Analizate împreună, anumite propuneri din proiectul Codului Fiscal – impozitarea microîntreprinderilor în funcţie de salariaţi, introducerea contribuţiilor la toate veniturile PFA şi impozitarea mai mare a sediilor de firme înregistrate acasă – arată că fiscalitatea pentru micile afaceri va fi mult mai împovărătoare. Impozitarea efectivă ajunge la 5% pentru microîntreprinderi şi la 43,5% la PFA.

Deşi mica iniţiativă – microîntrepinderi, persoana fizică autorizată (PFA) – nu prea răzbeşte în România (există 21,3 de firme mici şi mijlocii la o mie de locuitori, media în UE fiind de 42,7 de firme), cele mai defavorabile propuneri din proiectul Codului fiscal ţintesc această categorie.Grila de impozitare a microîntreprinderilor are cote diferenţiate în funcţie de numărul de angajaţi. Mai mult, este obligatoriu ca angajaţii să aibă normă întreagă, urmând să fie plătiţi cel puțin la salariul mimim brut pentru opt ore pe zi, situat la 975 lei, în prezent. Proiectul elimină, astfel, posibilitatea încheierii de contracte part time și condiționează funcționarea de plata unei sume suplimentare echivalente cu taxele aferente unui salariu minim. Cotele propuse sunt de 1% pentru microîntreprinderile care au peste doi salariaţi inclusiv, 3% pentru cele cu un salariat şi 3% plus 1.530 lei trimestrial pentru cele fără salariaţi. Prin urmare, și microîntreprinderile fără salariaţi vor plăti taxele aferente unui salariu minim.
Impozitarea microîntreprinderilor ajunge la 5%
Care sunt implicaţiile acestei grile? “Pentru a beneficia de taxarea de 1%, este obligatorie existenţa a minim doi angajati, costul suplimentar fiind 1.530 lei pe trimestru, adică 6.120 lei. Înseamnă aproximativ 1.350 euro. La 65.000 euro cifra de afaceri, considerând profit în totalitate cei 2% reduşi la impozitare reprezintă 1.300 euro. În concluzie, nu există un avantaj al acestei scheme de impozitare, procentul real de impozitare fiind de aproximativ 5%”, spune Sorin Istrate, Managing Partener Contexpert.Argumentul Ministerului de Finanţe în sprijinul acestei scheme de impozitare este că 300 mii din cele aproape 500 mii de microîntreprinderi funcţionează fără salariaţi, ceea ce ar demonstra că angajaţii sunt plătiţi la negru. Microîntreprinderile cu salariați încheie foarte multe contracte cu program parțial ceea ce ar însemna, potrivit autorităților, că micile firme sunt folosite ca vehicule pentru încasarea mascată a salariilor.Chiar dacă există astfel de situaţii, abordarea din Codul fiscal nu ia în calcul riscul ca mii de firme create pentru a desfăşura o activitate, şi nu în alte scopuri, ar putea fi închise. Ministrul finanţelor, Darius Vâlcov, crede că s-ar putea desfiinţa 80 mii de firme şi alte câteva sute de mii de PFA. “Ca să înţelegem situaţia de azi: vorbim de 820 mii PFA, PFI. Din acestea 220 mii sunt şi salariaţi. Nu ar fi niciun deranj pentru noi să se întoarcă din nou la salarii şi să plătească contribuţiile. Desfiinţarea lor nu ar avea niciun impact în economie”, a declarat el, într-un interviu pentru Capital. Scopul anunţat de ministru este apariţia a peste 300 mii de noi contracte de muncă care ar proveni, majoritar, de la microîntreprinderi şi PFA.
PFA vor plăti 43,5% în loc de 26%
Proiectul elimină actualele scutiri de plata contribuţiilor sociale în cazul PFA. Astfel, devine obligatorie contribuţia de pensii (CAS) de 10,5% pentru toate venturile din activităţi independente, inclusiv pentru persoanele salariate care acum sunt scutite de plată. Totodată, contribuţia de sănătate (CASS) nu mai este deductibilă la determinarea impozitului pe venit“Deşi suma platită este o contribuţie obligatorie, faptul că aceasta nu se mai scade la determinarea impozitul pe venit va duce la o creştere reală a impozitului de la 16% la 16,88%. Toate aceste modificări vor determina o creştere a impozitelor datorate de PFA de la circa 26% la venit net, la circa 43,5%”, explică Sorin Istrate.

Sediul firmei sau PFA în apartament, impozit local mai mare
O altă măsură care va afecta negativ microîntreprinderile şi PFA este impozitarea clădirilor în funcţie de destinaţie – rezidenţială şi nerezidenţială -, şi nu în funcţie de statutul proprietarului – persoană juridică şi persoană fizică.Proiectul de Cod fiscal prevede şi modalitatea de impozitare pentru clădirile cu destinaţie mixtă. Având în vedere că marea majoritate a microîntreprinderilor şi a PFA sunt înregistrate la domiciliu, rezultă că vor avea de plătit impozite în plus şi din aplicarea acestei măsuri.“Pentru spaţiile cu utilizare mixtă, cum este un apartament, impozitarea va fi la nivel de companie pentru suprafaţa utilizată ca destinaţie nerezidenţială. Totodată, apare şi obligativitatea de a efectua evaluările anuale cu evaluator autorizat”, spune Sorin Istrate.
Dacă la adresa clădirii este înregistrată o companie, persoana fizică va plăti impozitul în continuare ca pentru clădire nerezidenţială numai în situația în care se deduc cheltuielile cu utilitățile.
Pe de o parte, majorarea cotei de impozit – de cel puțin 10 ori pentru clădirile nerezidențiale față de actualele cote pentru locuințe -, iar pe de altă parte evaluarea clădirii vor aduce costuri suplimentare.Cotele de impozit pe clădiri rezidenţiale sunt între 0,08-0,2%, în proiect, însemnând că autoritățile locale pot scădea taxele locale cu 20%, dar le şi pot majora cu până la 100%, iar pentru clădirile nerezidenţiale cota de impozitare este, potrivit proiectului, între 0,2%-1,3%, iar eevaluarea anuală a clădirilor nerezidențiale este obligatorie, în caz contrar cota de impozitare ajungând la 2%.

Sursa:Capital

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE