Connect with us

Știri

La pas prin județ: Calcarele de la Ampoița, o arie protejată ce atrage turiștii și mai ales alpiniștii

Published

on

Calcarele de la Ampoița alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic și geologic), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Alba.

Aria naturală se află în partea central-vestică a județului Alba, în sudul Munților Trascăului (grupă montană a Apusenilor), pe teritoriul administrativ al comunei Meteș (în estul satului Ampoița), în imediata apropiere de drumul național DN74, care leagă municipiul Alba Iulia de Zlatna.

Rezervația naturală (cunoscută sub mai multe denumiri: Pietrele de la Ampoița, Pietrele lui Bociacă, Pietrele Gomnușei, Stogurile Popii) a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate, în scopul conservării geodiversității geologice și geomorfologice prezente în rezervație.

Arealul Calcarele de la Ampoița (cu o suprafață de 10 hectare) se află în versantul stâng al Văii Ampoiței (unul din afluenții de dreapta al Ampoiului), pe teritoriul căreia se află trei stânci (klippe calcaroase). Rezervația naturală reprezintă o zonă de pajiști cu vegetație saxicolă specifică stâncăriilor, constituită din specii de: mărgică (Melica ciliata), mierluță (Minuartia verna), timoftica (Phleum montanum), hajmă păsărească (Allium flavum), păiuș (Festuca cinerea).

Drumul de acces este facil, pe DN Alba Iulia – Zlatna, se inainteaza cca 10 km, apoi un scurt viraj la dreapta, pe o sosea ingusta si gata: ati ajuns! Semnul distinctiv al locului este tocmai Rezervatia naturala Calcarele de la Ampoita. Natura in adevarata frumustete. Stancile mai sunt cunoscute si sub numele de Pietrele lui Bocioaca, Pietrele Gomnusei si Stogurile Popii.

Unele legende „ blande”, caci locul e impanzit de legende spun ca ar fi fost aduse acolo de catre romani, ori ca „uriesii” giganti au făcut un baraj peste raul Ampoi sa se poată scalda. Alte legende mai inflacarate, le atribuie existenta insusi diavolului sau poate lui Dumnezeu… Se spune despre cativa calugari ca ar fi intalnit in acel loc un diavol si ar fi vrut sa ii faca de petrecanie, dar acesta ingrozit s-ar fi rugat „talpii iadului” sa il scape si pe loc s-a deschis o intrare inspre adancurile pamantului. Apoi calugarii s-au adresat divinitatii, iar din cer au coborat aceste pietre imense spre a astupa pe vecie locul de acces inspre iad…

Specialistii insa, infirma, ambele ipoteze, si ofera o explicatie ce te duce cu gandul spre alte ere. Cele trei blocuri „numite si olistolite s-au desprins dintr-o faleza calcaroasa, apoi au alunecat pe taluzul continental, fiind insedimentate in formatiunile flisului cretacic. Sunt considerate marturii ale unor momente de sedimentare agitata premergatoare unor evenimete tectonice. ” Si cum nu sunt geolog, am inteles si eu ce am putut si anume ca sunt de pe vremea dinozaurilor! Wow!

Dar cum arata? Sunt trei blocuri mari de piatra calcaroasa, cu creste domoale, inalte de 44m, 24m si 15 m. Inconjurate de vegetatie, sunt ca niste batranei blanzi cu parul nins de ani si de viata… Din loc in loc, pe varful lor aproape plat creste vegetatia

Asezarea lor solitara atrage zeci de turisi si mai ales de alpinisti care le gasesc irezistibile pentru aventura. Aceasta triada alba de calcar, este de fapt extrem de abrupta.

Exista si un traseu pentru neexperimentati, insa urcusul este greoi, printre spini si copacei pititci ce te zgarie cu crengile lor. Privelistea de sus, merita orice efort!

Sursa.infoturism.ro și wikipedia.org


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului

Published

on

Asteptam cu multa nerabdare perioada Craciunului pentru a ne bucura impreuna de venirea in lume a Celui mult asteptat de intreg neamul omenesc

Una dintre cele mai mari bucurii ale Craciunului este sa ascultam colinde, sa primim colindatorii, sau chiar sa mergem noi insine la colindat.

Fara a ne uita in ograda altora, pentru ca nu este aici locul pentru aceasta, putem fi recunoscatori stramosilor nostri pentru mostenirea extraordinara pe care ne-au lasat-o; avem sute si sute de colinde, unele precrestine, altele increstinate si altele pur crestine, toate de o valoare inestimabila.

Totusi, perioada aceasta in care se canta colinde ramane foarte scurta si am vrea sa facem intr-un fel sa ne bucuram cat mai mult de aceste valori inestimabile pe care le avem. Exista prin traditie perioada dintre Sfantul Nicolae (6 decembrie) si Sfantul Ioan (7 ianuarie) in care se canta colinde – atat cele referitoare la Nasterea Domnului, cat si cele de Anul Nou.

In unele zone, de pilda, se colinda din 6 decembrie, de Sfantul Nicolae, pana imediat dupa Craciun. Potrivit traditiei, e voie a se canta despre nasterea Domnului nostru, Iisus Hristos, din 21 noiembrie, odata cu sarbatorirea Intrarii in Biserica a Maicii Domnului.

Dar Biserica ne da un raspuns foarte clar in legatura cu timpul in care cantam colindele; astfel, gasim in slujba Utreniei din ziua Praznicului Intrarii in Biserica a Maicii Domnului (21 noiembrie) urmatoarea Catavasie: „Hristos Se naste, mariti-L, Hristos din ceruri, intampinati-L, Hristos pe pamant, inaltati-va!”, cu nota: din aceasta zi, aceste Catavasii se canta pana la intaia zi a lui Ianuarie.

Deci Sfintii Parinti, „care le-au randuit pe toate bine”, au facut o legatura telogica foarte clara intre Praznicul Intrarii in Biserica a Maicii Domnului – cand cea aleasa de Dumnezeu sa-I fie Maica a intrat in Templu pentru a primi in pantecele sau cel preacurat, la plinirea vremii, pe Insusi Fiul lui Dumnezeu – si Praznicul Nasterii Domnului, cand Soarele dreptatii ne-a rasarit.

Ca sa rezumam, colindele se canta intre 21 noiembrie si 1 ianuarie, putandu-se prelungi aceasta perioada fara frica de a gresi pana pe 7 ianuarie. Preot Costin Butnar

Citește și crestinortodox.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Continue Reading

Știri

No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului

Published

on

Este salutul specific sibienilor şi ardelenilor, în general…No, aşa îşi românii, saşii, maghiarii din Ardeal

Nu este o modă sau un moft, ci o tradiţie, un semn de respect faţă de cel care-ţi iese în cale. Iată istoria.

Servus!

Să luaţi aminte: Servus (în germană „servus”, în cehă „servus”, în maghiară „szervusz”, în croată „serbus” sau „servus”, în poloneză „serwus”) este o formă de salut folosită în mod familiar în Europa Centrală şi de Est, extrem de agreată, chiar împământenită în zona Ardealului.

Etimologie

Cuvântul provine din latinescul „servus”, care înseamnă „servitor”. Este o elipsă a expresiei latineşti „ego sum servus tuus” (în traducere ad litteram „eu sunt servitorul tău”, tradus şi ca „Sunt la dispoziţia ta”).

Deşi am fi tentaţi să credem că termenul „servus” provine din latină, lingviştii consideră că formula de salut, fără îndoială latinească la bază, a fost preluată la noi mult mai târziu, din limba germană (prin influenţa saşilor şi a şvabilor).

„Servus humillimus” era o formulă de salut folosită de romani şi însemna „sluga dumitale preaplecată!”. Salutul era utilizat doar între bărbaţi şi numai de la cei inferiori către superiori, termenul „servus” având semnificaţia de sclav sau rob (şerb).

Majoritatea specialiştilor consideră că termenul ar fi fost preluat în română, abia în perioada Imperiului Austro-Ungar, din germană. Aşa se explică şi faptul că formula de salut se utilizează încă, nu doar la noi, în Ardeal, ci şi în sudul Germaniei, Austria, Ungaria şi Polonia. În plus, este de remarcat că doar în Germania cuvântul şi-a păstrat forma grafică similară cu a noastră: „servus”, pe când ungurii scriu „szervusz”, iar polonezii „serwus”.

În schimb, de la maghiari am preluat formula de salut „servus tok” (atunci când se face referire la un grup de cunoscuţi) sau „szia”, formule care s-au încetăţenit.

 De la cuvântul latinesc înrudit sclavus (în traducere tot „slujitor”, „servitor”) este derivat şi salutul italian ciao (din schiavo), româniazat în „ceau”, pe la Sibiu sau Timişoara.

Sursa:sibiunews.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Continue Reading

Știri

Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze

Published

on

Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană

Proiect pentru mobilitate urbană de 6 milione de euro, la Blaj: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze

Municipiul Blaj a depus proiectul pentru mobilitate urbană prin care mai multe străzi vor fi modernizate și reabilitate. Vor fi construite și o parcare supraetajată (Park&Ride) și un depou pentru autobuze și microbuze.

Primăria Municipiului Blaj a depus, în data de 15 noiembrie 2024, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR), proiectul „Coridor Mobilitate Urbană prin Traseu Mobilitate Urbană, Amenajare Depou și Construire Park&Ride în Municipiul Blaj”.
Proiectul, în valoare de peste 6 milioane de euro, este finanțat prin Programul Operațional Regional (Regio) 2021-2027.

Fondurile europene pe această linie de finanțare sunt alocate DOAR MUNICIPIILOR, iar Blajul este al doilea municipiu, din cele peste 20 arondate ADR Centru, care a depus cerere de finanțare pe mobilitate, punctajul obținut de proiectul nostru fiind de 97 (din 100)!

În cadrul acestui proiect, vor fi reabilitate și modernizate complet străzile Clujului, Gheorghe Doja, Gării și Eroilor, va fi construită o parcare supraetajată (Park&Ride) și va fi amenajat, la intersecția străzii Clujului cu Stația de epurare, un depou pentru autobuze și microbuze.

Termenul de finalizare este anul 2030.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Continue Reading

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba