Știri
Focar de pesta porcină africană în localitatea Ampoița: Este al doilea focar activ din Alba după ce, în urma unei pauze a îmbolnăvirilor la animale, s-a reușit închiderea tuturor celorlalte focare
Focar de pesta porcină africană în localitatea Ampoița
După o perioadă relativ lungă de timp, în care îmbolnăvirile la suine au fost tot mai puține, un focar de pestă porcină africană, la porc domestic, a fost depistat în localitatea Ampoița din comuna Meteș.
Acesta este al doilea focar activ din județul Alba după ce, în urma unei pauze a îmbolnăvirilor la animale, s-a reușit închiderea tuturor celorlalte focare.
Atenționăm crescătorii că odată că odată cu încălzirea vremii există și riscul ca numărul focarelor de pestă porcină africană să crească. De asemenea, în perioadele de vară există o mobilitate mai mare a oamenilor, dar și, posibil, mai multe transporturi ilegale de animale, ceea ce crește și riscul de răspândire a bolii în gospodăriile populației.
Focarul de pestă porcină africană de la Ampoița a fost confirmat în urma analizelor efectuate în laboratorul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Alba. Inspectorii DSVSA Alba au întreprins mai multe măsuri, în regim de urgență, pentru prevenirea răspândirii îmbolnăvirilor, între care acțiuni de dezinfecție, lichidarea focarului, restricționarea circulației persoanelor și animalelor în zona afectată, punerea sub supraveghere sanitară-veterinară a exploatației, declanșarea anchetei epizootice, informarea populației privind măsurile generale de prevenire a îmbolnăvirilor la animale etc.
De asemenea, a fost convocat Centrul Local pentru Combaterea Bolilor transmisibile și s-a realizat un plan de măsuri, în vederea prevenirii răspândirii îmbolnăvirilor.
În total, au fost afectați 53 de porci, dintre care: 32 suine tineret, 18 suine adulte și 3 suine moarte.
Au fost stabilite zonele de protecție și supraveghere, după cum urmează:
– În zona de protecție (0-3 km în jurul focarului) se află localitățile: Ampoița, Ighel, Tăuți
– În zona de supraveghere (3-10 km în jurul focarului) se află localitățile: Țelna, Ighiu, Bucerdea Vinoasă, Craiva, Șard, Alba Iulia, Inuri, Laz, Văleni, Meteș, Poiana Ampoiului
– Fonduri de vânătoare aflate în zona de protecție și supraveghere: FV 23 Cricău, FV 34 Ampoița, FV 35 Ighiu, FV 38 Valea Mică, FV 39 Alba Iulia, FV 41 Vințu.
În zonele de protecție și supraveghere trebuie respectate mai multe măsuri, între care:
– Utilizarea metodelor adecvate de dezinfecție la intrările și ieșirile din exploatațiile de animale;
– Menținerea porcilor separat de celelalte animale domestice, fără să aibă posibilitatea să intre în contact cu animale sălbatice;
– Aplicarea tuturor măsurilor de biosecuritate transmise de medicii veterinari;
– Interzicerea organizării de târguri, piețe, expoziții și alte manifestări care adună la un loc mai multe animale;
– Interzicerea vânzării porcilor din exploatațiile populației.
În continuare, respectarea măsurilor de către crescătorii de animale este extrem de importantă pentru prevenirea răspândirii îmbolnăvirilor la animale în toate zonele din județ. În acest sens, transmitem populației să nu cumpere purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificați, cu crotalie, și fără certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit; creșteți porcii doar în spații închise, fără posibilitatea de a veni în contact cu porcii din alte exploatații, cu porcii mistreți sau cu proprietarii care dețin porci domestici; este recomandat ca pentru dezinfecția la intrarea în adăpost, să puneți o tăviță cu burete sau paie îmbibate cu o soluție slabă de sodă caustică sau cu un biocid recomandat de un medic veterinar.
Acesta este al doilea focar activ din județul Alba la porc domestic. În prezent, mai evoluează un focar, în localitatea Ighiu, depistat în 23 iunie. Din cauza acestuia, localitatea Ampoița se afla în zona de restricții.
Cum recunoaștem un porc infectat cu virusul PPA:
– moartea subită;
– prezența unei febre ridicate, de 40-42 grade;
– prezența unei înroșire a pielii, simptom ce poate fi sesizat mai mult la animalele cu pielea deschisă. Această înroșire apare mai ales în vârful urechilor, la coadă, pe piept și/sau în zona abdomenului;
– animalele bolnave își pierd pofta de mâncare, devin apatice și înainte de deces cu 24-48 de ore își pierd coordonarea motrică;
– voma, diaree (uneori chiar cu sânge), scurgeri din ochi;
– scroafele avortează.
Pesta porcină africană nu produce îmbolnăviri la oameni, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni. Acest virus are însă mare impact la nivel economic și social.
Biroul de presă al DSVSA Alba
Știri
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
Asteptam cu multa nerabdare perioada Craciunului pentru a ne bucura impreuna de venirea in lume a Celui mult asteptat de intreg neamul omenesc
Una dintre cele mai mari bucurii ale Craciunului este sa ascultam colinde, sa primim colindatorii, sau chiar sa mergem noi insine la colindat.
Fara a ne uita in ograda altora, pentru ca nu este aici locul pentru aceasta, putem fi recunoscatori stramosilor nostri pentru mostenirea extraordinara pe care ne-au lasat-o; avem sute si sute de colinde, unele precrestine, altele increstinate si altele pur crestine, toate de o valoare inestimabila.
Totusi, perioada aceasta in care se canta colinde ramane foarte scurta si am vrea sa facem intr-un fel sa ne bucuram cat mai mult de aceste valori inestimabile pe care le avem. Exista prin traditie perioada dintre Sfantul Nicolae (6 decembrie) si Sfantul Ioan (7 ianuarie) in care se canta colinde – atat cele referitoare la Nasterea Domnului, cat si cele de Anul Nou.
In unele zone, de pilda, se colinda din 6 decembrie, de Sfantul Nicolae, pana imediat dupa Craciun. Potrivit traditiei, e voie a se canta despre nasterea Domnului nostru, Iisus Hristos, din 21 noiembrie, odata cu sarbatorirea Intrarii in Biserica a Maicii Domnului.
Dar Biserica ne da un raspuns foarte clar in legatura cu timpul in care cantam colindele; astfel, gasim in slujba Utreniei din ziua Praznicului Intrarii in Biserica a Maicii Domnului (21 noiembrie) urmatoarea Catavasie: „Hristos Se naste, mariti-L, Hristos din ceruri, intampinati-L, Hristos pe pamant, inaltati-va!”, cu nota: din aceasta zi, aceste Catavasii se canta pana la intaia zi a lui Ianuarie.
Deci Sfintii Parinti, „care le-au randuit pe toate bine”, au facut o legatura telogica foarte clara intre Praznicul Intrarii in Biserica a Maicii Domnului – cand cea aleasa de Dumnezeu sa-I fie Maica a intrat in Templu pentru a primi in pantecele sau cel preacurat, la plinirea vremii, pe Insusi Fiul lui Dumnezeu – si Praznicul Nasterii Domnului, cand Soarele dreptatii ne-a rasarit.
Ca sa rezumam, colindele se canta intre 21 noiembrie si 1 ianuarie, putandu-se prelungi aceasta perioada fara frica de a gresi pana pe 7 ianuarie. Preot Costin Butnar
Citește și crestinortodox.ro
Știri
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
Este salutul specific sibienilor şi ardelenilor, în general…No, aşa îşi românii, saşii, maghiarii din Ardeal
Nu este o modă sau un moft, ci o tradiţie, un semn de respect faţă de cel care-ţi iese în cale. Iată istoria.
Servus!
Să luaţi aminte: Servus (în germană „servus”, în cehă „servus”, în maghiară „szervusz”, în croată „serbus” sau „servus”, în poloneză „serwus”) este o formă de salut folosită în mod familiar în Europa Centrală şi de Est, extrem de agreată, chiar împământenită în zona Ardealului.
Etimologie
Cuvântul provine din latinescul „servus”, care înseamnă „servitor”. Este o elipsă a expresiei latineşti „ego sum servus tuus” (în traducere ad litteram „eu sunt servitorul tău”, tradus şi ca „Sunt la dispoziţia ta”).
Deşi am fi tentaţi să credem că termenul „servus” provine din latină, lingviştii consideră că formula de salut, fără îndoială latinească la bază, a fost preluată la noi mult mai târziu, din limba germană (prin influenţa saşilor şi a şvabilor).
„Servus humillimus” era o formulă de salut folosită de romani şi însemna „sluga dumitale preaplecată!”. Salutul era utilizat doar între bărbaţi şi numai de la cei inferiori către superiori, termenul „servus” având semnificaţia de sclav sau rob (şerb).
Majoritatea specialiştilor consideră că termenul ar fi fost preluat în română, abia în perioada Imperiului Austro-Ungar, din germană. Aşa se explică şi faptul că formula de salut se utilizează încă, nu doar la noi, în Ardeal, ci şi în sudul Germaniei, Austria, Ungaria şi Polonia. În plus, este de remarcat că doar în Germania cuvântul şi-a păstrat forma grafică similară cu a noastră: „servus”, pe când ungurii scriu „szervusz”, iar polonezii „serwus”.
În schimb, de la maghiari am preluat formula de salut „servus tok” (atunci când se face referire la un grup de cunoscuţi) sau „szia”, formule care s-au încetăţenit.
De la cuvântul latinesc înrudit sclavus (în traducere tot „slujitor”, „servitor”) este derivat şi salutul italian ciao (din schiavo), româniazat în „ceau”, pe la Sibiu sau Timişoara.
Sursa:sibiunews.net
Știri
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană
Proiect pentru mobilitate urbană de 6 milione de euro, la Blaj: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze
Municipiul Blaj a depus proiectul pentru mobilitate urbană prin care mai multe străzi vor fi modernizate și reabilitate. Vor fi construite și o parcare supraetajată (Park&Ride) și un depou pentru autobuze și microbuze.
Primăria Municipiului Blaj a depus, în data de 15 noiembrie 2024, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR), proiectul „Coridor Mobilitate Urbană prin Traseu Mobilitate Urbană, Amenajare Depou și Construire Park&Ride în Municipiul Blaj”.
Proiectul, în valoare de peste 6 milioane de euro, este finanțat prin Programul Operațional Regional (Regio) 2021-2027.
Fondurile europene pe această linie de finanțare sunt alocate DOAR MUNICIPIILOR, iar Blajul este al doilea municipiu, din cele peste 20 arondate ADR Centru, care a depus cerere de finanțare pe mobilitate, punctajul obținut de proiectul nostru fiind de 97 (din 100)!
În cadrul acestui proiect, vor fi reabilitate și modernizate complet străzile Clujului, Gheorghe Doja, Gării și Eroilor, va fi construită o parcare supraetajată (Park&Ride) și va fi amenajat, la intersecția străzii Clujului cu Stația de epurare, un depou pentru autobuze și microbuze.
Termenul de finalizare este anul 2030.
-
Știri9 ore ago
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știri4 ore ago
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știrio zi ago
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știri4 zile ago
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știri4 zile ago
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știri59 de minute ago
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
-
Știrio săptămână ago
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie
-
Sănătateo săptămână ago
Cum îți dai seama că suferi de diabet: 14 noiembrie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului