Rămâi conectat

Știri

ISU Alba și-a prezentat bilanțul pe 2017! Aproape 8500 de de acțiuni de intervenție ale pompierilor, anul trecut

Publicat

în

Compartimentul Analiză, Evaluare și Coordonare Intervenții (AECI) a executat, conform atribuțiilor stabilite, centralizarea, prelucrarea, analizarea și interpretarea datelor și informațiilor despre tipurile de risc și situațiile de urgență produse și evoluția acestora, elaborarea concepției de acțiune în situații de urgență, precum și a documentelor de pregătire, organizare,conducere, evidență, analiză, evaluare și raportare a acțiunilor de intervenție.

În zona de competență a inspectoratului s-au înregistrat 8.488 acțiuni de intervenție (față de 7.415 în 2016, 5.646 în 2015, 4.982 în 2014), în medie 23 pe zi (20 în 2016), numărul acestora crescând cu 14,18 % față de anul 2016. Cele 8.488 acțiuni și activități pentru intervenție au fost 1.868 pentru diferite situații de urgență sau alte acțiuni de intervenție iar 6.620 au fost solicitări SMURD.

Din totalul acțiunilor și activităților pentru intervenție, 3.766 au avut loc în mediul rural (2.756 în 2016, 2.357 în 2015, 2.171 în 2014) reprezentând 44,37% și 4.722 în mediul urban (4.659 în 2016, 3.289 în 2015, 2.811 în 2014), reprezentând 55,63%.

În funcție de tipul acestora, situațiile de urgență, acțiunile desfășurate și evenimentele la care au intervenit echipajele inspectoratului situația se prezintă astfel:

  • 269 pentru stingerea incendiilor (206 în 2016, 222 în 2015, 189 în 2014);
  • 240 la incendii de vegetație, fond forestier și deșeuri (72 în 2016, 130 în 2015, 98 în 2014);
  • 354 pentru asistență de persoane (176 în 2016, 175 în 2015, 61 în 2014) (degajări de persoane rămase blocate în apartament, ascensor, la înălțime, etc.);
  • 61 la inundații și fenomene meteo periculoase (78 în 2016, 22 în 2015, 11 în 2014);
  • 19 pentru asanări ale terenului și distrugeri de muniție rămasă neexplodată (29 în 2016, 27 în 2015, 24 în 2014);
  • 11 pentru protecția mediului (7 în 2016, 11 în 2015, 5 în 2014);
  • 14 pentru salvări de animale (14 în 2016, 13 în 2015, 11 în 2014);
  • 956 alte intervenții, din care 816 au fost recunoașteri și exerciții (953 în 2016, 126 în 2015, 96 în 2014);
  • 206 ajutor medical de urgență (5.550 în 2016, 4.740 în 2015, 4.325 în 2014);
  • 30 pentru descarcerare (25 în 2015, 30 în 2014);
  • 321 alarme false, întors din drum sau deplasări la care nu a mai fost necesară intervenția (180 în 2016, 155 în 2015, 132 în 2014).

Statistic, față de anul 2016, a crescut numărul acțiunilor și activităților pentru intervenție cu 14,47%. Astfel față de anul 2016 s-au înregistrat creșteri la numărul intervențiilor la incendii de vegetație uscată cu peste 233,33% (de la 72 la 240) şi ajutorul medical de urgență care a crescut cu 14,55%.

Ca urmare a intervențiilor au fost salvate bunuri în valoare de aproximativ 63 milioane lei (56 milioane lei în 2016, 53 milioane lei în 2015, 28 milioane lei în 2014), iar bunurile materiale distruse în urma situațiilor de urgență au fost estimate la aproximativ 11.460.000 lei. Se constată că bunurile salvate sunt de peste 5 ori mai mari decât cele distruse.

Ca unul dintre cele mai frecvente tipuri de risc, incendiile s-au manifestat în procent de 71,64% la locuințe și anexe gospodărești (75,25% în 2016, 72% în 2015, 75% în 2014), 3,35% în agricultură și silvicultură (0,98% în 2016, 4,1 % în 2015, 2,1% în 2014), 7,46% în industrie (6,31% în 2016, 11,2% în 2015, 7,4% în 2014), 4,85% în administrația publică, învățământ și sănătate (4,85% în 2016, 2,25% în 2015, 3,7% în 2014), 2,98% în transport (4,85% în 2016, 2,25% în 2015, 2,7% în 2014), 2,98% în comerț și alimentație publică (3,88% în 2016, 4,1% în 2015, 5,4 % în 2014), iar 4,10% în alte domenii de activitate (3,88% în 2016, 4,1% în 2015, 3,7 % în 2014).

În urma incendiilor produse, 1 persoană a decedat (2 în 2016, 4 în 2015, 3 în 2014), iar alte 4 persoane au fost salvate dar au suferit diferite traume (5 în 2016, 18 în 2015 și 7 în 2014). Persoana decedată a fost surprinsă de flăcări înainte ca echipajele de intervenţie să ajungă la locul intervenţiei.

Incendiile au fost provocate, în principal de:

  • utilizarea instalațiilor și echipamentelor electrice defecte sau improvizate – 89 incendii ceea ce reprezintă 33,20% din total incendii (81 incendii – 39,32% din total incendii în 2016, 77 incendii – 34,7% din totalul incendiilor în 2015 și 67 incendii – 35% din total incendii în 2014);
  • mijloace sau sisteme de încălzire cu defecțiuni sau improvizații, coșurile de fum defecte sau necurățate – 59 de incendii ceea ce reprezintă 22,01% din totalul incendiilor (64 incendii – 31,07 din totalul incendiilor, 29 incendii – 13,1% în 2015 și 26 de incendii, 13,8% în 2014);
  • acțiunile intenționate – 17 incendii ceea ce reprezintă 6,34% din totalul incendiilor (9 incendii – 4,37 din totalul incendiilor în 2016, 16 incendii – 7,2% în 2015 din totalul incendiilor și 17 incendii – 9 % din totalul incendiilor în 2014);
  • focul deschis – 38 incendii ceea ce reprezintă 14,18% din totalul incendiilor (10 incendii – 4,85% din totalul incendiilor în 2016, 29 – 13,1% din totalul incendiilor în 2015 și 30 incendii – 15,8% din totalul incendiilor în 2014);
  • fumatul fără respectarea normelor – 22 incendii ceea ce reprezintă 8,2% din totalul incendiilor (22 incendii ceea ce reprezintă 9,9% din totalul incendiilor în 2015 și 14 incendii, 7,4% în 2014);
  • jocul copiilor cu focul – 2 incendii ceea ce reprezintă 0,74% din totalul incendiilor (4 incendii cu 1,8% în 2015 și 3 incendii, 1,6% în 2014);

Timpul mediu de răspuns la incendii a fost de 14,55 minute (16 minute în 2015, 17 minute în 2014), iar durata medie a intervențiilor la incendii a fost de 96 minute.

Pentru 41,27% din populația județului aflată în unitățile administrativ – teritoriale unde inspectoratul are subunități de intervenție, timpul mediu de deplasare la intervențiile pentru stingerea incendiilor a fost de 7’19” iar cel al echipajelor SMURD de 6’18”. Pentru populația aflată în zonele de sprijin ale subunităților de intervenție (58,73%), timpul mediu de deplasare la intervențiile pentru stingerea incendiilor a fost de 22’47” iar cel al echipajelor SMURD de 16’18”.

În anul 2017, s-a constatat creșterea numărului de incendii produse la pășuni, terenuri agricole, gropi de gunoi de la 72 la 240 incendii (în 2016 au fost 72, în 2014 au fost 98, iar în 2013 au fost 122).

Au fost monitorizate un număr de 4.808 (2795 în 2016, 3753 în anul 2015) transporturi speciale, constând în deșeuri periculoase, materiale explozive sau masă monetară și valori.

Pentru asigurarea unui management și o gestionare integrată a situațiilor de urgență la nivelul județului Alba, în anul 2017 au fost actualizate documentele operative ale inspectoratului. La nivelul inspectoratului au fost întocmite 9 jurnale ale acțiunilor operative pe timpul îndeplinirii misiunilor care au avut loc în anul 2017.

În anul 2017 au fost depuse spre verificare 231 (333 în 2016, 155 în 2015, 168 în 2014) documentații pentru planuri de intervenție în caz de incendiu din care 56 (69 în 2016, 42 în 2015, 31 în 2014) au fost respinse spre corectare și completare conform legislației în vigoare și 165 (264 în 2016, 108 în 2015, 137 în 2014) au fost avizate și distribuite la subunități, precum și 10 în curs de analizare.

Pentru asigurarea coordonării acțiunilor și activităților specifice pe timpul unor manifestări publice au fost întocmite un număr de 18 (15 în 2016, 12 în 2015, 16 în 2014) planuri de măsuri și acțiune pentru îndeplinirea misiunilor din competență pe timpul manifestărilor cu public numeros, vizitelor oficiale ale unor demnitari, pe timpul sărbătorilor de iarnă și sărbătorilor religioase, zile ale localităților, mitinguri de protest.

Totodată, în baza prevederilor Ordinului Inspectorului General al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență nr. 54131/10.05.2017, au fost organizate și desfășurate 15 verificări, prin exerciții inopinate, a capacității de intervenție a subunităților operative din organica inspectoratului.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

APRILIE, Prier: Datini, tradiții și obiceiuri românești

Publicat

în

Prier înseamnă timp favorabil, prielnic atât pentru semănatul holdelor dar și pentru turmele de animale. Datini, tradiții și obiceiuri românești, în luna aprilie

Conform tradiției populare românești, luna aprilie se mai numește și „Prier”. Această denumire populară, a lunii aprilie, provine de la verbul “a prii” și înseamnă timp prielnic pentru semănături, ori lucrări în gospodărie .

Când vremea este înșelătoare, cu timp friguros și secetos pentru lucrările de primăvară, aprilie anunță sărăcie și se numește și ”Traistă-n băț”. De fapt, în spiritualitatea populară se și spune că ”Prier priește, dar și jupuiește!”, aluzie la zilele capricioase, cu timp potrivnic lucrărilor de sezon. În această lună se continuă semănatul de primăvară, început în martie. Acum se închid țarinile, ceea ce înseamnă că oile și vitele nu mai au voie să pască libere iar pășunatul devălmaș este întrerupt pentru câteva luni, se formează turmele, se repară gardurile țarinilor, se tund oile înainte de a fi urcate la munte etc. Se mai spune, despre luna aprilie, că este o lună capricioasă în care vremea va fi ori geroasă, ori călduroasă. Totodată, în luna lui aprilie se fac prevestiri ale vremii ce va urma, astfel se nasc o parte din superstițiile acestei luni.

Dacă în luna lui Prier este vreme frumoasă și călduroasă, atunci luna mai va avea vreme rece, cu înghețuri; Dacă la Prier este vreme posomorâtă și rece, atunci luna lui mai va avea vreme frumoasă și călduroasă; Negura de la răsărit, din luna aprilie, e semn bun pentru anul în curs; Dacă în aprilie tună și fulgeră, atunci nu există motive să ne temem de ger; Vremea frumoasă din luna aprilie ne va aduce o vară furtunoasă, etc.

Veseli de 1 aprilie – superstiții de 1 aprilie

Ziua Păcălelilor şi Ziua internațională a păsărilor. Dar pe noi ne interesează primul aspect. De unde vine? Cum se … manifestă? şi ce superstiții avem de 1 Aprilie?
Ziua de 1 Aprilie a fost întotdeauna un prilej de distracție şi cum e sănătos să râzi, ne bucurăm şi noi când avem prilejul. Se pare că originile acestei zile se regăsesc, ca multe alte obiceiuri, în schimbarea calendarului gregorian. Se spune că, odată cu această schimbare, mulți nu s-au putut obişnui cu noile date ale sărbătorilor. Și atunci, în timpul lui Carol al IX-lea, mulți neadaptați sărbătoreau Anul Nou la… 1 Aprilie! Cei ce sărbătoreau astfel erau numiți „nebuni de Aprilie”. Apoi obiceiul s-a perpetuat până-n zilele noastre, pierzându-şi semnificația inițială şi păstrând doar… ”nebunia”. Pentru că e o nebunie veselă şi plăcută! Superstiţia spune că păcăleala de 1 Aprilie trebuie făcută până la ora 12:00, cele după această oră, se zice că aduc ghinion. Tot o superstiţie spune că în ziua de 1 Aprilie nu se fac căsătorii, pentru că: ori acestea nu durează, se destramă, ori soţul va fi „sub papuc”. La noi, se spune că dacă nu păcăleşti pe nimeni de 1 Aprilie, tot anul până la celălalt 1 Aprilie vei fi tu cel păcălit. Tot anul? Nu-i cam mult? Dar dacă aşa zice superstiţia, să ne grăbim să păcălim pe cineva. Pardon: ce vă spunem mai jos nu-i păcăleală.

 Sărbătoarea Floriilor – tradiții și obiceiuri

Intrarea Domnului în Ierusalim sau Floriile este prima sărbătoare cu dată schimbătoare din calendarul anului bisericesc. Totodată, Floriile deschid ciclul sărbătorilor pascale, care se încheie la Înălțarea Domnului.  În ziua de Florii există obiceiul de a merge la Biserică cu ramuri de salcie înmugurite, pentru a fi sfințite de către preot. Conform tradiției creștine, obiceiul ne amintește de intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim, înainte de Patimi, când a fost întâmpinat de mulțime cu ramuri de măslin și crenguțe de palmier sau flori. Crenguțele de salcie vor fi împărțite credincioșilor ce au participat la slujba de Florii. Aceștia vor lua crenguțele acasă și le vor pune la geamuri, la uși și la porți pentru a le apăra casele de rele și necazuri. În unele zone ale țării, oamenii de la sate se încing cu ramurile de salcie, peste mijloc, deoarece se spune că acest ritual îi apără de boli și îi face mai robuști. Exista și obiceiul ca părinții sa-și lovească copiii cu nuielușa de salcie, când veneau de la biserică. Credeau că așa vor crește sănătoși și înțelepți. Oamenii le puneau și pe pomii fructiferi, pentru a-i ajuta să rodească. Exista credința că abia acum pomii prind putere să rodească. De aceea, nu se plantau pomi înainte de Florii, de teama ca aceștia să nu rămână fără rod. În ziua de Florii, stupii erau împodobiți cu ramurile de salcie sfințite, ca albinele să se bucure de binecuvântarea divină. În unele sate, mâțișorii erau aruncați în curte când începea să bată grindina. Însă, ramurile de salcie aveau în principal menirea de a-i feri pe oameni de duhurile necurate, sau erau utilizate și în scopuri terapeutice, oamenii înghițeau mâțișori de pe ramura de salcie, pentru a fi feriți de diferite boli. Un alt obicei, întâlnit în ziua de Florii, este acela de a trece pe la mormintele rudelor pentru a le agăța de cruci crenguțele de salcie, astfel aceștia vor ști că Paștele se apropie. Tot în ziua de Florii, șnurul de mărțișor se va agăța într-un copac înmugurit sau înflorit pentru a avea sănătate și belșug în anul ce urmează. Totodată, ziua de Florii este prilej de sărbătoare pentru cei cu nume de flori, deoarece își serbează onomastica.

Obiceiul Lazaritelor

Înainte de a intra în Ierusalim, Hristos l-a înviat pe Lazăr. Învierea lui Lazăr este simbolul învierii viitoare a neamului omenesc. În popor se crede că Lazăr era un fecior tânăr, fratele fetei care s-a căsătorit cu Dragobete, Cap de Primăvară. Potrivit tradiției, într-o sâmbătă Lazăr a plecat cu oile la păscut, lăsând-o pe mama sa să facă plăcinte. Urcând întru-un copac să ia muguri pentru animale, își aduce aminte de plăcinte. Se grăbește să coboare, cade și moare. Potrivit legendei că Lazăr ar fi murit de dorul plăcintelor, exista obiceiul ca în această sâmbătă, femeile de la țară să facă ofranda de pomenire a morților împărțind plăcinte de post. Profesorul Ion Ghinoiu afirma că în ajunul sau sâmbăta Floriilor, se efectua un ceremonial complex, numit Lazarita, care era structurat după modelul colindelor. Ion Ghinoiu afirma că    Lazarita era un ceremonial la care participau numai fetele. „Una din fete, numita Lazarita, se îmbrăca în mireasă și colinda împreună în fața ferestrelor caselor unde au fost primite. Lazarita se plimba cu pași domoli, înainte și înapoi, în cercul format de colindătoarele care povestesc, pe o melodie simpla, drama lui Lazăr sau Lazarica: plecarea lui Lazăr de acasă cu oile, urcarea în copac pentru a da animalelor frunza, moartea neașteptată prin căderea din copac, căutarea și găsirea trupului neînsuflețit de către surioarele lui, aducerea acasă, scăldatul ritual în lapte dulce, îmbrăcarea mortului cu frunze de nuc, aruncarea scaldei mortului pe sub nuci”.

 Sărbătoarea dinților

Ziua de 11 aprilie este dedicată Sfântului Antipa, despre care oamenii din popor cred că vindecă durerile de dinți și măsele. Sfântul Antipa s-a rugat pentru cei care îi vor face pomenire să fie feriți de patimi și de alte boli, între care și nesuferita durere a dinților.

  Sursa:azm.gov.ro, sursa foto:dragusanul.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Ziua Păcălelilor: Originea acestei zile și cum este sărbătorită în alte țări. Nimeni nu are voie să se supere pe 1 aprilie

Publicat

în

De Ziua Păcălelilor nimeni nu are voie să se supere: Care este originea zilei

În fiecare an, la 1 aprilie, oamenii din lumea întreagă marchează Ziua păcălelilor, cunoscută și ca Ziua păcălitului sau Ziua nebunilor, când fiecare încearcă, cu mai mult sau mai puțin succes, să-i facă o șotie colegului, prietenului, vecinului, unui membru de familie, mai exact, toată lumea păcălește pe toată lumea.

Celebrarea Zilei Pacalelilor isi are originile in Franta, in secolul al XVI-lea, cand a fost adoptat calendarul Gregorian, care a mutat Anul Nou de la 1 aprilie la 1 ianuarie. Vestea noului calendar s-a raspandit incet iar cei care continuau sa sarbatoreasca anul nou de 1 aprilie era considerati ″pacalitii de 1 aprilie″.

In Franta, 1 APRILIE, ZIUA PACALELILOR, este numita Poisson d’Avril, adica „pestele de aprilie”, cu referire la un peste tanar, usor de capturat. Francezii obisnuiesc sa-si pacaleasca prietenii lipind-le pe spate un peste de hartie. In momentul in care cineva descopera farsa, acesta trebuie sa strige „Poisson d’Avril!”.

Timp de 200 de ani, practica farselor de 1 APRILIE, ZIUA PACALELILOR, s-a raspandit in Anglia si in Statele Unite. Toate farsele trebuie sa fie facute pana la ora pranzului. Orice farsa facuta dupa aceasta ora va aduce ghinion farsorului.

ZIUA PACALELILOR, 1 APRILIE – Cei care nu raspund cu zambetul pe buze unei farse facute de vor fi urmariti de ghinion tot anul. Barbatii pacaliti de o femeie frumoasa de Ziua Pacalelilor vor ajunge sa o ia de nevasta, sau, daca barbatul este casatorit, cei doi vor ramane prieteni foarte buni.

Originea acestui obicei nu este cunoscută cu exactitate. Unii consideră că aceasta este legată de schimbarea anotimpului, în timp ce alții cred că provine de la adoptarea noului calendar. Ipoteza acceptată de majoritate, însă, susține că obiceiul păcălelilor de 1 aprilie a apărut în vestul Europei, pe la jumătatea secolului al XVI-lea, conform site-ului www.infoplease.com. În vechiul calendar iulian, Anul Nou se sărbătorea la 1 aprilie, dar în 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut trecerea de la vechiul calendar iulian la noul calendar, care avea să-i poarte numele — calendarul gregorian, sărbătoarea Anului Nou mutându-se de atunci pe 1 ianuarie. Oamenii au avut probleme în a se obișnui cu noua dată a acestei sărbători și au continuat să-și trimită felicitări și să-și facă urări tot pe 1 aprilie. Cei care continuau să sărbătorească Anul Nou la 1 aprilie au fost numiți „nebuni de aprilie”, de unde și denumirea de Ziua nebunilor (April Fools’ Day) sau Ziua păcălelilor. Cu timpul, felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoțite adeseori de cadouri hazlii, relatează Agerpres.

Ziua de 1 aprilie este recunoscută ca Zi a păcălelilor în majoritatea țărilor lumii. Marcată mai întâi în Europa, a trecut peste ocean și s-a răspândit apoi în majoritatea țărilor de pe glob. Este totuși sărbătorită cu preponderență în Europa și în America și mai puțin de civilizațiile orientale.

La noi în țară, Ziua păcălelilor se sărbătorește începând cu secolul al XIX-lea. Potrivit site-ului www.istorie-pe-scurt.ro, se obișnuiește ca farsele să fie făcute până la ora prânzului, altfel acestea aduc ghinion păcăliciului. Tradiția spune că dacă o fată frumoasă reușește să te păcălească, trebuie să o iei de nevastă sau măcar să fii prietenul ei. Dar nu este indicat să te căsătorești la 1 aprilie, pentru că bărbatul însurat în această zi va fi toată viața sub papucul nevestei. Copiii născuți la 1 aprilie vor avea succes pe aproape toate planurile, dar ar fi bine să stea departe de jocurile de noroc.

Prin celebrarea acestei sărbători, ziua de 1 aprilie devine un prilej de bucurie și de distracție pentru toți cei care au simțul umorului, sau, așa cum spunea scriitorul Mark Twain, „ziua de 1 aprilie este ziua în care ne amintim ce suntem în celelalte 364 de zile ale anului”.

Alte superstitii de 1 APRILIE – ZIUA PACALELILOR:

=> In regiunea Tirol, din Elvetia, un manunchi de paie este ingropat de 1 APRILIE, pentru ca recolta sa fie bogata in sezonul urmator.

=> Copiii nascuti de  ZIUA PACALELILOR vor fi norocosi in afaceri, dar vor fi urmariti de ghinion la jocurile de noroc.

=> Indragostitii nu ar trebui sa se casatoreasca pe 1 APRILIE, pentru ca mariajul nu va functiona, ori pentru ca femeia va fi “cocosul” in familie.

=> Cel care nu va pune la cale o farsa de ZIUA PACALELILOR va fi pacalit pentru tot restul anului.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba: Licitație pentru achiziții de peste 2,8 milioane de lei

Publicat

în

Digitalizare a Serviciului de Ambulanță Județean Alba

Serviciul de Ambulanță Județean Alba a lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o procedută de achiziție derulată în cadrul unui amplu proiect de digitalizare finanțat prin PNRR.

Achiziția are o valoare totală estimată de peste 2,8 milioane de lei.

Serviciul de Ambulanță Județean Alba a semnat, la sfârșitul lunii septembrie 2024, contractul de finanțare pentru implementarea proiectului ”Digitalizarea Serviciului de Ambulanță Județean Alba”.

Scopul proiectului este implementarea unui sistem informatic integrat printr-un ansamblu arhitectural digital ce îmbină în mod armonios echipamentele hardware și aplicațiile software.

Obiectivele proiectului sunt îmbunătățirea/dezvoltarea rețelelor de comunicații și a infrastructurii IT și hardware la nivelul instituției și implementarea unui software non-clinic integrat și interoperabil.

Achiziția în curs cuprinde echipament si accesorii pentru computer, computere portabile, computer de birou, surse de alimentare electrică continuă, echipament de rețea, pachete software pentru editare de text, servere și servicii de instalare de computere și de echipament de procesare a informațiilor.

Data limită pentru primirea ofertelor este 28 aprilie.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Citește mai mult

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba