat si cele de Anul Nou.

In unele zone, de pilda, se colinda din 6 decembrie, de Sfantul Nicolae, pana imediat dupa Craciun. Potrivit traditiei, e voie a se canta despre nasterea Domnului nostru, Iisus Hristos, din 21 noiembrie, odata cu sarbatorirea Intrarii in Biserica a Maicii Domnului.

Dar Biserica ne da un raspuns foarte clar in legatura cu timpul in care cantam colindele; astfel, gasim in slujba Utreniei din ziua Praznicului Intrarii in Biserica a Maicii Domnului (21 noiembrie) urmatoarea Catavasie: „Hristos Se naste, mariti-L, Hristos din ceruri, intampinati-L, Hristos pe pamant, inaltati-va!”, cu nota: din aceasta zi, aceste Catavasii se canta pana la intaia zi a lui Ianuarie.

Deci Sfintii Parinti, „care le-au randuit pe toate bine”, au facut o legatura telogica foarte clara intre Praznicul Intrarii in Biserica a Maicii Domnului – cand cea aleasa de Dumnezeu sa-I fie Maica a intrat in Templu pentru a primi in pantecele sau cel preacurat, la plinirea vremii, pe Insusi Fiul lui Dumnezeu – si Praznicul Nasterii Domnului, cand Soarele dreptatii ne-a rasarit.

Ca sa rezumam, colindele se canta intre 21 noiembrie si 1 ianuarie, putandu-se prelungi aceasta perioada fara frica de a gresi pana pe 7 ianuarie. Preot Costin Butnar

Citește și crestinortodox.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului

Publicat

în

Este salutul specific sibienilor şi ardelenilor, în general…No, aşa îşi românii, saşii, maghiarii din Ardeal

Nu este o modă sau un moft, ci o tradiţie, un semn de respect faţă de cel care-ţi iese în cale. Iată istoria.

Servus!

Să luaţi aminte: Servus (în germană „servus”, în cehă „servus”, în maghiară „szervusz”, în croată „serbus” sau „servus”, în poloneză „serwus”) este o formă de salut folosită în mod familiar în Europa Centrală şi de Est, extrem de agreată, chiar împământenită în zona Ardealului.

Etimologie

Cuvântul provine din latinescul „servus”, care înseamnă „servitor”. Este o elipsă a expresiei latineşti „ego sum servus tuus” (în traducere ad litteram „eu sunt servitorul tău”, tradus şi ca „Sunt la dispoziţia ta”).

Deşi am fi tentaţi să credem că termenul „servus” provine din latină, lingviştii consideră că formula de salut, fără îndoială latinească la bază, a fost preluată la noi mult mai târziu, din limba germană (prin influenţa saşilor şi a şvabilor).

„Servus humillimus” era o formulă de salut folosită de romani şi însemna „sluga dumitale preaplecată!”. Salutul era utilizat doar între bărbaţi şi numai de la cei inferiori către superiori, termenul „servus” având semnificaţia de sclav sau rob (şerb).

Majoritatea specialiştilor consideră că termenul ar fi fost preluat în română, abia în perioada Imperiului Austro-Ungar, din germană. Aşa se explică şi faptul că formula de salut se utilizează încă, nu doar la noi, în Ardeal, ci şi în sudul Germaniei, Austria, Ungaria şi Polonia. În plus, este de remarcat că doar în Germania cuvântul şi-a păstrat forma grafică similară cu a noastră: „servus”, pe când ungurii scriu „szervusz”, iar polonezii „serwus”.

În schimb, de la maghiari am preluat formula de salut „servus tok” (atunci când se face referire la un grup de cunoscuţi) sau „szia”, formule care s-au încetăţenit.

 De la cuvântul latinesc înrudit sclavus (în traducere tot „slujitor”, „servitor”) este derivat şi salutul italian ciao (din schiavo), româniazat în „ceau”, pe la Sibiu sau Timişoara.

Sursa:sibiunews.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze

Publicat

în

Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană

Proiect pentru mobilitate urbană de 6 milione de euro, la Blaj: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze

Municipiul Blaj a depus proiectul pentru mobilitate urbană prin care mai multe străzi vor fi modernizate și reabilitate. Vor fi construite și o parcare supraetajată (Park&Ride) și un depou pentru autobuze și microbuze.

Primăria Municipiului Blaj a depus, în data de 15 noiembrie 2024, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR), proiectul „Coridor Mobilitate Urbană prin Traseu Mobilitate Urbană, Amenajare Depou și Construire Park&Ride în Municipiul Blaj”.
Proiectul, în valoare de peste 6 milioane de euro, este finanțat prin Programul Operațional Regional (Regio) 2021-2027.

Fondurile europene pe această linie de finanțare sunt alocate DOAR MUNICIPIILOR, iar Blajul este al doilea municipiu, din cele peste 20 arondate ADR Centru, care a depus cerere de finanțare pe mobilitate, punctajul obținut de proiectul nostru fiind de 97 (din 100)!

În cadrul acestui proiect, vor fi reabilitate și modernizate complet străzile Clujului, Gheorghe Doja, Gării și Eroilor, va fi construită o parcare supraetajată (Park&Ride) și va fi amenajat, la intersecția străzii Clujului cu Stația de epurare, un depou pentru autobuze și microbuze.

Termenul de finalizare este anul 2030.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba