Investiții de peste 3,5 milioane de lei pentru îmbunătățirea alimentării cu apă a satului Mirăslău

Agenția pentru Protecția Mediului Alba a luat decizia etapei de încadrare, fără evaluarea impactului asupra mediului, pentru proiectul „Îmbunătățire alimentare cu apă potabilă a satului Mirăslău, comuna Mirăslău, jud. Alba”, inițiat de primăria locală.

Valoarea investiției este de 3.500.000 lei (fără TVA), iar durata de implementare este estimată la 40 de luni.

Satul Mirăslău, din comuna cu același nume, este alimentat cu apă potabilă din magistrala de apă FIR II. Din magistrală, de la cota 250,55, printr-o conductă de aducțiune, se transportă apa la două rezervoare. Din aceste rezervoare este alimentat gravitațional satul Mirăslău. Din cauză că debitul de apă care intră în rezervoare este mai mic decât debitul de consum, care pleacă din rezervoare spre satul Mirăslău, în perioadele călduroase și secetoase, rezervoarele rămân fără apă.

În ultimii ani, în perioada verii, s-a constatat o dublare a consumului de apă potabilă. Din cauza consumurilor foarte mari, tot mai mulți consumatori reclamă întreruperi ale furnizării apei. Primăria Mirăslău a fost, de altfel, efectiv asaltată cu sesizări referitoare la întreruperile produse în alimentarea cu apă potabilă. S-a observat și că o parte din abonați și-au dublat consumul, lăsându-i pe consumatorii de la capetele rețelei făra apă.

Pentru realizarea îmbunătățirii alimentării cu apă a satului Miraslău propunerile sunt:

– adăugarea pe conducta de aducțiune spre rezervoare a unei gospodării de apă GA1, compusă din rezervor POLSTIF 15 mc și statie de pompare, care să transporte un debit mult mai mare de apă în rezervor, chiar și la presiuni mult mai mici în magistrala de apă;

– înlocuirea celor două rezervoare de apă de 50 mc cu un rezervor de acumulare de 300 mc, capacitatea utilă, amplasat in gospodăria de apă GA2;

– ridicarea presiunii în zona înaltă a rețelei de distribuție din satul Miraslău cu o stație de pompare subterană, care aspiră direct din conducta de distribuție, amplasată în GA3.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

Aproape 20 de hectare de terenuri împădurite la Ciugud: Undă verde din partea APM Alba

Agenția pentru Protecția Mediului Alba a luat decizia etapei de încadrare – fără evaluarea impactului asupra mediului – în cazul proiectului „Creșterea suprafețelor împădurite pe terenurile UAT Ciugud, județul Alba”.

Proiectul va fi finanțat prin PNRR și vizează împădurirea a cinci terenuri, în suprafață totală de aproape 20 de hectare, aflate pe raza comunei. Terenurile vizate de proiect vor fi împădurite cu puieți forestieri de talie mică, semimijlocie, mijlocie și mare.

Necesitatea acestei acțiuni are ca scop principal asigurarea echilibrului ecologic durabil pe termen lung al spațiului rural, prin împădurirea terenurilor degradate și defrișate, precum și sporirea gradului de acoperire verde a teritoriului, afirmă reprezentanții Primăriei Ciugud. Potrivit acestora, realizarea acestei investiții va influența doar în sens pozitiv calitatea factorilor de mediu și se apreciază că pe perioada de existență a pădurii niciunul dintre acești factori nu vor fi influențați în sens negativ.

Efectele asupra mediului înconjurător generate de existența vegetației forestiere propusă prin proiect sunt directe, cumulative, pe termen lung permanente, zonale și întotdeauna pozitive. subliniază reprezentanții Primăriei Ciugud.

Valoarea totală a investiției este de peste 600 de mii de euro. Perioada de implementare a proiectului este de 6 ani. Lucrările necesare realizării obiectivului de investiții (plantare + întreținere plantație) necesită o perioadă de lucrări de 4 ani. Perioada de sustenabilitate a proiectului este de 20 de ani.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE

6, 7 și 8 februarie au fost desemnate Zilele Mondiale fără Telefon și Smartphone (Journées mondiales sans téléphone portable & smartphone) și reprezintă o campanie anuală care a fost lansată în 2001 de scriitorul francez Phil Marso, potrivit Anyday Guide

Cu ocazia acestor zile, oamenii pot lua o pauză de la dispozitivele mobile față de care suntem din ce în ce mai dependenți și care ne afectează sănătatea sub diferite aspecte. În aceste zile oamenilor li se propune să renunțe la folosirea telefoanelor mobile sau să reducă numărul convorbirilor.

Scopul manifestărilor este de a atrage atenţia utilizatorilor asupra impactului pe care îl are tehnologia în viaţa cotidiană şi asupra dependenţei de telefoanele mobile şi smartphone-uri, devenite indispensabile omului modern, care deseori se gândeşte că ar putea rămâne izolat de lume dacă ar renunţa la mobil.

Iniţiatorul manifestărilor prilejuite de zilele mondiale fără telefon mobil este scriitorul francez Philip Marso, autorul primului roman scris sub formă de SMS.

Zilele mondiale fără telefon mobil au fost marcate prima oară la 6 februarie 2001. Ziua de 6 februarie a fost aleasă deoarece în calendarul catolic este sărbătorită ziua Sfântului Gaston, nume care apare într-un popular cântec francez din anul 1970, în interpretarea lui Nino Ferrer: ”Gaston, sună telefonul, dar, ca întotdeauna, nimeni nu ridică receptorul”. Din anul 2004 se desfăşoară pe perioada a trei zile 6,7 şi 8 februarie.

Zilele mondiale fără telefon mobil se desfășoară cu scopul de a îndemna oamenii să reflecteze la modul în care tehnologia modernă a schimbat obiceiurile de comunicare, iar studiile astfel:

– Două treimi dintre utilizatori declară că îşi verifică telefonul, pentru mesaje, alerte sau apeluri, chiar dacă nu-l aud sunând sau vibrând.

– Aproape o jumătate dintre cei care au telefon mobil dorm cu el lângă pat, pentru că nu vor să piardă nici un apel sau mesaj.

– Mai mult de o jumătate dintre utilizatorii de smartphone accesează internetul via mobil.

– Trei sferuri dintre adulţii care au un Smartphone spun că îi folosesc aplicaţiile pentru: orientare, coordonarea întâlnirilor, informaţii diverse, dar în special despre locaţii şi trafic, sau în situaţii de urgenţă.

– Unul din trei posesori spune că nu-şi poate imagina viaţa fără telefonul mobil.

Teama de a rămâne fără telefon mobil este atât de frecventă, încât a capătat şi o denumire ştiinţifică – nomofobia (no-mobile-phone-phobia), iar specialiştii sunt de părere că ar merita titlul de „boală a secolului”. Psihologii spun că tratamentul este unul similar oricărei dependenţe – renunţarea treptată la gadgeturi şi găsirea unor alternative viabile.

 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE