Connect with us

Știri

Finanțare pentru tineri sportivi și artiști: 560.000 lei, prin programul de promovare a talentelor: Patru sportivi susținuți în cadrul edițiilor precedente s-au calificat la Jocurile Olimpice de la Tokyio

Published

on

MOL România și Fundația Pentru Comunitate dau startul celei de-a 16-a ediții a Programului MOL de promovare a talentelor adresat tinerilor sportivi și artiștilor cu performanțe deosebite

Prin Programul organizat pe bază de concurs de proiecte se oferă susținere financiară în valoare totală de 560.000 de lei pentru achiziția de materiale, echipamente sau acoperirea cheltuielilor de participare la concursuri.

„Ne bucurăm că prin susținerea oferită în cadrul celui mai longeviv concurs de proiecte din țară în acest domeniu am contribuit inclusiv la pregătirea unor sportivi care au ajuns să facă parte din Echipa Olimpică a României. Programul MOL de promovare a talentelor este un excelent exemplu prin care se văd rezultatele anilor de muncă în sprijinul talentului și performanței. Dorim să le arătăm tinerilor minunați din comunitățile în care ne desfășurăm activitatea că prin muncă, perseverență și consecvență se dezvoltă talentul, se pot schimba perspective și chiar destine”, a declarat Camelia ENE, Country Chairman & CEO MOL România.

Patru sportivi susținuți în cadrul edițiilor precedente ale Programului s-au calificat la Jocurile Olimpice de vară din acest an. Szocs Bernadette – tenis de masă, Robert Glință, Daniel Martin și David Popovici – înot, sunt beneficiari ai Programului MOL de promovare a talentelor, edițiile 2009, 2012-2018, 2016-2018 și 2020, respectiv 2018 și 2020, și fac parte din Echipa României la Jocurile Olimpice Tokyo 2020.

Detalii Program MOL de promovare a talentelor 2021

Înscrierile se pot face online până la data de 19 iunie 2021 inclusiv, pe pagina de internet a Fundației Pentru Comunitate – www.pentrucomunitate.ro. Pot fi înscrise atât proiecte individuale, cât și de echipe sportive sau ansambluri artistice. Cererile trebuie însoțite de o descriere a rezultatelor solicitanților, de recomandările profesorilor și antrenorilor pregătitori, o listă cu obiectivele de viitor, nevoia actuală și bugetul necesar pentru realizarea proiectului. Fondul total de sponsorizare alocat ediției 2021 este de 560.000 lei, fiind accesibil tinerilor sportivi sau artiști cu vârste între 8 și 18 ani, respectiv celor din categoria de peste 18 ani, care au nevoie de susținere în scopul participării la concursuri.

„Având în vedere numărul redus de concursuri și festivaluri la care au putut participa tinerii sportivi și artiști în ultimul an, recomandarea antrenorilor, profesorilor, federațiilor sportive și organizațiilor artistice din domeniul în care tinerii solicitanți de finanțare își desfășoară activitatea capătă un rol mai accentuat în susținerea proiectelor depuse. Oferim informații celor interesați pe tot parcursul perioadei de înscriere de o lună de zile. Recomandăm tinerilor să înceapă din timp procedura de înscriere, una destul de simplă, și să ne contacteze dacă doresc informații suplimentare față de cele cuprinse pe website-ul www.pentrucomunitate.ro, unde găsesc anunțul și formularul de înscriere online”, a declarat András Imre, directorul executiv al Fundației Pentru Comunitate.

Pe parcursul celor 15 ediții ale Programului au fost susținuți 2.766 de tineri prin finanțarea unui numă de 2.223 de proiecte la nivel național, bugetul total alocat fiind în cuantum de 4.900.000 lei.

Despre Program

În cadrul Programului MOL de promovare a talentelor un solicitant poate să obțină finanțare în valoare maximă de 10.000 lei pentru a acoperi cheltuielile de transport legate de activitatea sa sportivă sau artistică sau pentru a achiziționa echipamente și materiale.

Membrii juriilor iau în considerare, pe lângă alte criterii, și corelarea cheltuielilor cu obiectivele stabilite.

Din finanțarea totală a ediției a 16-a, 220.000 lei sunt destinați sportului, 200.000 lei domeniului artelor și 140.000 lei categoriei de vârstă de peste 18 ani, în cadrul căreia pot solicita sprijin acei tineri care au beneficiat deja de sponsorizări în anii anteriori și au depășit vârsta majoratului.

Solicitările pot fi depuse până la data de 19 iunie 2021, iar detaliile programului pot fi găsite accesând: www.pentrucomunitate.ro și www.molromania.ro

Cererile vor fi evaluate de două jurii de specialitate. Președintele juriului la secțiunea sport este Violeta Beclea-Székely, campioană europeană la atletism și doctor în sport, respectiv violonistul Márkos Albert, concertmaestrul Filarmonicii Transilvania din Cluj, la secțiunea artă.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Știri

No, Servus ! De unde vine salutul ardelenilor: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului

Published

on

Este salutul specific sibienilor şi ardelenilor, în general…No, aşa îşi românii, saşii, maghiarii din Ardeal

Nu este o modă sau un moft, ci o tradiţie, un semn de respect faţă de cel care-ţi iese în cale. Iată istoria.

Servus!

Să luaţi aminte: Servus (în germană „servus”, în cehă „servus”, în maghiară „szervusz”, în croată „serbus” sau „servus”, în poloneză „serwus”) este o formă de salut folosită în mod familiar în Europa Centrală şi de Est, extrem de agreată, chiar împământenită în zona Ardealului.

Etimologie

Cuvântul provine din latinescul „servus”, care înseamnă „servitor”. Este o elipsă a expresiei latineşti „ego sum servus tuus” (în traducere ad litteram „eu sunt servitorul tău”, tradus şi ca „Sunt la dispoziţia ta”).

Deşi am fi tentaţi să credem că termenul „servus” provine din latină, lingviştii consideră că formula de salut, fără îndoială latinească la bază, a fost preluată la noi mult mai târziu, din limba germană (prin influenţa saşilor şi a şvabilor).

„Servus humillimus” era o formulă de salut folosită de romani şi însemna „sluga dumitale preaplecată!”. Salutul era utilizat doar între bărbaţi şi numai de la cei inferiori către superiori, termenul „servus” având semnificaţia de sclav sau rob (şerb).

Majoritatea specialiştilor consideră că termenul ar fi fost preluat în română, abia în perioada Imperiului Austro-Ungar, din germană. Aşa se explică şi faptul că formula de salut se utilizează încă, nu doar la noi, în Ardeal, ci şi în sudul Germaniei, Austria, Ungaria şi Polonia. În plus, este de remarcat că doar în Germania cuvântul şi-a păstrat forma grafică similară cu a noastră: „servus”, pe când ungurii scriu „szervusz”, iar polonezii „serwus”.

În schimb, de la maghiari am preluat formula de salut „servus tok” (atunci când se face referire la un grup de cunoscuţi) sau „szia”, formule care s-au încetăţenit.

 De la cuvântul latinesc înrudit sclavus (în traducere tot „slujitor”, „servitor”) este derivat şi salutul italian ciao (din schiavo), româniazat în „ceau”, pe la Sibiu sau Timişoara.

Sursa:sibiunews.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Continue Reading

Știri

Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze

Published

on

Municipiul Blaj a depus la ADR Centru proiectul pentru mobilitate urbană

Proiect pentru mobilitate urbană de 6 milione de euro, la Blaj: Străzi reabilitate și modernizate, parcare supraetajată și depou pentru autobuze și microbuze

Municipiul Blaj a depus proiectul pentru mobilitate urbană prin care mai multe străzi vor fi modernizate și reabilitate. Vor fi construite și o parcare supraetajată (Park&Ride) și un depou pentru autobuze și microbuze.

Primăria Municipiului Blaj a depus, în data de 15 noiembrie 2024, la Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR), proiectul „Coridor Mobilitate Urbană prin Traseu Mobilitate Urbană, Amenajare Depou și Construire Park&Ride în Municipiul Blaj”.
Proiectul, în valoare de peste 6 milioane de euro, este finanțat prin Programul Operațional Regional (Regio) 2021-2027.

Fondurile europene pe această linie de finanțare sunt alocate DOAR MUNICIPIILOR, iar Blajul este al doilea municipiu, din cele peste 20 arondate ADR Centru, care a depus cerere de finanțare pe mobilitate, punctajul obținut de proiectul nostru fiind de 97 (din 100)!

În cadrul acestui proiect, vor fi reabilitate și modernizate complet străzile Clujului, Gheorghe Doja, Gării și Eroilor, va fi construită o parcare supraetajată (Park&Ride) și va fi amenajat, la intersecția străzii Clujului cu Stația de epurare, un depou pentru autobuze și microbuze.

Termenul de finalizare este anul 2030.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Continue Reading

Știri

Cum se salută românii și câte forme de salut există: 21 noiembrie, Ziua mondială a salutului

Published

on

Pe 21 noiembrie sărbătorim Ziua mondială a salutului. Salutul reprezintă un element esențial în stabilirea unor relații cu cei din jurul nostru

Salutul este o manifestare de curtoazie cu care întâmpinăm pe cineva, fiind completată de mimică, poziția corpului și ținută.

În 1973, fraţii Brian şi Michael McCormack din Omaha, statul Nebraska, SUA au lansat Ziua mondială a salutului (World Hello Day). Ei consideră că salutul reprezintă o formă de acțiune interumană și un element important în realizarea înțelegerii și păcii dintre oameni de religii, rase și naționalități diferite.

În România, forma de salut diferă în funcţie de zona geografică, ea suferind în decursul timpului şi anumite modificări. La noi în țară, forma salutului depinde de zona geografică în care te afli. Bucureștenii se salută cu “Bună”, ardelenii își spun “servus”, iar cei din Banat, Cluj și Sibiu se salută cu “ceau” sau “ciau”.

Tinerii și adolescenții mai folosesc și formule de salut precum “Salve!”, “Salutare!”, “Te sărut!”, “Pa!”, “Noroc!”, “Salut!”, “Hai, te-am pupat!”, “Salut, bărbate!”, “Hi!”, “Hai, pa!”,  “Hello!”, “Sal”. Formulele de salut “Sărut-mâna”, “Bună ziua” și “La revedere” aproape au dispărut din vocabularul românilor. Mai mult decât atât, “Cum îți merge?” sau “Ce mai faci?” sunt deja considerate forme de politețe și nu forme de salut.

Mulți români încă mai folosesc saluturi religioase precum “Domnul cu tine!”, “Hristos în mijlocul nostru!” și “Doamne ajută!”. De asemenea, încă se folosesc formule specifice sărbătorilor creștinești precum “Hristos a înviat!” la care se răspunde cu “Adevărat a înviat!”. În ziua Înălțării, credincioșii creștini folosesc salutul “Hristos s-a înălțat!” și răspunsul “Adevărat s-a înălțat”.

De Ziua mondială a salutului, importanța comunicării este evidențiată prin organizarea de diverse demonstrații la nivel mondial. Această zi este sărbătorită în aproximativ 180 de țări. Istoria ne arată că primele atestări ale salutului se referă la formele de supunere, datând de pe vremea dinastiilor chineze. Oamenii de rând trebuiau să îşi acopere ochii cu palma pentru a nu fi orbiţi de lumina emanată de strălucitorul împărat. În acest obicei, îşi are originea salutul militar.

Sursa:a1.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Radio Unirea FM și pe ȘTIRI GOOGLE


Continue Reading

Știri

Politică

Administrație

Știri din Alba

Educație și Cultură

Eveniment

Sănătate

Social Economic

Divertisment

Stiri din alte ziare

  • Alba Iulia
  • Abrud
  • Aiud
  • Blaj
  • Campeni
  • Cugir
  • Sebes
  • Ocna Mures
  • Teius
  • Zlatna

Articole Similare

radiounireafm, radio alba iulia, radio alba