Știri
Finanțări nerambursabile pentru două proiecte culturale, la Sebeș
În urma evaluării proiectelor culturale înaintate spre finanţare Administraţiei Fondului Cultural Naţional, Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş, prin Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş, a obţinut două finanţări nerambursabile pentru proiectele depuse pe linia de finanţare „Patrimoniu Cultural Material”.
Denumirea proiectului cultural: Între sacru şi profan. Repertorierea și digitizarea troițelor și a cimitirelor cu stâlpi funerari de pe Valea și din Munții Sebeșului
Proiectul cultural se va finaliza la data de : 15 11 2018
Buget: 38.550 lei, din care 28.912 lei reprezintă finanţarea nerambursabilă a Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN), iar diferenţa de 9.638 lei este asigurată de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş – 5.783 lei – şi Municipiul Sebeş – 1.855 lei şi Primăria Comunei Şugag – 2000 lei.
Prezentul proiect își propune aducerea în atenția publicului larg a unui patrimoniu valoros, de cele mai multe ori ignorat, şi care datorită perisabilităţii materialelor din care este confecţionat, se degradează constant, riscând chiar să dispară. Este vorba de troiţele şi de stâlpii funerari din cimitirele aflate în cătunele izolate din Munții Sebeșului. Cele mai multe dintre troiţele aflate în atenţia noastră, conservă o pictură realizată de iconari din centrul de la Laz, şi pot fi datate în secolul al XIX şi în prima jumătate a veacului următor. Stâlpii funerari reprezintă expresia unei manifestări spirituale unice la nivelul ţării, pe cale de dispariţie, iar cei care se mai păstrează datează din prima jumătate a secolului XX.
Proiectul este structurat pe patru activități principale:
1. Repertorierea şi cartografierea tuturor troiţelor şi a cimitirelor cu stâlpi funerari din zona aflată în atenţia noastră. Acest demers va implica întocmirea câte unei fişe analitice de evidenţă pentru fiecare obiectiv în parte, document care va cuprinde localizarea, descrierea, datarea, starea de conservare şi alte date tehnice. Informaţiile cuprinse în fişe vor fi completate cu o documentaţie grafică alcătuită din planuri de situaţie, fotografii şi desene la scară.
2. Digitizarea fiecărui obiectiv. Acest demers va implica realizarea de modele tridimensionale ale troiţelor şi stâlpilor funerari, iar în cazul cimitirelor, panorame 360o şi fotografii aeriene, care să permită vizualizarea acestora integrată în peisajul cultural specific zonei în discuţie.
3. Promovarea în rândul localnicilor a acestui patrimoniu, care din păcate nu este recunoscut ca atare şi nu se bucură de protecţia oferită de legislaţia din domeniul patrimoniului cultural. În acest sens, vor fi organizate expoziţii itinerante, conferinţe în şcolile din zonă, se vor distribui pliante localnicilor, toate în scopul conştientizării valorii artistice şi documentare a acestor monumente.
4. Valorificarea rezultatelor proiectului. Într-o primă fază, se vor publica online, pe o pagină web dedicată proiectului (care va avea şi o versiune în limba engleză), toate obiectivele digitizate, astfel încât aceste „monumente” să poată fi cunoscute şi de către publicul larg. În completare, se va edita şi publica un repertoriu tipărit care va cuprinde, pe lângă documentaţia grafică, toate informaţiile dobândite pe parcursul derulării proiectului.
Pe lângă aducerea în atenţia publicului a acestui patrimoniu, proiectul va consemna o stare de fapt existentă şi, totodată, poate fi punctul de plecare pentru o viitoare acţiune de includere a unora dintre obiective în lista monumentelor, precum şi pentru restaurarea sau conservarea lor.
Proiectul este implementat de Centrul Cultural „Lucian Blaga”, prin Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş, în parteneriat cu Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Institutul de cercetări socio-umane Sibiu şi Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, instituţii de unde provin membrii echipei proiectului.
Denumirea proiectului cultural: Sava Henţia din nou acasă. 170 ani de la naşterea artistului
Proiectul cultural se va încheia la data de 15 11 2018.
Buget: 68.725 lei, din care 34.363 lei reprezintă finanţarea nerambursabilă a Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN), iar diferenţa de 34.362 lei este asigurată în părţi egale de Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeş – 17.181 lei – şi Municipiul Sebeş – 17.181 lei.
Prin derularea acestui proiect ne propunem să marcăm cei 170 de ani care au trecut de la naşterea unuia dintre cei mai importanţi artişti plastici din zona Sebeşului, şi anume pictorul Sava Henţia.
Sava Henția (născut la 1 februarie 1848, Sebeșel, jud. Alba – decedat la 21 februarie 1904, Bucureşti) a fost un pictor realist, grafician, muralist și ilustrator de carte român, recunoscut mai ales pentru contributia sa remarcabilă la arta documentară, el fiind si un subtil desenator și colorist, reușind deseori să depășească pictura convențională. Știut mai ales ca portretist, Sava Henția este cel mai important pictor pe care l-a dat zona Sebeșului, portretele sale, multe dintre ele ale unor sebeşeni ca: doctorul oculist Krasser (1886), protopopul Ioan Tipeiu şi soţia sa Ecaterina Tipeiu (1896), dar şi ale unor personalităţi ale epocii ca: Virgil Cioflec (1900), ministrul Vernescu şi soţia acestuia (1875), consacrându-l ca maestru al acestui gen. A făcut studiile la Școala de Belle Arte din București unde i-a avut ca profesori pe Gheorghe Tătărescu și Theodor Aman. A urmat cursurile de pictură la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts de la Paris sub îndrumarea pictorului Alexandre Cabanel. A murit în anul 1904, lăsând în urma sa o operă bogată (peste 500 de portrete, compoziţii istorice, peisaje, naturi statice etc.) rezultatul unei activităţi artistice diverse şi susţinute.
A participat inclusiv la Războiul de Independență (1877-1878), alături de Nicolae Grigorescu, George Demetrescu Mirea şi Carol Popp de Szathmari, în calitate de „pictor de front”, realizând o serie de lucrări care au ca tematică acest război, dar și scene din spatele frontului, lucrări care au fost achiziţionată pentru colecţia regală.
Înscriindu-se în tendințele vremurilor în care s-au intensificat schimburile culturale dintre Ardeal și România, Sava Henția și-a adus contribuția la cristalizarea conștiinței naționale românești, de aceea credem că este oportun ca la un moment aniversar (anul acesta se împlinesc 170 de ani de la nașterea artistului), care coincide și cu Centenarul Unirii din 1918, să readucem în atenția publicului iubitor de artă, lucrările acestui pictor ardelean care s-a consacrat la Bucureşti ca unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai curentului academist.
Cu o cotă de vânzare în creștere, lucrările artistului se tranzacționează pe piața de profil cu sume cuprinse între 750 și 12.500 de euro, acest fapt justificând, parțial, oportunitatea derulării unui astfel de demers.
Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeş deține o importantă colecție de tablouri semnate de Sava Henţia, ce numără 44 de lucrări (34 – ulei pe pânză, 6 – ulei pe carton, 2 – acuarele, un desen şi o lucrare ulei pe lemn), toate aceste opere fiind reprezentative pentru activitatea pictorului între anii 1871 şi 1902.
Astfel, în anul 2018 ne propunem realizarea unei expoziţii aniversare dedicată acestui mare artist român, care să îmbine tehnicile clasice de expunere cu metodele moderne de informare a publicului vizitator, întregul demers fiind completat de redarea către public a patru lucrări (ulei pe pânză) semnate de Sava Henţia – Portret de bărbat – dr. Krasser (1881); Portret de bărbat – Primarul Maxim din Pianu de Sus (1899); Portret de bărbat (1876); Portret de bărbat – Al. Lahovari (1900) – , pe care instituţia noastră le deţine şi care nu au fost niciodată expuse datorită stării lor de conservare şi care vor fi restaurate cu această ocazie. În scopul promovării evenimentului, precum şi a artistului plastic şi a colecţiei deţinute de muzeul nostru, se va realiza un film documentar care va fi difuzat în mediul online. De asemenea, se va edita şi un catalog de expoziţie ce va cuprinde toate operele lui Sava Henţia din colecţia de artă a Muzeului Municipal „Ioan Raica” din Sebeş.
Proiectul este implementat de Centrul Cultural „Lucian Blaga”, prin Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş, în parteneriat cu Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia şi Asociația Ars Transsilvaniae din Cluj Napoca, instituţii de unde provin membrii echipei proiectului.
Știri
Zilele Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba, o sărbătoare a cărții, a cititorilor, a scriitorilor și a bibliotecarilor
Zilele Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba, o sărbătoare a cărții, a cititorilor, a scriitorilor și a bibliotecarilor
Zilele Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba se vor desfășura, ca în fiecare an, la sediul instituției, în 28 și 29 noiembrie 2024. Pe parcursul celor două zile vor avea loc evenimente culturale diverse, care se adresează atât copiilor cât și adulților.
Programul celor două zile va fi următorul:
28 noiembrie 2024
Ora 9:00 – Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba
Mesajul managerului instituției cu prilejul Zilelor Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba
Ora 10:00 – Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba
„Biblioteca, o călătorie inedită în lumea cărților”, lectură interactivă și concurs cu premii pentru copii
Ora 11:00 – Centrul de zi pentru persoane vârstnice
Aniversări Culturale la Alba Iulia: Dragomir Vlonga la 80 de ani
Ora 16:00 – Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba
Lansare de carte: „Aprinde Scânteia”, autor medicul Dan Orga-Dumitriu
Ora 17:00 – Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba
Clubul de scriere creativă Verbum
29 noiembrie 2024
Ora 10:00 – Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba
Reuniune științifică de biblioteconomie cu tema „Un bibliotecar pentru comunitate”, susținută de Silvia Nestorescu, coordonator al programelor de formare profesională în domeniul biblioteconomiei
Responsabil: Roxana Dad
Ora 16:30 – Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba
Conferințele bibliotecii: „Participarea civică” cu sociologul Alin Tomuș
Ora 17:30 – Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba
„50 de ani de Folk. Vali Șerban și invitații săi”. Recitaluri de muzică folk susținute de Vali șerba și Ziua de Mâine, Florin Săsărman, Felicia Pop și Daniel Avram
Responsabil: Daniela Floroian
Pe parcursul celor două zile, în foaierul Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba, cei prezenți vor putea admira expoziții tematice de carte și expoziția de caligrame cu titlul „Gândurile Reginei Maria” și vor primi din partea organizatorilor răvașe literare. Pe pagina de Facebook a Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba vor fi prezentate publicului rubricile: Aniversările zilei, Recenzii de carte, Citatul zilei, Recomandare de carte pentru adulți, Recomandare de carte pentru copii.
Proiectul 4.7 Zile speciale – Zilele Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba este organizat de Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba, în parteneriat cu Primăria Municipiului Alba Iulia, Centrul de zi pentru persoane vârstnice, Liceul de Arte „Regina Maria” Alba și Liceul cu Program Sportiv Alba Iulia.
Știri
25 noiembrie: Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor
Zi internațională dedicată eliminării violenței împotriva femeilor
Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor este marcată, în fiecare an, la 25 noiembrie.
La 7 februarie 2000, Adunarea Generală a ONU a stabilit, prin Rezoluţia 54/134, data de 25 noiembrie drept Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor. Cu acest prilej, Organizaţia Naţiunilor Unite a invitat guvernele, organizaţiile internaţionale şi neguvernamentale să planifice activităţi menite să trezească conştiinţa publică în faţa acestor probleme.
Activiştii pentru drepturile femeii au sărbătorit, începând din 1981, ziua de 25 noiembrie ca Zi împotriva violenţei. Această dată comemorează asasinarea, în 1961, a celor trei surori Mirabal, activiste din Republica Dominicană. În cadrul celei de-a IV-a Conferinţe Mondiale a Femeilor din 1995, ONU a recunoscut faptul că violenţa asupra femeilor este un obstacol pentru atingerea egalităţii, a dezvoltării şi a păcii şi aduce atingeri drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.
sursa: agerpres.ro
Știri
Ceaiul de mușetel: Lucruri mai puțin știute despre cel mai popular ceai terapeutic
Tot mai multe studii arata ca florile de musetel sunt intr-adevar un remediu pentru o serie larga de afectiuni
In Egiptul antic, de exemplu, florile de musetel erau considerate un panacea, raspunsul la toate afectiunile. Iar ceea ce credeau pe atunci egiptenii incepe sa fie sustinut si de stiinta moderna.
Ceea ce s-a descoperit in ultimile studii este ca un consum regulat de ceai de musetel este corelat cu o crestere semnificativa a nivelurilor in urina de hipurat (un produs rezultat din descompunerea unor compusi pe baza de plante si de glicina (un aminoacid). Musetelul este unul din darurile nenumarate ale pamantului pentru noi. Este un dar neconditionat si extrem de valoros. Prezenta acestor elemente pare sa contribuie la urmatoarele beneficii pentru sanatate ale musetelului:
Stimuleaza sistemul imunitar si lupta cu infectiile asociate cu gripa.
Relaxeaza spasmele musculare si crampele menstruale la femei.
Relaxeaza nervii.
Linisteste stomacul
Reduce inflamatia
Imbunatateste functia ficatului
Ajuta la ameliorarea durerilor de spate
Ajuta la ameliorarea reumatismului
Nivelele atat de hipurati cat si de glicina au ramas ridicate in organism timp de doua saptamani dup a ce participantii la studiu au incetat sa mai bea ceai de musetel. Acest lucru indica faptul ca acesti compusi raman activi pentru o buna bucata de timp dupa ce se consuma ceaiul de musetel.
Ceaiul de musetel este probabil cel mai popular ceai terapeutic pe care oamenii il folosesc pentru a se relaxa si a dormi. Proprietatile sale sedative bine cunoscute il fac sa fie o alegere populara si pentru cei care vor sa scape de anxietate.
Ceaiul de musetel este bogat in antioxidantul quercentin. Quercentinul este un fitochimical care da culoare fructelor si legumelor. Quercentinul este cunoscut pentru faptul ca lupta impotriva deteriorarilor facute de radicalii liberi si astfel este un aliat impotriva cancerului.
Musetelul are nivele ridicate de fosfor. Fosforul joaca un rol important in multe din procesele chimice care se petrec in organismul uman. O lipsa de fosfor este asociata cu letargia si sanatatea precara a oaselor printre altele.
Ceaiul de musetel este foarte bogat in aminoacidul glicina. Acesta joaca un rol important in mentinerea unui sistem nervos sanatos. Dulce la gust, glicina are cea mai simpla structura dintre toti aminoacizii.
Ceaiul de musetel are proprietati puternice antiinflamatoare. Abundenta de antioxidanti din musetel ajuta la reducerea inflamatiei. Musetelul este astfel un aliat foarte bun in lupta impotriva durerilor legate de artrita si reumatism printre altele.
Calitatea apei folosite la ceaiul de musetel este foarte importanta. Cu cat este mai curata si mai pura apa cu care este facut ceaiul de musetel, cu atat mai puternice vor fi efectele sale de sanatate.
Sursa:viataverdeviu.ro
-
Știriacum 4 zile
Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 4 zile
No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului
-
Știriacum 5 zile
TRADIŢII şi OBICEIURI de 21 noiembrie: Intrarea în biserică a MAICII DOMNULUI (OVIDENIA)
-
Știriacum o zi
De ce bat clopotele la biserică: Un obicei care datează de sute de ani
-
Știriacum o săptămână
Costumul popular din Apuseni: Păstrează unitatea portului românesc prin piesele ce îl compun
-
Știriacum o săptămână
Top 10 locuri de vizitat toamna: Casa de Piatră, cătun din Parcul Natural Apuseni, între destinațiile recomandate
-
Știriacum 4 zile
De când începem să cântăm colinde: Potrivit tradiției, din 21 noiembrie e voie a se cânta despre nașterea Domnului, odată cu sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului
-
Știriacum 2 săptămâni
Lăsata Secului în Postul Crăciunului: Tradițiile și obiceiurile zilei de 14 noiembrie