Știri

Istoria „Bastonului Alb”: 15 octombrie, Ziua nevăzătorilor

Published

o lună ago

15/10/2024

Bastonul alb – cat de important este pentru multi dintre cei de langa noi, de unde vine din istorie si ce legatura are cu ziua de astazi? Află de pe radiounirea.ro

In toate timpurile, nevazatorii care s-au deplasat independent au utilizat de regula un baston, un bat, o unealta cu care sa-si poata cerceta traseul, sa atinga obstacolele, sa recunoasca repere si sa se protejeze.

Altii, cu un simt al orientarii deosebit de fin, n-au recurs la niciun instrument auxiliar.

In “Scrisori persane”, Montesquieu descrie cum un barbat se ofera sa-i arate drumul unui cetatean ce nu cunostea Parisul si pe care il pofteste sa-l urmeze. Mare ii este mirarea vizitatorului cand sesizeaza ca, in cartierul Marais, pana unde il condusese perfect, calauza sa intra in asezamantul orbilor Quinze-vingt. Ghidul era un nevazator.

Odata cu intensificarea circulatiei autovehiculelor, la inceputul secolului XX, odata cu sporirea aglomeratiei, s-a pus serios problema identificarii si protejarii nevazatorilor care se deplasau pe strada. In anul 1931, contesa franceza Guilly d’Herbemont a instituit bastonul alb ca semn distinctiv al nevazatorilor in deplasare prin spatiul comunitar. A donat un numar important de bastoane orbilor din Paris si din alte localitati, toate fiind vopsite intr-un alb stralucitor, pentru ca purtatorii lor sa fie usor identificati de participantii la trafic.

Bastonul alb s-a raspandit cu repeziciune in intreaga lume, iar rolul sau a fost recunoscut oficial. Importanta sa a devenit atat de mare si de unanim confirmata pe mapamond incat, in anul 1964, presedintele Statelor Unite, Lyndon Johnson, a propus adoptarea datei de 15 octombrie ca Zi mondiala a bastonului alb. Initiativa sa a fost recunoscuta de UNESCO si de Natiunile Unite.

Tinand seama de instituirea acestei zile, practic Ziua nevazatorilor din intreaga lume, Miscarea Lions, a carei deviza este “Sight First” (“Vederea inainte de toate”), a propus si a obtinut acordul forurilor internationale pentru a declara cea de a doua zi de joi din luna octombrie ca Zi mondiala a vederii.

De secole nevăzătorii foloseau bastonul numai ca instrument ajutător în călătorii. Abia în secolul al XX-lea el a fost promovat ca simbol pentru a avertiza lumea că purtătorul este nevăzător. Acest rol nou jucat de bastonul alb își are originea în perioada dintre cele două războaie mondiale, începând din Europa și apoi răspândindu-se în America de Nord. James Biggs din Bristol susține că el a inventat bastonul alb în anul 1921. În urma unui accident care l-a costat vederea artistul a trebuit să se adapteze la noul mediu. Simțindu-se amenințat de creșterea rapidă a traficului de mașini din jurul casei sale Biggs a hotărât să-și vopsească bastonul în alb pentru a fi văzut mai ușor de către șoferi. Nu au trecut zece ani și bastonul alb și-a făcut prezența în societate. Aceste bastoane au fost proiectate pentru a fi utilizate ca niște instrumente de mobilitate și s-a revenit astfel la rolul lor anterior, dar s-a păstrat și rolul simbolic de indicator al independenței de mișcare a nevăzătorilor.

De-a lungul istoriei au fost numeroase cazuri de persoane nevăzătoare care au reuşit să demonstreze că acest handicap nu reprezintă o barieră pentru integrarea în societate şi realizarea pe plan individual, social şi profesional. Dintre personalităţile cunoscute pe plan internaţional sau naţional îi putem aminti pe:

– Andrea Bocelli (solist);
– George Nicolescu (solist);
– Ionel Man (solist);
– Joaquin Rodrigo (compozitor);
– John Milton (scriitor);
– Louis Braille (pedagog francez, inventatorul sistemului Braille de tipărire şi scriere pentru nevăzători);
– Radu Sergiu Ruba (scriitor);
– Ray Charles (solist şi compozitor);
– Stevie Wonder (solist şi compozitor);
– William Moon (profesor, inventator al metodei de citit Moon pentru nevăzători, predecesorul lui Braille).

Sursa: televiziunea-medicala.ro, gazetadebistrita.ro

Știri

Crosul Unirii, ediția cu numărul 55, la Alba Iulia, în 23 noiembrie

Published

38 de minute ago

21/11/2024

Simona Lodroman

Crosul Unirii, la Alba Iulia: Care este programul evenimentului

Ediţia a 55-a a tradiţionalei competiţii sportive “Crosul Unirii”, se va desfăşura sâmbătă, 22 noiembrie 2024, în Şanţurile Cetăţii din Alba Iulia (în zona restaurantului Gothic)

Primăria Alba Iulia, în parteneriat cu Clubul Sportiv Municipal Unirea Alba Iulia, invită pasionații de sport, sâmbătă, 23 noiembrie 2024, să participe la tradiționalul Cros al Unirii.

La eveniment sunt așteptați să participe copii, tineri și adulți, apți pentru efort fizic. Organizatorii au pregătit diplome, medalii și tricouri pentru toți participanții.
Program:

10:00 – 10:45 Distribuirea tricourilor
11:00 Start 1 km (copii până la 11 ani)
11:15 Start 2,7 km (categorii de vârstă 12 – 90+ ani)
12:30 Festivitate de premiere

Știri

No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului

Published

2 ore ago

21/11/2024

Simona Lodroman

Este salutul specific sibienilor şi ardelenilor, în general…No, aşa îşi românii, saşii, maghiarii din Ardeal

Nu este o modă sau un moft, ci o tradiţie, un semn de respect faţă de cel care-ţi iese în cale. Iată istoria.

Servus!

Să luaţi aminte: Servus (în germană „servus”, în cehă „servus”, în maghiară „szervusz”, în croată „serbus” sau „servus”, în poloneză „serwus”) este o formă de salut folosită în mod familiar în Europa Centrală şi de Est, extrem de agreată, chiar împământenită în zona Ardealului.

Etimologie

Cuvântul provine din latinescul „servus”, care înseamnă „servitor”. Este o elipsă a expresiei latineşti „ego sum servus tuus” (în traducere ad litteram „eu sunt servitorul tău”, tradus şi ca „Sunt la dispoziţia ta”).

Deşi am fi tentaţi să credem că termenul „servus” provine din latină, lingviştii consideră că formula de salut, fără îndoială latinească la bază, a fost preluată la noi mult mai târziu, din limba germană (prin influenţa saşilor şi a şvabilor).

„Servus humillimus” era o formulă de salut folosită de romani şi însemna „sluga dumitale preaplecată!”. Salutul era utilizat doar între bărbaţi şi numai de la cei inferiori către superiori, termenul „servus” având semnificaţia de sclav sau rob (şerb).

Majoritatea specialiştilor consideră că termenul ar fi fost preluat în română, abia în perioada Imperiului Austro-Ungar, din germană. Aşa se explică şi faptul că formula de salut se utilizează încă, nu doar la noi, în Ardeal, ci şi în sudul Germaniei, Austria, Ungaria şi Polonia. În plus, este de remarcat că doar în Germania cuvântul şi-a păstrat forma grafică similară cu a noastră: „servus”, pe când ungurii scriu „szervusz”, iar polonezii „serwus”.

În schimb, de la maghiari am preluat formula de salut „servus tok” (atunci când se face referire la un grup de cunoscuţi) sau „szia”, formule care s-au încetăţenit.

De la cuvântul latinesc înrudit sclavus (în traducere tot „slujitor”, „servitor”) este derivat şi salutul italian ciao (din schiavo), româniazat în „ceau”, pe la Sibiu sau Timişoara.

Sursa:sibiunews.net

Știri

Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze

Published

6 ore ago

21/11/2024

Simona Lodroman

Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană

Proiect pentru mobilitate urbană de 6 milione de euro, la Blaj: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze

Municipiul Blaj a depus proiectul pentru mobilitate urbană prin care mai multe străzi vor fi modernizate și reabilitate. Vor fi construite și o parcare supraetajată (Park&Ride) și un depou pentru autobuze și microbuze.

Primăria Municipiului Blaj a depus, în data de 15 noiembrie 2024, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR), proiectul „Coridor Mobilitate Urbană prin Traseu Mobilitate Urbană, Amenajare Depou și Construire Park&Ride în Municipiul Blaj”.
Proiectul, în valoare de peste 6 milioane de euro, este finanțat prin Programul Operațional Regional (Regio) 2021-2027.

Fondurile europene pe această linie de finanțare sunt alocate DOAR MUNICIPIILOR, iar Blajul este al doilea municipiu, din cele peste 20 arondate ADR Centru, care a depus cerere de finanțare pe mobilitate, punctajul obținut de proiectul nostru fiind de 97 (din 100)!

În cadrul acestui proiect, vor fi reabilitate și modernizate complet străzile Clujului, Gheorghe Doja, Gării și Eroilor, va fi construită o parcare supraetajată (Park&Ride) și va fi amenajat, la intersecția străzii Clujului cu Stația de epurare, un depou pentru autobuze și microbuze.

Termenul de finalizare este anul 2030.